8,380 matches
-
ascunde lipsa? Nu vom afla, dar nici nu ne va interesa foarte mult, atîta vreme cît vom ști să-l ascultăm pe Emmanuel Adely care ne vorbește firesc - veți vedea de ce adaug pronumele personal „ne” -, care expune cu modestia individului incapabil să se reprezinte mai mult decît pe sine o dramă de viață ca pretext al unei expoziții discursive. Contrar aparențelor, dar cît se poate de logic, numai ceea ce este expus poate ascunde ceva. Literatura enunțiativă semnalează neîntrerupt pulsiunea de dincoace
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
critica de Întîmpinare franceză În octombrie trecut. Atașamentul pentru poveștile frumoase - și chiar sublime În momentul ridicării la rang de tragedie - se poate echivala cu un repli sur soi al individului occidental "saturat social" (Kenneth Gergen), posesor al unui sine incapabil de a mai rezista la presiunea unei din ce În ce mai acopleșitoare aglomerări cu caracterele celorlalți, a unei alterități alienante. Ceea ce aș avea eu de reproșat minimalismului bonom ar fi tocmai blîndețea, bonomia lui, o naivitate a proiecțiilor psihice pe care mulți dintre
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ceea ce individul produce cu mîinile lui; astfel, cu cît produce mai multe bunuri materiale, individul pierde mai mult, pînă dincolo de limita care-l individualizează. Sistemul este astfel “o forță străină, situată În afara” lui (citez din Ideologia germană), pe care este incapabil s-o domine. M-am hotărît să devin prost M-am hotărît să devin prost este un roman care Începe promițător și pare a da dreptate titlului românesc: “Acum, la douăzeci și cinci de ani, sperînd Într-o viață ceva mai blîndă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a-l face pe Mihai „să fie mai mic și ascultătoriu de poruncile lui și să-i oprească țara cu tot venitul” și, chiar în ajunul luptei de la Călugăreni, îi stă gândul la nuntă și la „daruri scumpe”. Până la urmă, incapabil să răspundă nevoilor vremii, cere să se retragă undeva în liniște, pentru ca - în pripă - să se răzgândească și să se reîntoarcă, nedorit, la domnie. Ironia cronicarului nu îl iartă. Urmările nefaste ale lipsei de măsură și de judecată corectă le
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
minute este redus la o zdreanță cuprinsă de ticuri și crize de nervi. Se trage fără încetare de lobul urechilor și-și frânge mâinile. Continuă să execute toate instrucțiunile ce i se dau, deși penibile, supunându-se până la sfârșitul experimentului. Incapabili să se revolte contra tiraniei experimentatorului (acesta îi trata cu impulsuri electrice), subiecții lui Milgram se explicau apoi: nu credeam că e posibil să refuzi, făceam ce mi s-a cerut. Ei își declinau astfel orice responsabilitate. Milgram explică: supunerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Sunt favorizate structurări narcisiste ale personalității cu sentimente false de omnipotență. Astfel, culturile „Nintendo” le depășesc cu mult pe cele sportive sau bibliotecile. Copiii și tinerii problematici din societatea occidentală contemporană devin niște rebeli fără cauză, fiind, de cele mai multe ori, incapabili să transmită un mesaj ferm și să câștige adepți. Acesta pentru că marile scopuri existențiale colective, care animau tineretul de altădată, au dispărut într-o societate dominată de armonia abundenței și de varietatea fațetelor oportunismului. Discrepanțele dintre nivelurile de trai ale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a sistemului nervos. În 1868, Maudsley relevă caracterul cvasipatognomonic al sugestibilității, superficialității și suprasemnificării conținuturilor cognitive și afective în cazul personalităților patologice. Abordând conceptul de moral insanity, care are ca substrat o degenerescență neuronală, el consideră indivizii respectivi ca fiind incapabili să-și însușească și să utilizeze valorile morale, dar abili în a-și ascunde viciul structural în funcție de context. Stigmatizați antropologic, psihopații afișează și manifestări clinice episodice afective și instinctuale, care însă sunt net dominate de comportamentul antisocial. În nici una dintre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
5Ă are un sentiment de îndreptățire, adică pretenții exagerate de tratament favorabil special ori de supunere automată la dorințele sale; 6. este exploatator interpersonal, adică profită de alții pentru a-și atinge propriile scopuri; 7. este lipsit de empatie: este incapabil să recunoască sau să se identifice cu sentimentele și necesitățile altora; 8. este adesea invidios pe alții sau crede că alții sunt invidioși pe el; prezintă comportamente sau atitudini arogante, sfidătoare. 301.82 Tulburarea de personalitate evitantă F 60.6
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
refuză să-și asume riscuri personale sau să se angajeze în orice activități noi, din cauza faptului că acestea l-ar putea pune în dificultate. Este caracterizată de: aă sentimente persistente și generale de tensiune și îngrijorare; bă convingerea că este incapabil social, neatractiv sau inferior celorlalți; că preocupare excesivă privind criticile sau respingerea pe plan social; dă dorința de a evita relațiile cu oamenii, dacă nu este sigur că este agreat; eă existența unor restricții în viață din cauza nevoii de securitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pacientul este dependent și supunerea exagerată la dorințele acestora; că subiectul nu dorește să formuleze nici cele mai mici cereri oamenilor de care depinde; dă se simte prost dispus sau neajutorat când este singur, din cauza fricii exagerate de a fi incapabil să-și poarte singur de grijă; eă preocuparea însoțită de teama de a fi abandonat de către persoana cu care are o relație strânsă și de a fi lăsat să-și poarte singur de grijă; fă capacitate limitată de a lua
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cel puțin patru (sau mai multeă dintre următoarele: 1Ă este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau planuri, în așa măsură încât obiectivul major al activității este pierdut; 2Ă prezintă perfecționism care interferează cu îndeplinirea sarcinilor (de exemplu, este incapabil să realizeze un proiect, deoarece nu sunt satisfăcute standardele sale extrem de stricteă; 3Ă este excesiv de devotat muncii și productivității, mergând până la excluderea activităților recreative și a amicițiilor (atitudine nejustificată de o necesitate economică evidentăă; 4Ă este hiperconștiincios, scrupulos și inflexibil
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
muncii și productivității, mergând până la excluderea activităților recreative și a amicițiilor (atitudine nejustificată de o necesitate economică evidentăă; 4Ă este hiperconștiincios, scrupulos și inflexibil în probleme de moralitate, etică sau valori (fapt nejustificat prin identificare culturală sau religioasăă; 5Ă este incapabil să se debaraseze de obiecte uzate sau inutile, chiar dacă acestea nu au nici o valoare sentimentală; 6Ă refuză să delege sarcini sau să lucreze cu alții în afară de cazul când aceștia se supun exact modului lui de a face lucrurile; 7Ă adoptă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Dependentul are autoreprezentări negative în plan cognitiv, pe teme de ineficiență și inferioritate în raport cu cei din jur. Este dominat de preocupări ilogice și ruminații legate de teama de a fi lăsat să se descurce singur însoțită de convingerea că este incapabil să o facă. Este evidentă incapacitatea de decizie sau elaborarea unor planuri de viață, pentru inițierea cărora transferă întotdeauna responsabilitatea asupra celor din jur. În plan afectiv, domină anxietatea socială și de performanță și teama de abandon, la care se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Deși nu are inițiative personale, această structură personologică poate să se impună în profesii și colective medicale și de cercetare. Stilul dependent se accentuează cu vârsta, iar la cei cu realizări, la vârsta a III-a. Concepția despre sine „Sunt incapabil să mă descurc singur!”. Concepția despre lume: „Cei din jur mă ignoră și se feresc de mine!”. Trăsăturile de tip dependent se dezvoltă pe terenul vicierii atașamentului, în sensul dificultăților de separare atât față de figurile parentale, cât și față de imaginile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
jur mă ignoră și se feresc de mine!”. Trăsăturile de tip dependent se dezvoltă pe terenul vicierii atașamentului, în sensul dificultăților de separare atât față de figurile parentale, cât și față de imaginile internalizate ale acestora. Dependentul - de o pasivitate extremă - este incapabil să decidă separarea de figurile parentale. Atunci când în relația cu partenerul de viață nu găsește dragostea și sprijinul dorit, personalitatea dependentă se „refugiază în sine”, trăind anxios și fobic roluri existențiale prezente sau trecute. Comorbiditatea cu tulburările Axei I este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
când îi sunt relevate greșelile sau manifestă vanitate excesivă când are succes. 1.5. Slab control al impulsurilor: îi lipsește disciplina sau capacitatea de a amâna gratificarea prin plăceri trupești. 2. Cooperativitate redusă 2.1. Intoleranță: are prejudecăți sau este incapabil de a se înțelege cu oamenii care au puncte de vedere și proveniențe sociale diferite. 2.2. Narcisic: îi lipsește empatia sau este incapabil să recunoască și să se identifice cu sentimentele și nevoile altora. 2.3. Ostilitate: este argumentativ
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a amâna gratificarea prin plăceri trupești. 2. Cooperativitate redusă 2.1. Intoleranță: are prejudecăți sau este incapabil de a se înțelege cu oamenii care au puncte de vedere și proveniențe sociale diferite. 2.2. Narcisic: îi lipsește empatia sau este incapabil să recunoască și să se identifice cu sentimentele și nevoile altora. 2.3. Ostilitate: este argumentativ sau are dificultăți în a lucra cu alții într-o manieră prietenoasă, de într-ajutorare, ca parte a grupului. 2.4. Răzbunător: îi place
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
altora. 2.3. Ostilitate: este argumentativ sau are dificultăți în a lucra cu alții într-o manieră prietenoasă, de într-ajutorare, ca parte a grupului. 2.4. Răzbunător: îi place să se răzbune și să își ia revanșa sau este incapabil să îi ierte pe alții când simte că aceștia au greșit față de el. 2.5. Oportunist: îi lipsesc principiile etice stabile sau profită de ceilalți atunci când are posibilitatea. 3. Stabilitate afectivă redusă 3.1. Anxietate: manifestă insecuritate marcată sau își
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
răul altora. 3.5. Acru: e supărat pe toți și pe toate sau se simte deseori victimizat, folosit și exploatat de ceilalți. 4. Autotranscendență scăzută 4.1. Imagine de sine instabilă: nu are un stabil sens al sinelui sau este incapabil să admită defectele proprii. 4.2. Perspectivă fluctuantă asupra vieții: privește mediul sau lumea, în general, ca fiind haotică și impredictibilă sau este incapabil să recunoască acele relații care să îi permită anticiparea problemelor. 4.3. Gândire magică: percepțiile sale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
scăzută 4.1. Imagine de sine instabilă: nu are un stabil sens al sinelui sau este incapabil să admită defectele proprii. 4.2. Perspectivă fluctuantă asupra vieții: privește mediul sau lumea, în general, ca fiind haotică și impredictibilă sau este incapabil să recunoască acele relații care să îi permită anticiparea problemelor. 4.3. Gândire magică: percepțiile sale sunt marcat distorsionate de dorințe sau relațiile complexe sunt reduse la dihotomii simple; de exemplu, bine/rău, tot/nimic... 4.4. Sentiment de gol
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihopatia predominând net la bărbați. Femeile cu același temperament dezvoltă tulburări de somatizare și eventual trăsături borderline. Odată cu dezvoltarea psihologiei cognitive și a neuroștiințelor s-au reluat studii în direcția ipotezei lui CLECKLEY privitoare la demența semantică. Psihopatul se dovedește incapabil să înțeleagă și să utilizeze semnificații adânci ale limbajului. Dimensiunea sa lingvistică pare să fie superficială și o serie de aspecte mai nuanțate și mai abstracte a semnificațiilor îi scapă. În această direcție a efectuat studii experimentale WILLIAMSON (după SIEVER
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de tip borderline a personalității, intermediară între cea de tip nevrotic și psihotic. Se ajunge astfel la teza „narcisismului malign”. Ar exista două nivele de structurare a personalității. Pe de o parte sinele real, care e nesigur, inferior, singur, gol, incapabil să învețe, neadaptativ, iar pe de altă parte, o fațadă de grandiozitate narcisistă și destructivă. Super-Egoul narcisicului nu se formează, e fragmentat, cu trăsături sadistice și de paranoia non-psihotică. Se structurează astfel un sine distructiv. Tulburările bazale neurobiologice care condiționează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reînnoirea sau crearea de noi avantaje competitive. F.R. David (1991, p. 31) exprimă un alt punct de vedere, conform căruia strategiile concurențiale generice sunt structurate după cum urmează: 1. Integrarea În aval, recomandată când: 1.1.distribuitorii prezenți sunt scumpi sau incapabili de a răspunde nevoilor de distribuție ale firmei; 1.2.distribuitorii care oferă o calitate superioară a serviciilor sunt puțini și astfel firma care se integrează În aval obține avantaje competitive importante; 1.3.firma deține capital și resurse umane
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a serviciilor sunt puțini și astfel firma care se integrează În aval obține avantaje competitive importante; 1.3.firma deține capital și resurse umane pentru a se integra. 2. Integrarea În amonte, recomandată când: 2.1.furnizorii sunt scumpi sau incapabili de a răspunde necesităților firmei; 2.2.numărul funcționarilor este mic și cel al concurenților - mare; 2.3.avantajele prețurilor stabile sunt importante; 2.4.firma dispune de resursele necesare. 3. Integrarea orizontală, recomandată când: 3.1.firma funcționează pe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de la Înființare, dar după depășirea unui anumit prag sunt stabile. Contribuie la Întărirea caracterului global al concurenței. Parteneriatele verticale. Evoluția lor determină o dezintegrare În sectorul client și o concentrare În sectorul furnizor. În acest ultim caz, concurenții slabi sunt incapabili să devină parteneri fiabili și vor avea poziții marginale sau vor dispărea, În timp ce concurenții care dispun de resursele necesare Își vor consolida poziția. Acordurile intersectoriale. Au o rată de reușită mai redusă decât alte tipuri de cooperare, din cauza incertitudinii ce
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]