6,555 matches
-
se prevedeau elemente cu totul noi față de ceea ce se vehicula în lucrările de specialitate, în 1985 apar unele tendințe noi, care pot fi considerate ca o expresie a afirmării tot mai puternice a ideii că școala nu mai deține monopolul instrucției. Semnalările lui Husén vizează, deocamdată, numai tendințe; ele vor prinde contur mai precis, probabil, după anul 2000. De altfel, un alt teoretician cu preocupări viitorologice, JOSEF MAJAULT, apreciază că "chiar dacă noi tendințe și, pe baza acestora, noi transformări vor pătrunde
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe care acesta le oferă. Cartea atît de plină de interes a lui J. J. SERVAN-SCHREIBER Sfidarea mondială, prevede ca în societatea informatizată care va lua locul societății industriale, calculatoarele să pătrundă adînc în domeniul învățămîntului, permițînd o accentuare a instrucției individualizate; o astfel de individualizare, la rîndul ei, va favoriza dezvoltarea aptitudinilor fiecăruia, după cum societatea informatizată va asigura cea mai bună utilizare a acestor aptitudini Din practica și teoria ultimelor decenii, rezultă o puternică tendință către formele de instruire care
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
structuri învățămîntului individual și pe grupe. Pentru anumite materii s-ar putea organiza ,,grupe de nivel", cu același conținut, dar cu metode și ritmuri diferite de învățare (B. Schwartz, T. Husén, Ch. Hummel). Concomitent cu extinderea formelor de individualizare a instrucției, se vor perfecționa formele de socializare, menite să cultive capacitatea: de cooperare, de comunicare. S-ar putea înfăptui, astfel, cele două aspecte ale învățării inovatoare anticiparea și participarea. Se prevede ca, în viitor, să se extindă sistemul de predare pe
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a apărut o nouă ediție în Editura Didactică și Pedagogică. 19. ÉD. CLAPARÈDE, Educația funcțională, E.D.P., București, 1973. 20. Édouard Claparède mărturisește că inițial și-a denumit teoria "educație atrăgătoare", dar, întrucît unii au considerat că el vrea să transforme instrucția într-un joc amuzant, a adoptat, din 1911, denumirea de "educație funcțională". Cf. Psihologia copilului și pedagogia experimentală, E.D.P., București, 1975, p. 93, nota 1. Pentru teoria jocului să se vadă aceeași lucrare, pp. 60-78. 21. Cf. ÉD. CLAPARÈDE, Psihologia
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de cele ale lui C. ANGELESCU. 4. L'organisation de l'instruction publique dans 53 pays, Geneva, 1933, apud I. I. GABREA, Din problemele pedagogiei românești, Editura Cultura Românească, București, 1937. 5. D. GUSTI, Un an de activitate la Ministerul Instrucției, Cultelor și Artelor, 1932/1933, București, 1934. 6. Lege pentru organizarea și funcționarea învățămîntului primar și normal, în "Monitorul oficial", București, 107 (1939), nr. 121 din 27 mai. 7. ILIE CRISTEA, Dezastrul bacalaureatului, în "Cuvântul nou", 6 oct. 1934. A
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în vol. D. GUSTI, Scrieri pedagogice, E.D.P., București, 1973. 30. Cf. OVIDIU BĂDINA, Dimitrie Gusti. Contribuții la cunoașterea operei și activității sale, Editura Științifică, București, 1965. 31. În perioada 9 iunie 1932 14 noiembrie 1933, D. Gusti a condus Ministerul Instrucției, Cultelor și Artelor. În această calitate a întocmit un Anteproiect de lege a învățământului, care, datorită schimbării guvernului, n-a apucat să fie prezentat spre dezbatere. Anteproiectul și o serie de studii pregătitoare au fost publicate în volumul Un an
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
această calitate a întocmit un Anteproiect de lege a învățământului, care, datorită schimbării guvernului, n-a apucat să fie prezentat spre dezbatere. Anteproiectul și o serie de studii pregătitoare au fost publicate în volumul Un an de activitate la Ministerul Instrucției, Cultelor și Artelor, București, 1934. 32. D. GUSTI, "Politica școlară în cadrul statului cultural", conferință 28 august 1933, în vol. D. GUSTI, Scrieri pedagogice, op. cit. 33. D. GUSTI, " Starea de azi a satului românesc", 1938, în volumul Scrieri pedagogice, op. cit. 34
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
românesc", 1938, în volumul Scrieri pedagogice, op. cit. 34. Cf. ȘTEFAN COSTEA, "Educația și învățămîntul în concepția și activitatea lui D. Gusti", în vol. D. GUSTI, Studii critice, coordonator H. H. STAHL, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. 35. PETRE ANDREI, "Instrucția publică", în vol. Perspectivele țărănismului în fața noilor curente sociale, f.a. 36. Cf. C. RĂDULESCU-MOTRU: a. Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, ed. I, 1936; ed. a II-a, București, 1939; b. Personalismul energetic, București, 1927. 37. Cf. I. C. PETRESCU, Școale de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
impresionant număr de articole publicate în revistele vremii. S. Mehedinți a fost și autor al unor legi școlare (Legea pentru organizarea eforiilor școlare și Legea pentru școala pregătitoare și seminariile normale), adoptate în vara anului 1918, cînd era ministru al instrucției publice. După înfăptuirea unității statului legile au fost abrogate. 66. SIMION MEHEDINȚI, Poporul, ediția a III-a, Editura "Cugetarea", București, 1939. 67. ONISIFOR GHIBU, Pentru o pedagogie românească. Antologie de scrieri pedagogice, îngrijirea ediției OCTAVIAN GHIBU, E.D.P., București, 1977. Din
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
simetrie simbolică, pusă la lucru în cadrul unei tactici manipulative. M-am referit apoi, în succinta mea intervenție, la ideile care au prezidat la structurarea României moderne, evocând dublul motto de pe frontispiciul "Românului", în care C.A. Rosetti îndemna poporul la instrucție ("Luminează-te și vei fi / Voiește și vei putea") și la solidaritate activă ("La treabă puțini se-adună / Dar mult pot cei puțini împreună"). Erau idei perfect actuale. "cei puțini" se aflau acolo, la "kilometrul zero al libertății". Mica lor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
noastră are nevoie. Nimic mai util, poate decât să ne reamintim momentul când, spre finele secolului XIX, un dascăl eminent, care era și un prestigios om de știință, Spiru Haret, a înțeles să se devoteze unui program bine articulat de instrucție și îndrumare practică. Soluțiile pe care le reclamă viața modernă nu implică în mod necesar noutate. Adesea, ele nu fac decât să reactiveze conduite și modalități îndelung verificate de om. În plină resurecție, Asachi, Kogălniceanu, Heliade, Barițiu făcuseră apel la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
rostul ei formativ, sub unghiul personalității, școala e chemată a contribui la educația civică, la crearea de specialiști în diverse domenii, inclusiv în acela, deloc neglijabil, al gestiunii armonioase a statului. Mintea, inima, caracterul se cer cultivate în egală măsură, instrucția și educația alcătuind un proces unic, care depășește cadrele școlii și angajează sub diverse forme societatea ca tot. În fond, educația comportă prioritate, căci e vorba de a stârni în tineret "entuziasm pentru bine", "aversiune pentru rău". O "atmosferă de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cere subliniat faptul că școala are a pregăti tineretul pentru viață, fiind chemată deci să-i dea nu numai cunoștințe, dar și deprinderi practice. Haret vorbea chiar de "meseria de agricultor" pe care școala rurală trebuia să o asigure, odată cu instrucția indicată în programă, oricărui absolvent. "Peste tot se impune a se face aplicațiuni și a se dezbrăca învățământul cât mai mult posibil de caracterul abstract și pur teoretic", insista ministrul, atent la nevoia de a se pune mereu de acord
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Raporturile dintre cunoștințele dobândite în activitatea școlară și cele însușite din alte surse de documentare sunt multiple, schimbătoare și cer intervenția învățătorului, în direcția selectării, structurării și înțelegerii de către elevi a informației transmise. Școala vizează, așadar, integrarea cunoștințelor asimilate , o instrucție unitară, însă prin mijloace multiple. b) când vorbim despre interdisciplinaritate în cadrul lecțiilor avem în vedere delimitări de categorii și concepte cu care operează disciplina respectivă. Vom avea în vedere, de asemenea, determinarea aspectelor comune și a notelor ce fac deosebiri
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
În sinteză ,prin promovarea interdisciplinarității la clasele I-IV, se obțin efecte cognitive, afective, etice, estetice și uneori fizice asupra dezvoltării personalității copilului. 3.6. Metode de evaluare interdisciplinară la ciclul primar Evaluarea este o componentă esențială a activității de instrucție și de educație, fiind punctul final în măsurarea și aprecierea rezultatelor școlare. Destinatarul cel mai important al acțiunilor educative este, desigur, elevul, căruia evaluarea / autoevaluarea îi oferă posibilitatea de a cunoaște nivelul de performanță obținut în raport cu cel așteptat de el
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
luat în mâinile noastre șuruburile mecanismului lor. Aceste șuruburi erau aranjate într-o ordine strânsă, dar justă; noi le-am înlocuit printr-un arbitrariu dezordonat. Neam atins de jurisdicție, de alegeri, de presă, de libertatea individuală, și mai ales de instrucție și de educație, care sunt pietrele unghiulare ale existenței libere. Noi am mistificat, am năucit și am corupt tineretul creștin printr-o educație întemeiată pe principii și teorii pe care le știm ca false, dar care sunt inspirate de noi
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
pe care le administrează. Dreptul universal la muncă este echilibrat prin dreptul universal la cultură, iar ambele se regăsesc, în egală măsură, în preambulul Constituției din 1946 (reluat în 1958): "Națiunea garantează accesul egal al copilului și al adultului la instrucție, la formare profesională și la cultură". În plus, dacă dreptul la cultură se manifestă în cadrul națiunii franceze, e pentru că el fondează nu doar viitoarea legislație, dar și acțiunea descentralizată a colectivităților teritoriale. În sfera privată, dreptul cultural reglează inițiativele asociative
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
referință în domeniul semioticii publicitare (Intelligence de la publicité a lui Georges Péninou) sintetizează într-o serie de trăsaturi semiotice cele două regimuri ale publicității REGIMUL DENOTAȚIEI REGIMUL CONOTAȚIEI Informație Semnificație Reprezentare Emoție Analitic Sintetic Obiect Semn Produs Complicitate Cunoaștere Valoare Instrucție Empatie Nume Caracter Practică Mit Mimesis Poiesis (G. Péninou, 1972: 112) Propensiunea spre vis și mit este modelarea așteptării salvatoare, aptă să răspundă angoaselor produse de o tradiție pustiită și de o modernitate pustiitoare (G. Balandier): "Țările care vor domina
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
folosesc în conversația particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea, descrierea orală, conversația telefonică, dezbaterile spontane, urările, felicitările, toasturile, anecdotele etc. CARACTERISTICI: - este puternic individualizat, având o componentă afectivă accentuată; actul de co municare cotidiană reliefează gradul de instrucție, cultura, mediul socioprofesional, trăsături ale personalității locutorilor etc.; - ilustrarea calităților generale ale stilului se realizează în grad diferit, în funcție de factorii situației de comunicare (context, tip de conversație/text, temă, scop, realizare, 35 abilități interlocutive etc.). Calitățile particulare cel mai bine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
al educației: Omul poate deveni om numai prin educație. El nu e nimic decât ceea ce face educația din el. Să ne amintim că omul e educat numai de oameni, care de asemenea sunt educați. De aceea lipsa de disciplină și instrucție îi face pe unii oameni să fie răi educatori ai elevilor lor". (Kant, 2002, p 17) Câmpul educativ școlar, dominat în mod singular de autoritatea profesorului, a funcționat în mod eficient atâta timp cât întemeierea pragmatică a autorității acestuia a fost validată
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
permite să ne plasăm în punctul de pornire în care ne găseam și noi nu de mult: Republica Guineea. Această țară din Africa neagră a organizat în iulie 2003 un seminar-atelier privind violența în mediul școlar, ținut la Conakry. Directorul Instrucției Civice, Alsény Camara, ne-a trimis actele acestui seminar, din care extragem câteva pasaje. Seminarul s-a desfășurat cu ajutorul unei instituții internaționale, în parte la cererea acesteia. UNICEF se ocupă într-adevăr, pentru ONU, de dosarul violenței în școală. Administrația
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu poate satisface imaginația umană artistică (vezi excepția programului Aaron cu privire la posibilitatea ca inteligența artificială să poate fi percepută drept creativăă. În fine, pretențiile de a demonstra că mintea umană nu este decât „suprafața” programatică ce accesează o serie de instrucții cognitive și că programele simulează procesele minții umane în timp ce manipulează simboluri complexe sunt incriminate drept pure speculații. Inteligența artificială este, în aceste condiții, mai degrabă o „inteligență sintetică” specifică „omului Turing” (vezi Bolter, 1986Ă, în sensul în care realizează sinteza
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
În legătură cu publicul, problemele diversificării acestuia, ale succesului unei anumite lucrări sau autor pot fi cercetate într-un context social mai larg întrucît explicațiile țin deopotrivă de ansamblul conștiinței sociale, de fenomenele de reflectare a societății în artă, de nivelul de instrucție al publicului. Între opera de artă și receptor se creează un mediu, un flux de comunicări, fiind vizibil faptul că opera nu este destinată unei singure persoane, ci unui ansamblu nedeterminat de oameni al cărui nume este publicul. Publicul poate
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Medicală, 1958). D. Vereanu, M. Socolescu, T. Steinbach, în care se realizează o largă deschidere în pregătirea pediatrilor și mai ales a chirurgilor pediatrii, aceștia găsind în carte descrierea particularităților urgențelor chirurgicale specifice copilului. Este o chemare, un apel la instrucție în acest domeniu al pediatrilor și neonatologilor-colaboratorii de mare preț ai chirurgului pediatru. Ei sunt primii care văd majoritatea urgențelor de chirurgie pediatrică, ei vor trebui să pună diagnosticul unei malformații a nou- născutului, fie că este vorba de o
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Institutului Medico-Militar și absolvent al Facultății de Medicină din București, dr. Țurai își va asigura o temeinică pregătire chirurgicală, mai ales la Școala chirurgicală a profesorului Iacobovici, de la Spitalul Brâncovenesc (unde a fost extern și intern) dar și o solidă instrucție anatomică la Școala prof. Rainer, unde a lucrat în paralel cu activitatea clinică timp de 6 ani ca asistent de anatomie. Se instruiește, de asemenea, ca medic secundar la Spitalul Militar Central, sub bagheta renumiților chirurgi de atunci și de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]