7,075 matches
-
amintește de cearta nu mai puțin faimoasă dintre Stanislavski și Meyerhold, aceeași luptă Între realism și abstract, Între adevărul detaliat și imaginația liberă. Ca temperament, mă situez de partea lui Gozzi și a „pretextelor“ lui de aventură În lumi fantastice, imaginare. Teatrul, ne-o spune repetat Gozzi, nu trebuie să oglindească viața străzii, ci o altă viață, de altundeva: teatrul nu e nici literatură, de aceea nici cuvintele nu reprezintă o realitate ultimă. În scenariile fabuloase ale lui Gozzi, cuvintele sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
A murit odată cu Stalin - ce ironie a sorții! În spectacolul debordând de energie al studenților parizieni, părea că amestecul exploziv creat Între fabula lui Gozzi și muzica lui Prokofiev, pe fondul acestei realități abracadabrante țesute pe trama unei dictaturi sovietice imaginare, spulberă În hohote de râs teroarea și confirmă victoria totală a artistului asupra oricărui sistem politic. În același an al primei Întâlniri cu Portocalele, 1984, fanatic Îndrăgostit de acest autor care continua să mă surprindă, m-am Întrebat ce teatru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
părut că a căzut pe gânduri. „Creștinește vorbind, Părinte, este neîngăduit să arăt Într-o biserică cum un fiu Își omoară mama?!“ Cazacu, parcă Îl văd și acum, Își ridică sprâncenele stufoase, șovăie cam Încurcat, curățându-și sutana de scame imaginare, ca să câștige timp. „Sigur, ce face Oreste nu prea corespunde cu preceptele ortodoxiei noastre. E un păcat fie și doar să porți gând rău părinților care ți-au dat viață. Darmite să omori! Nu ai dreptul să-ți judeci mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
În piesă. Iliria e țara iluziilor, iar rolul lui Cezario este de a-i trezi pe ceilalți din fanteziile În care dormitează. Suferința reală a Violei-Cezario, care, Încercând să-i ajute pe alții, Își sacrifică propriile dorințe, contrastează cu suferințele imaginare ale celorlalți. Sinceritatea ei trezește un răspuns În cei care nu și-au pierdut total capacitatea de a se deschide spre viață. Deși nu așteaptă nici o răsplată, sau tocmai de aceea, Viola primește o recompensă uriașă: Își regăsește fratele pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
practic și nu mai ai timp să te pierzi În false melancolii hamletiene... Indiile galante cu Les Arts Florissants Medicamentul care mi-a Întărit tonusul vital s-a numit Indiile galante, opera magică În stil baroc a lui Rameau. Călătoria imaginară În căutarea dragostei pe tărâmuri exotice (Persia, Turcia, Peru și Indii, toate descrise ca desene animate miraculoase) Începe cu un prolog În cer, unde zeița Hebe celebrează iubirea, Înconjurată de cupluri de Îndrăgostiți. Totul e miere și senzualitate, până apare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
lor În noaptea agitată. Suspinul lor va dăinui. Burlanul dintr-o parte a terasei se aude bolborosind constant, ca o persoană pisăloagă. Uneori, un foșnet tulbură ritmul ploii printre frunze, făcând-o pe Tamara să se Întoarcă În direcția unui imaginar zgomot de pași și atunci, Într-o lumină firavă - care se ridică acum deasupra orizontului memoriei mele, În ciuda ploii - puteam desluși conturul chipului ei; dar n-avea de ce sau de cine să se teamă și imediat scotea Încet aerul pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
nici o vină, săracii”, ne povestea poetul, pe atunci părând (sau chiar fiind) un om de o deosebită bunătate și blândețe. (Mai târziu, V.T. s-a dovedit, cel puțin față de mine, capabil de maliție și a ținut minte până la moarte o imaginară jignire pe care i-aș fi adus-o. Regret că nu am avut tăria să mă explic cu el.) Într-o după-amiază, la Gazeta literară și-a făcut apariția un ofițer care a inspectat îndelung spațiile redacției în căutarea celui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
unui acordeon-șarpe care se desface și se strânge succesiv, parcă simulând convulsiile unui muribund. În apropierea instrumentului muzical devenit, în fine, inert, în spasmele morții degetele omului care cântase până nu de mult la el se agită pe niște clape imaginare, căutând un ultim acord. Tot în Arsenal e de remarcat secvența execuției, de un tragism concentrat; niciodată, până atunci, și de atunci, o astfel de scenă nu ne-a comunicat un mai halucinant sentiment al realității, nu ne-a implicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în viața care se viețuiește, nu în aceea care se visează”, cum spune naratorul într-un loc. Aceasta e partea cea tare a cărții, cea pe care se întemeiază și din care ̀ și trage seva partea idealizată a hagialâcurilor imaginare străpunse de melancolie. Trivialitatea părții realiste dominată de Pirgu nu face numai un contrast izbitor cu cealaltă, a visului romantic, alcătuind cu ea o alternanță duală, ci îi împrumută acesteia ceva din propria ei rezistență. Realismul ei nu e totuși
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
din viață ale unor personaje din romane este poate o preocupare istorico-literară, dar în tot cazul ține și de sfera cancanului. Căutarea aceasta e mai mult sau mai puțin irelevantă, deoarece un personaj, chiar univoc inspirat din realitate, e totuși imaginar dacă e creație autentică. Dar ce vreau eu să zic acum (ipoteza îmi pare că a mai fost emisă, numai că eu dispun de o probă sigură), deși aparține în mod net cancanului, nu e totuși irelevant, deoarece Matei și-
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
valahi, cu fața la Apus”, i-a stârnit poetului, el însuși născut din mamă franceză, imaginația și visarea : „ce-ai căutat pe unde plânge doina... Simplul fapt de a releva inscripția funerară și de a recompune în filigran pe marginea ei icoana imaginară a unei domnițe dispărute de veacuri în tainița uitării e în sine un fapt poetic. Radu Boureanu, închipuindu-și viața de supunere și răbdare a domniței străine în umbra castelanului de la Sâmbăta de Sus, îl anticipează pe Lucian Blaga, care
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de ghid inspirat. Dar se pare că m-am înșelat, motivul pentru care a acceptat a fost altul, ca să fie cu mine, ca un câine credincios, fad, fără voință. Sau: ca un copil care caută mereu fața și căldura unei imaginare mame, pentru că mama lui adevărată, nobila doamnă Y, e la fel de frustrată ca și el, înțepenită, de o rigiditate endemică, fără voința de a da drumul demonilor ei acumulați, a se goli de infern cu repetate mișcări voluntare. Incapabilă de naturalețe
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
frunzele. E cazul multora aici, în lumea bogată a Vestului, unde de generații copiii sunt dresați, ca niște păpuși de teatru, să spună replici învățate pe dinafară, să nu gândească niciodată cu creierul propriu sau cu inima, de marea frică imaginară de a nu-și lăsa la vedere mediocritatea. A nu risca niciodată, fapt pe care oamenii inteligenți aproape că îl provoacă dureros, vrând să iasă din ei, în libertate, pentru a se desăvârși, luând-o mereu de la capăt în arta
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
roz, și eu îi spuneam că e feminin, mă încărca cu nevroza lui, simțindu-se jenat de propria persoană, exact ca în realitate, dar și mai pregnant în vis. Realitate și vis se completează ca și viața reală și cea imaginară. Efortul meu de a-mi corecta pornirile critice n-a dat roade nici în zona onirică. Laureații Premiului Nobel de anul trecut au ajuns la concluzia că studiul creierului e infinit, că nu se poate explica prin nimic nici creația
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Gestapo pentru că uitase să-și pună steaua galbenă a lui David pe piept. Mă privesc în oglindă uneori ca să-l „readuc” pe Bruno din adânc, ochii lui să întâlnească ochii mei, ai lui, poate, dintr-o reîncarnare fie ea numai imaginară. E frig în toate camerele, am vărsat sânge. Din cauza gerului și a tensiunii nervoase? Poate și din cauza terorii de la Stockholm - oamenii sunt vânați în plină stradă, mai ales străinii. Chiar și Boni (Herlin) spune deodată că străinii au fost primiți
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
locurilor frecventate cu obstinație de-a lungul exilului în Suedia. Am ales ca punct de preferință „Necropolis”, cimitirul Norrakyrkogården, acolo unde e îngropată iubirea și pasiunea Strindberg, amândouă departe de a putrezi, dând frunze, flori și fructe în viața mea imaginară și reală. Una dintre neliniștile cotidiene este aceea de a face loc creației - nu numai în spațiul interior, dar chiar în cel real, fizic. Problema ordinii în apartamentul meu de patru camere spațioase - invazia hârtiilor, a cărților răspândite peste tot
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și oamenii roșii de efort, cu fețele congestionate, gata să-și dea duhul s-au oprit. Bo s-a făcut și mai mic, ca și cum vederea bărbaților luptând cu pianul i-ar fi jignit neputința lui de a ridica greutăți „bărbătești” imaginare. Vecinii au fost și ei martori la acest travaliu care era gata să-i stâlcească pe cei patru bărbați exersați și de o profesionalitate impecabilă. Ei, care visau să cumpere pianul cu o sumă derizorie. Eu mă întrebam mereu ce
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
agriculturii, legăturile dintre aburi-răsuflare și suflul vital al tuturor ființelor. Agneta a fost încântată și foarte inspirată și i-a venit poftă să refacă romanul în acest sens „irațional” care ar putea scoate narațiunea dintr-un impas (fie el numai imaginar) semnalat de editor și redactorul de carte. Apoi, sub entuziasmul „găsirii cheii” (care era tot timpul în buzunarul ei!), mi-a spus că Birgitta (Trotzig), iubita noastră prietenă, spune despre mine: „Ea mă vindecă!”. Am stat până la miezul nopții. A
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ceva despre scriitorul premiat, necunoscut în lume, dar foarte cunoscut și controversat în propria țară. Are 59 de ani și e tatăl a trei copii. Motivarea Academiei suedeze a sunat așa: „Kenzaburo Oe creează cu o forță puternică o lume imaginară, în care viața și miturile se contopesc într-o zguduitoare imagine a condiției umane în timpul nostru”. În Suedia i s-au publicat până acum trei romane, care nu s-au remarcat prea mult: Coșmarul, Timp pentru fotbal și M/T
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
excepționalele lui cântece de trubadur. Mi-a comunicat, cu talentul său de povestitor, inefabilul atmosferei, tonul vieții lui Nichita după plecarea mea, exploziile mizeriilor, culminând cu moartea prematură a celui care a fost „iubitul nostru”, dincolo de eposul întâmplărilor reale și imaginare. M-am gândit că, poate, instinctiv, m-am întors numai pentru a mă reconcilia cu adâncul iubirii totale, mai degrabă decât să spun celor care m-au umilit, dorind să mă degradeze, că nu m-au învins, atât timp cât mai pot
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
decât cu apelativul domn elev și te obliga, astfel, să-i respecți și disciplina la care preda, chiar dacă nu erai pasionat de acest obiect. Vasile Pușcașu, la geografie, nu punea niciodată nimănui nota 10 și te plimba, de fiecare dată, imaginar, prin toată lumea, să descrii locuri pe care parcă le-ai fi văzut de când lumea, când tu, în fapt, abia așteptai să le vezi. Dar Alfred Jeanrenaud, la franceză, Ion Stati, la filozofie, Constantin Sârbu, la vioară, Angelica Ocneanu, la fizică
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
școală, preferații mei erau mai degrabă "comportamentalii" decât elevii "model". Cu "extravaganții" mi se părea că sunt în preajma unei aventuri, ei exercitau asupra mea o ciudată chemare. De altfel, pe această cale am devenit psihiatru și am adunat un muzeu imaginar de tipuri interesante. Printre "personagiile" (voi continua să le denumesc astfel) cele mai interesante ale acestei colecții figurează Părintele Vania, despre care scriu câteva rânduri... * Părintele Vania, pe care l-am cunoscut în copilărie eram la școala primară a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
acțiunilor, adică o realitate condamnabilă moral. Poveștile cu și despre pirați au colectat, în imaginarul lor, realități marine care nu au ținut atât de piraterie, cât de viața pe o punte de corabie, în general. Ele au amplificat literar rețeaua imaginară a acestei teme, fixată universal cu limite cronologice aproximative în secolele al XVI-lea-al XIX-lea, mai larg, iar mai restrâns, în așa-numita Epocă de Aur a Pirateriei - secolele al XVII-lea-al XVIII-lea. Datele fundamentale ale
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
un picior de lemn, o mână terminată în cârlig de fier, un petec negru peste un ochi ; se poate adăuga un papagal verde sau roșu, pe umăr, ori un cercel în ureche. Acesta e portretul universal al unui pirat, prototipul imaginar al tâlharului de mare, recunoscut oriunde, în cultura euro americană a mapamondului. Raportată la epoca sa, figura consacrată de literatura cu aventuri marine, de filmele de gen sau de benzile desenate e, desigur, doar un surogat ficțional, un concentrat simbolic-narativ
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
parte, și mecanismele ficționale care le-au conservat și le-au conferit o posteritate, de cealaltă. Atenția va rămâne concentrată pe ilustrații, romane și filme de referință, căci stop-cadrul vizual și epicul literar-cinematografic sunt cele mai bune sinteze ale datelor imaginare specifice unui fenomen istoric, în Occident și aiurea. Cu imaginarul marin al pirateriei s-a petrecut ceea ce s-a petrecut cu oricare alt decupaj faptic al trecutului uman, pus în poveste datorită puternicelor sale impresii, sub ceea ce Jung numește fantezie
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]