6,639 matches
-
17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: biocenoza autohtonă este diversă și valoroasă, cu o vegetație reprezentată prin specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna Insecte: fugăii (Gerris argentatus), (Gerris lateralis), (Gerris rufoscutellatus). Biotopul unic este în măsură să asigure reproducerea și conservarea unor pești autohtoni, reduși numeric în apele naturale. Acest biotop oferă condiții pentru refacerea unei populații locale a speciei Umbra krameri (țigănuș) care
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
au condiții de reproducere. A. Flora: Biocenoza autohtonă este diversă și valoroasă iar vegetația este reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre speciile de pești întâlnite aici: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), crapul (Cyprinus carpio), știuca (Esox lucius), porcușorul (Gobio gobio), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), bibanul soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
stigella, Helicopsis nilssoniana, Helix pomatia, Hyppeutis complanatus, Laciniaria cana, Laciniaria plicata, Lehmannia marginata, Limax sp., Monachoides transsylvanicus, Monachoides vicina, Orcula doliolum, Oxychilus depressus, Pomatias rivulare, Ruthenica filograna, Segmentina nitida, Serullina serrulata, Succinea oblonga, Vitrea diaphana, Vitrina pellucida; miriapode: Polydesmus complanatus; insecte: Abax carinatus, Aedes cantans, Aedes cinereus, Aedes communis, Aedes prodotes, Aedes sticticus, Aethecerus dispar, Agriotes ustulatus, Anthaxia candens, Aphodius pubescens, Chrysobothris chrysostigma, Cothonaspis giraudi, Culex hortensis, Disorygma divulgatum, Dromius quadrisignatus, Epilachna anetis ocellata, Epilachna chilocorus bipustulatus, Epilachna chilocorus renipustulatus, Epilachna
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Bârnova-Repedea cu SPA Pădurea Bârnova * SCI Sărăturile Jijia Inferioară-Prut cu SPA Eleșteele Jijiei și Miletinului. <reflist> Bibliografie 1. Andriescu I., 2001 Importance des réserves naturelles et des zones naturelles non protégées, pour la connaisance de la biodiversité. Le cas des Chalcidiens (Insecta, Hymenoptera, Chalcidoidea), Simpoz. Jubil. 30 ani rezerv. „Codrii”, Lozova, Rep. Moldova, vol. II: 5-7 2. Andriescu I., Mitroiu M.D., 2001 Contributions to the knowledge of the pteromalids (Hymenoptera, Chalcidoidea, Pteromalidae) from David’s Valley hay fields natural reserve, Iasi (II
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Plante superioare Caldesia parnassifolia Narcissus pseudonarcissus subsp. nobilis Omphalodes littoralis Ligularia sibirica Brassica glabrescens Aldrovanda vesiculosa Dracocephalum austriacum Origanum dictamnus Cypripedium calceolus Liparis loeselii Pulsatilla patens Thesium ebracteatum Saxifraga hirculus Linaria flava Veronica micrantha Angelica palustris Apium repens B. Animale * Insecte Carabus olympiae Cerambyx cerdo Dytiscus latissimus Lucanus cervus Osmoderma eremita Rosalia alpina Erebia calcaria Erebia christi Macromia splendens * Vertebrate Eudontomyzon sp. Lampetra fluviatilis Acipenser sturio Alosa sp. Hucho hucho (populații naturale) Salmo salar (numai în apa dulce) Aspius aspius Misgurnus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Imaginile formează însă o rețea organică a cărei funcție este de a revela corespondențele oculte între toate părțile lumii. Poemul cel mai izbutit, plin de superbe versuri și de apropieri, este Cântecul greierului, în care nu se face deloc descripția insectei, ci se studiază raporturile între această formă minusculă și durabilă cu întreg câmpul cosmic, până la Geneză: Sunt poate milioane de ani de-atunci, - o, Soare! De când tu cel ce astăzi urci bolțile de-azur Erai de-abia o pată prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Toma cu măgarii. Maldăr de tărhaturi grele Cu dăsagi, căldări și pături, Că de-abia pot sta sub ele Doi măgari voinici alături. Elementul nemișcării, al paraliziei produse de soare asupra unui suflet readus la simplitatea vegetativă a floarei și insectei, prevestește, în Rapsodii de vară, panismul lui Blaga: Salcâmii plini de floare Contemplu Se uită lung spre sat, O tufă de scaieți... Și-n soare Frunzișul legănat Prin ierburile crude, Sub cerul fără fund, Le-atîrnă ca o barbă... S-aude
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o carte ca un flux de imagini” - ar fi arta poetică a autorului-personaj. Tratat asupra cozii este un eseu despre așa-numita „epocă de aur”, pamflet în care autorul raportează efectele postmoderne la cauze mai vechi ale lumii socialiste, urmărind „insecta umană”. Coada (cu sensul de „rând în așteptare”) poate fi, nu doar în mod ironic, ci și tragic, un topos al unei realități dispărute - și nu prea - după 1989. Critica acestei triste practici devine o cronică a anilor ’90, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
carnivore. - Mutualismul În forme destinse: sinergism Între procariote; simbioze destinse la plantele superioare (la nivelul spermosferei, filosferei și rizosferei). - Interdepedență și independență Între plante și animale: ciuperci și animale (micofagie), zoidofilia și polenizarea (plante entomofile, malacofile, ornitofile, cheiropterofile), zoochoria (nematode, insecte și vertebrate care răspândesc fructe și semințe). - Simbioze intime Între „plante”: simbioza Între microorganisme, Între bacterii și ciuperci, Între procariote și eucariote vegetale (stând la originea mitocondriilor și plastidelor) ,,. - Simbioza lichenică (Între alge și ciuperci). b. Strategii evolutive pentru ocuparea
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
contra efectelor nocive ale rUV asupra organitelor celulare) și În comunicare (dintre plante și plante, dintre plante și bacterii - În cazul nodozităților radiculare, dintre plante și ciuperci - În cazul micorizelor), dintre plante și animale (florile secretă pigmenți flavonoizi care atrag insectele polenizatoare). 2-. Filiera ligninelor. Plantele superioare pot elabora enzime pentru sinteza acidului ferulic care, Împreună cu derivații lui, intervin În constituirea cutinei, cerii și suberinei (cu rol de apărare Împotriva uscăciunii, moderând transpirația), precum și a ligninei (cu rol În susținere). Lignina
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
influențează transpirația. Totodată, vântul are și o influență pozitivă asupra repartiției dioxidului de carbon În aer, asupra polenizării (la plantele anemofile) și răspândirii fructelor și semințelor (la plantele anemochore). Factorul biotic (animale și om). Are atât acțiune dăunătoare (viermi, rozătoare, insecte, oi, cerbi - care rup, calcă, pasc plantele), cât și folositoare (râmele - afânează solul, insectele și păsările polenizatoare, animalele ce răspândesc fructele și semințele). Totodată, omul influențează vegetația prin extinderea agriculturii, ceea ce contribuie la stepizarea multor regiuni.
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
În aer, asupra polenizării (la plantele anemofile) și răspândirii fructelor și semințelor (la plantele anemochore). Factorul biotic (animale și om). Are atât acțiune dăunătoare (viermi, rozătoare, insecte, oi, cerbi - care rup, calcă, pasc plantele), cât și folositoare (râmele - afânează solul, insectele și păsările polenizatoare, animalele ce răspândesc fructele și semințele). Totodată, omul influențează vegetația prin extinderea agriculturii, ceea ce contribuie la stepizarea multor regiuni.
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
de frați care duc o viață regulară în convent. Unii dintre voi sunt de fapt niște frați laici simpli care colaborează prin munca mâinilor lor la operele altora, sau adună pomenile oamenilor. Aceștia pot fi asemănați cu furnicile, care sunt insecte mici, însă lucrează foarte mult pentru a-și procura și pregăti hrana. Alții sunt slabi și bolnavi, și nu pot lucra cu mâinile lor, nici să poarte poverile altora sau să facă pocăințe grele. Totuși, nu trebuie să se îndoiască
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
În lumea reală ceva ce ați Învățat În clasă. Concluzietc "Concluzie" Conform National Pest Management Association, costul daunelor provocate de termite În toată America de Nord Îl depășește pe cel al incendiilor, furtunilor și inundațiilor la un loc. Numai În New Orleans, insectele cauzează pierderi de 300 de milioane de dolari În fiecare an. Ceea ce este valabil În natură este și În afaceri: buturuga mică răstoarnă carul mare. Atunci când Capcanele managementului a apărut Într-o ediție În limba chineză, m-am Întrebat: oare
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
ne plimbăm în timpul liber, păsările despre care am citit în copilărie sau le-am văzut la TV, sunt viețuitoare care fără să știe ne fac viața mai frumoasă. Multe dintre ele ne sunt folositoare, căci consumă un număr imens de insecte dăunătoare pomilor din grădini și livezi, sau arborilor din parcuri și păduri. Uneori întâlnirea cu păsările este atât de neașteptată încât cu greu poate fi acceptată ca și reală. Spațiile verzi din orașe, grădinile și parcurile sunt adevărate refugii pentru
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
animalelor prin diversitate și multitudinea speciilor de plante care atrag prin prezența lor numeroase specii de animale. Dintre nevertebrate amintim specii ale genului Lumbricus care brăzdează solul, specii de moluște (Helix pomatia, Limax) se întâlnesc pe frunze, iarbă și pietre. Insectele, cel mai bine reprezentate dintre nevertebrate, se găsesc în toate stadiile de dezvoltare și aparțin ordinelor: Heteroptere, Coleoptere, Lepidoptere, Orthoptere, Odonate, Ephemeroptere, Aphide, Ichneumonide, reprezentând hrana păsărilor clocitoare. Amfibienii sunt reprezentați de specii precum Rana ridibunda, Rana esculenta, Hyla arborea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
aprilie sosește singura specie de pasaj semnalată în avifauna Grădinii Botanice Iași - Ficedula hypoleuca. Păsările granivore consumă fructe rămase peste iarnă de la Crataegus monogyna, Rosa canina, Prunus spinosa, etc. Oaspeții de vară sunt folositori pentru biocenoză deoarece consumă ouă de insecte, larve și insecte adulte, în special diptere. Printre oaspeții de vară enumerăm: Cuculus canorus, Oriolus oriolus, Upupa epops, Hirudo rustica, Sylvia atricapilla. În această perioadă are loc alegerea teritoriului de cuibărit, jocurile nupțiale, formarea perechilor și depunerea primei ponte. Teritoriul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
specie de pasaj semnalată în avifauna Grădinii Botanice Iași - Ficedula hypoleuca. Păsările granivore consumă fructe rămase peste iarnă de la Crataegus monogyna, Rosa canina, Prunus spinosa, etc. Oaspeții de vară sunt folositori pentru biocenoză deoarece consumă ouă de insecte, larve și insecte adulte, în special diptere. Printre oaspeții de vară enumerăm: Cuculus canorus, Oriolus oriolus, Upupa epops, Hirudo rustica, Sylvia atricapilla. În această perioadă are loc alegerea teritoriului de cuibărit, jocurile nupțiale, formarea perechilor și depunerea primei ponte. Teritoriul de cuibărit este
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Gruiformes Gallinula chloropus; ord. Passeriformes Oenanthe oenanthe, Sturnus vulgaris (fig.nr.15), Carduelis chloris; ord. Columbiformes Streptopelia decaocto (fig.nr.16), Streptopelia turtur. Multe păsări insectivore, cum ar fi Motacilla alba, Hirudo rustica vin din alte biocenoze pentru a prinde insecte, deasupra lacului. 5.2.4. Aspectul estival Temperatura maximă înregistrată în acest sezon a fost de 30 0C iar minima de 16 0C iar media precipitațiilor de 60 mm, apropiată de valoarea normală. Se instalează odată cu maturizarea plantelor. La speciile
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
sunt speciile răpitoare de zi (Falconiformes) precum și toate răpitoarele de noapte (Strigiformes) care consumă numai pradă prinsă vie, în special păsări și mamifere mici. Adevăratele insectivore nu sunt multe în avifauna studiată (Cuculus , Dendrocopos), ele se hrănesc aproape exclusiv cu insecte în diferite stadii de dezvoltare. Unele consumă accidental și hrană vegetală. Strict granivore sunt porumbeii și turturelele (Columba, Streptopelia), unele Fringillidae (Coccothraustes) mănâncă aproape nunai semințe și fructe, uneori muguri și foarte rar insecte. Marea majoritate a păsărilor consumă atât
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
ele se hrănesc aproape exclusiv cu insecte în diferite stadii de dezvoltare. Unele consumă accidental și hrană vegetală. Strict granivore sunt porumbeii și turturelele (Columba, Streptopelia), unele Fringillidae (Coccothraustes) mănâncă aproape nunai semințe și fructe, uneori muguri și foarte rar insecte. Marea majoritate a păsărilor consumă atât hrană vegetală cât și hrană animală. Uneori trecerea de la una la alta este sezonieră. Astfel, unele specii din Fringillidae și Alaudidae se hrănesc cu hrană vegetală iar în perioada reproducerii aproape exlusiv cu insecte
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
insecte. Marea majoritate a păsărilor consumă atât hrană vegetală cât și hrană animală. Uneori trecerea de la una la alta este sezonieră. Astfel, unele specii din Fringillidae și Alaudidae se hrănesc cu hrană vegetală iar în perioada reproducerii aproape exlusiv cu insecte cu, care își hrănesc și puii. Unele Picidae și Paridae în timpul iernii consumă multe semințe, mai ales cele cu, conținut în ulei. În unele cazuri, este greu de spus care este hrana principală: graurul (Sturnus vulgaris) primăvara și la începutul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și Paridae în timpul iernii consumă multe semințe, mai ales cele cu, conținut în ulei. În unele cazuri, este greu de spus care este hrana principală: graurul (Sturnus vulgaris) primăvara și la începutul verii distruge cantități colosale de lăcuste și alte insecte iar după coacerea fructelor se hrănește cu acestea. Sunt și păsări omnivore care în tot timpul anului consumă hrană de orice fel. Avifauna Grădinii Botanice Iași cuprinde din punct de vedere al nutriției următoarele grupe, așa cum reiese din tabelul nr.
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
orientalis, semințe de Thuja orientalis și Thuja occidentalis, Acer campestre, Syringa vulgaris care atrag păsări ca: Turdus merula, Passer domesticus, Passer montanus. În timpul aspectelor prevernal, vernal, estival și serotinal predomină speciile de păsări insectivore care se hrănesc cu ouă de insecte, larve și insecte adulte aparținând ordinelor Coleoptere, Lepidoptere, Heteroptere, Orthoptere, Diptere. Păsările insectivore prin hrana pe care o consumă sunt folositoare pentru biocenoză și predomină în Grădina Botanică, așa cum reiese din figura nr. 7. Ele consumă majoritatea speciilor dăunătoare pentru
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Thuja orientalis și Thuja occidentalis, Acer campestre, Syringa vulgaris care atrag păsări ca: Turdus merula, Passer domesticus, Passer montanus. În timpul aspectelor prevernal, vernal, estival și serotinal predomină speciile de păsări insectivore care se hrănesc cu ouă de insecte, larve și insecte adulte aparținând ordinelor Coleoptere, Lepidoptere, Heteroptere, Orthoptere, Diptere. Păsările insectivore prin hrana pe care o consumă sunt folositoare pentru biocenoză și predomină în Grădina Botanică, așa cum reiese din figura nr. 7. Ele consumă majoritatea speciilor dăunătoare pentru plante. Phyllocopus collybita
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]