6,265 matches
-
("Hei, slavi") este un imn dedicat popoarelor slave. Primele versuri au fost scrise în 1834 de Samuel Tomášik, sub titlul Hej, Slováci ("Hei, slovaci"), iar de atunci a fost folosit că imn al mișcării panslave, imn al mișcării de educație fizică și politica Sokol, imn
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
("Hei, slavi") este un imn dedicat popoarelor slave. Primele versuri au fost scrise în 1834 de Samuel Tomášik, sub titlul Hej, Slováci ("Hei, slovaci"), iar de atunci a fost folosit că imn al mișcării panslave, imn al mișcării de educație fizică și politica Sokol, imn național al RSF Iugoslavia și imn tranzițional al Uniunii Statale a Șerbiei și Muntenegrului. Cântecul este considerat a fi al doilea imn neoficial al slovacilor. Melodia este
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
("Hei, slavi") este un imn dedicat popoarelor slave. Primele versuri au fost scrise în 1834 de Samuel Tomášik, sub titlul Hej, Slováci ("Hei, slovaci"), iar de atunci a fost folosit că imn al mișcării panslave, imn al mișcării de educație fizică și politica Sokol, imn național al RSF Iugoslavia și imn tranzițional al Uniunii Statale a Șerbiei și Muntenegrului. Cântecul este considerat a fi al doilea imn neoficial al slovacilor. Melodia este inspirată din Mazurek Dąbrowskiego
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
imn dedicat popoarelor slave. Primele versuri au fost scrise în 1834 de Samuel Tomášik, sub titlul Hej, Slováci ("Hei, slovaci"), iar de atunci a fost folosit că imn al mișcării panslave, imn al mișcării de educație fizică și politica Sokol, imn național al RSF Iugoslavia și imn tranzițional al Uniunii Statale a Șerbiei și Muntenegrului. Cântecul este considerat a fi al doilea imn neoficial al slovacilor. Melodia este inspirată din Mazurek Dąbrowskiego, care a fost de asemenea imnul național al Poloniei
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
au fost scrise în 1834 de Samuel Tomášik, sub titlul Hej, Slováci ("Hei, slovaci"), iar de atunci a fost folosit că imn al mișcării panslave, imn al mișcării de educație fizică și politica Sokol, imn național al RSF Iugoslavia și imn tranzițional al Uniunii Statale a Șerbiei și Muntenegrului. Cântecul este considerat a fi al doilea imn neoficial al slovacilor. Melodia este inspirată din Mazurek Dąbrowskiego, care a fost de asemenea imnul național al Poloniei din 1926, dar este mult mai
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
atunci a fost folosit că imn al mișcării panslave, imn al mișcării de educație fizică și politica Sokol, imn național al RSF Iugoslavia și imn tranzițional al Uniunii Statale a Șerbiei și Muntenegrului. Cântecul este considerat a fi al doilea imn neoficial al slovacilor. Melodia este inspirată din Mazurek Dąbrowskiego, care a fost de asemenea imnul național al Poloniei din 1926, dar este mult mai lent și mai accentuat. Textele originale în diferitele limbi slave sunt următoarele: Hej, Slováci, ešte naša
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
și politica Sokol, imn național al RSF Iugoslavia și imn tranzițional al Uniunii Statale a Șerbiei și Muntenegrului. Cântecul este considerat a fi al doilea imn neoficial al slovacilor. Melodia este inspirată din Mazurek Dąbrowskiego, care a fost de asemenea imnul național al Poloniei din 1926, dar este mult mai lent și mai accentuat. Textele originale în diferitele limbi slave sunt următoarele: Hej, Slováci, ešte naša slovenská reč žije, Dokiaľ naše verné srdce za náš národ bije. Žije, žije, duch slovenský
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
cehe. Influența melosului popular în cultura muzicală bisericească din Cehia a făcut ca unele producții muzicale ale Missei să fie aproape în întregime de sorginte populară. Tradiția muzicală a Cehiei din perioada husită a dezvoltat genul cântecului coral și al imnului religios, care au dobândit cu timpul un caracter național. Mișcarea husită a avut un ecou larg în vestul Europei și a influențat într-o oarecare măsură și protestantismul german inițiat de cunoscutul reformator Martin Luther. Acesta îl consideră pe Jean
Antonín Dvořák () [Corola-website/Science/317132_a_318461]
-
The Boston Globe" afirmă: „Underwood sună mai mult că ea însăși pe dulcele și jubilantul hibrid «All-American Girl»” („Față tipic americană”), fiind considerat cel mai bun cântec al albumului. „Șo Small” („Atât de mic”) este considerat de "Entertainment Weekly" un „imn masiv”, părere împărtășită și de "The Boston Globe", în timp ce "Billboard" afirmă: „este un cântec interesant despre lucrurile importante din viața”. Povestea narata de „Just a Dream” („Doar un vis”) este apreciată într-un mod poziv de "Billboard" sau "The New York Times", insă
Carnival Ride () [Corola-website/Science/317257_a_318586]
-
anului 2009, [...] constituind o combinație de R&B alunecos și pop — tipul de lucru pe care Blue l-ar lansa dacă ar mai ajunge într-un studio acum că s-au reunit”. "I Like Music" consideră că piesa „este un imn pentru iubitorii de peste tot, cu un sound ce combină elementele clasice ale muzicii R&B cu cea mai bună producție pop de astăzi, fiind un cântec ce le pune în valoare vocile foarte bine celor patru”. De asemenea, "PopJustice" include
Everybody in Love () [Corola-website/Science/317658_a_318987]
-
este invitat în studioul lui Quimi Portet ( faimos chiatrist catalan), undeva lângă Barcelona, pentru a participa activ la reorchestrarea propriei compoziții. Este de menționat și faptul că piesa “La balada dell donna” compusă de Victor Solomon, a fost propusă pentru imnul UNICEF. În 2005 trupa Bosquito pleacă în SUA. Pentru o perioadă de 4 luni trupa va locui în Hollywood, California, în căutarea succesului internațional. Pe toată această perioadă trupa are o activitate concertistica de invidiat, sub numele de Acoustic Bullet
Victor Solomon () [Corola-website/Science/317676_a_319005]
-
din cântul XVIII al Iliadei. Se face adesea referință la denumirea sa grecească, "Aspis", sau latină, "Scutum": « Vorbind astfel, Heracles își puse în jurul gambelor cnemide de oricalc strălucitor, dar al ilustrului Hephaistos.» "Oricalcul" este reîntâlnit în cel de-al doilea "Imn homeric" destinat Afroditei (spre anul 630 î.Hr.), vorbindu-se de cerceii zeiței (IV,9). Cercei cu flori din orihalc și aur scump. » Autorii antici înșiși au ignorat despre ce era vorba. Mai târziu, cuvântul a fost aplicat, rând pe rând
Oricalc () [Corola-website/Science/318029_a_319358]
-
al Egiptului antic în anii 1240 î.Hr.. este text funerar. Papirusul lui Ani este o carte a morții egipteană și, la fel ca celelalte versiuni, conține o descriere a concepției despre viața de apoi, precum și o colecție de laude, ode, imnuri, invocații și instrucțiuni folositoare celui decedat ca să treacă prin diferitele obstacole spre lumea cealaltă. Papirusul lui Ani a fost achiziționat în 1888 de Sir E. A. Wallis Budge pentru colecția British Museum unde se află și azi. Înainte de transportul maritim spre
Papirusul lui Ani () [Corola-website/Science/318093_a_319422]
-
pentru ele cântarea pe un anumit glas. Găsim adesea melodii pe tema stihirilor în înregistrările cu muzică liturgică ortodoxă, unele alcătuite de compozitori cunoscuți. La vecernie, grupul de stihiri (10, 8, 6 sau 4 - în funcție de sărbătoare) care se cântă după imnul "Doamne, strigat-am" (Ps. 140) se numesc "Stihirile de la Doamne strigat-am" (sl. Стихира на Господи, воззвах» ; gr. "στιχηρα εις το Κυριε, εκεκετραξα"). La Vecernia de Duminica (i.e. sâmbătă seara), stihirile de la "Doamne, strigat-am" iau forma unui acrostih alfabetic
Stihiră () [Corola-website/Science/318171_a_319500]
-
Prima stihiră nu este parte a acrostihului. Stihirile de la stihoavnă (sl. stikhíry na stikhóvne - стихиры на стиховне ; gr. Άπόστιχα' ) sunt un set de stihiri și versuri cântate spre sfârșitul Vecerniei și Utreniei. Particularitatea acestor stihiri este că încep cu un imn, iar nu cu versetul din Psalmi, cum se întâmplă în cazul celorlalte stihiri. Duminica se cântă cu o stihiră mai mult decât în zilele săptămânii. La "Laude" la sfârșitul utreniei se cântă un grup de stihiri împreună cu versetele psalmilor de
Stihiră () [Corola-website/Science/318171_a_319500]
-
din practica tradițională a cântărilor interpretate de două coruri care își răspund unul altuia antifonic. În practica ortodoxă modernă, un cor sau grup de cantori poate cânta singur întreaga secvență, dar acolo unde sunt două coruri sau cantori alternând aceste imnuri, este necesar ca muzica să fie antifonală. Bisericile bizantine folosesc cântarea antifonică mult mai des decât cele slave. Primele trei imnuri ale Sfintei Liturghii sunt cunoscute sub numele de "antifoane". După reforma liturgică din 1838, tradiția greacă (cu excepția Sfântului Munte
Antifon () [Corola-website/Science/318184_a_319513]
-
sau grup de cantori poate cânta singur întreaga secvență, dar acolo unde sunt două coruri sau cantori alternând aceste imnuri, este necesar ca muzica să fie antifonală. Bisericile bizantine folosesc cântarea antifonică mult mai des decât cele slave. Primele trei imnuri ale Sfintei Liturghii sunt cunoscute sub numele de "antifoane". După reforma liturgică din 1838, tradiția greacă (cu excepția Sfântului Munte Athos) a înlocuit vechiul obicei de a cânta versuri din Psalmi și Fericiri cu refrene scurte adresate Maicii Domnului și lui
Antifon () [Corola-website/Science/318184_a_319513]
-
treilea antifon constă de de obicei din troparul zilei combinat cu versuri din psalmi, în timp ce în tradiția slavă și românească, cel de-al treilea antifon provine din Fericiri. În continuarea celui de-al doilea antifon, întotdeauna se cântă un un imn al Împăratului Iustinian, "Fiule, Unule Născut". Este un imn de mărturisire a dumnezeirii lui Hristos și întruparea, crucificarea și învierea ca a "unul din Sfânta Treime" pentru mântuirea oamenilor.
Antifon () [Corola-website/Science/318184_a_319513]
-
combinat cu versuri din psalmi, în timp ce în tradiția slavă și românească, cel de-al treilea antifon provine din Fericiri. În continuarea celui de-al doilea antifon, întotdeauna se cântă un un imn al Împăratului Iustinian, "Fiule, Unule Născut". Este un imn de mărturisire a dumnezeirii lui Hristos și întruparea, crucificarea și învierea ca a "unul din Sfânta Treime" pentru mântuirea oamenilor.
Antifon () [Corola-website/Science/318184_a_319513]
-
care are statutul de epos național în Anglia. "Cronica anglo-saxonă" este importantă ca document istoric al acelei perioade prin faptul că este ceea ce spune și titlul, anume o descriere a evenimentelor mai importante din istoria timpurie a Angliei, iar poemul "Imnul lui Cædmon" din secolul al VII-lea este opera literară cea mai veche scrisă în limba engleză. Din poezia anglo-saxonă, care poate fi considerată ca fiind cel mai de seamă gen din cadrul literaturii anglo-saxone, nu s-au păstrat decât vreo
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
tatăl poeziei anglo-saxone”, cu toate că astăzi calitatea literară a operei sale nu este tocmai bătătoare la ochi. A locuit în mănăstirea din Whitby în Northumbria în secolul al VII-lea. Doar o singură poezie, alcătuuită din 9 versuri, numită de obicei "Imnul lui Cædmon" se mai păstrează. Este totodată cel mai vechi text în limba engleză (din manuscriptul "St Petersburg Bede') Aldhelm, episcop de Sherborne (d. 709) este cunoscut datorită lui William de Malmesbury (d. ca. 1143), care a scris că Aldhelm
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
Se crede că a existat un set complet de "Psalmi ai lui David", dar numai primii 150 s-au păstrat. Există o serie de traduceri în versuri ale "Gloria in Excelsis Deo", Tatăl Nostru, Crezul Apostolic, plus un număr de imnuri și proverbe. Poezie creștină În afară de parafrazările biblice există o serie de poezii religioase originale, în prinncipal lirice. „Cartea Exeter” cuprinde un număr de poezii intitulate "Iisus", împărțite în "Iisus I", "Iisus II" și "Iisus III". Considerată ca fiind una dintre
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
că era recitată conform unei scheme orale pe baza unei formule ("oral-formulaic" în engleză). Motivul este că multe expresii și fraze pot fi găsite în mai multe poezii. De exemplu, nu mai puțin de 11 din cele 18 semi-versuri din "Imnul lui Cædmon" își au paralele în alte poezii.. Exemple similare au fost găsite și în Beowulf și în alte poezii. Milman Parry este exponentul acestei teorii, pe care a formulat-o când studia poezia lui Homer, el fiind mai apoi
Literatura anglo-saxonă () [Corola-website/Science/318148_a_319477]
-
are câte un cadran pe fiecare latură. Clopotul său a funcționat aproape un secol, marcând jumătățile de oră. După 1989 acesta a fost complet renovat, iar odată cu aderarea României la Uniunea Europeană melodia cântată la ore fixe a fost schimbată în imnul Europei. De la înălțimea balconului din turnul patrulater pot fi admirate rondourile vegetale decorative dinspre bulevard care flanchează piațeta de marmură. Compoziția decorativă a acesteia a fost concepută de arhitectul arădean Miloș Cristea, în deceniul al nouălea al secolului XX. Singura
Palatul Administrativ din Arad () [Corola-website/Science/318336_a_319665]
-
domenii influența creștină se observa. Crăciunul și Paștele sunt sărbători naționale, în timp ce evreii, musulmanii și celelalte grupuri religioase li se permite să-și ia liber de sărbătorile lor religioase, chiar dacă nu au parte de aceiași recunoaștere oficială. Versiunea franceză a imnului `o Canada` conține o referire creștinească prin “ ducând crucea”. În unele regiuni ale țării, cumpărăturile de duminică sunt interzise, dar acest fenomen este in diminuare. La sfârșitul secolului 20 a avut loc o dispută asupra hainelor religioase, acceptată până la urmă
Religia în Canada () [Corola-website/Science/319635_a_320964]