6,649 matches
-
-s prostii, omule, sunt cărți scrise de profesioniști, nu te mai preface atât că nu știi nimic!.. Ceea ce-l atrăgea cel mai mult la ea era forță și convingerea cu care își făcea demonstrația de fiecare dată și mai ales intuiția ei fenomenala care nu dădea niciodată greș. Ea îi mărturisise adesea că e o fată de la țară pentru care toate lucrurile au o logică perfectă, iar acolo unde ea nu găsește imediat logică, nu pricepe nimic, poți s-o bați
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
vedea în fața ochilor. Față asta nebunatica era de fapt o altă față, profundă, matură, o româncă adevărată, cum îi plăcea ei să spună. -Se felicită în mintea-i că n-a dat greș în alegerea făcută, ca a avut o intuiție imensă când o racolase, zicându-și că, de fapt Lăură promite și mai mult decât își putuse el imagina. -Frumos din partea ta, tinu el să o măgulească. N-aș fi spus că poți scrie atât de frumos. -Nici eu n-
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
lume, la câteva sute de ani, poate. Își dorea cu toata ființă ei și era convinsă că ea poate, fiindcă natură fusese darnica cu ea sau tocmai de aceea voia să fie unică în istorie, așa cum precizase cu o bună intuiție mentorul ei. DESPĂRȚIREA Când ceasul deșteptător îl trezi pe profesor a două zi, el se simțea deja foarte obosit. Ar fi vrut să se întoarcă pe partea cealaltă și să adoarmă la loc, dar o auzi pe nevastă-sa spunându
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
rar În poezia modernă (mai corect: actuala). Prezenta versurilor memorabile (poți să uiți, de pildă, <<sexul morții polemizat de filozofi>>?) vorbește nu numai despre puterea de exprimare lapidara, care ține de talent, ci și despre forță gândirii filozofice ori a intuiției. Obligat la rigori prozadice, care sunt totdeauna creatoare, Malin ar fi ajuns, În scurtă vreme, poet de valoarea unui Ștefan Petica la noi ori Arthur Rembrand (pe care el Îl citează de altfel) la francezi. Oricum, e un poet format
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
produsele muncii acestora: stimularea interesului elevului pentru învățare; respectarea celor studiate etc. Totodată, repetarea cunoștințelor studiate prin conversație trebuia să devină una dintre condițiile esențiale ale instruirii. Însușirea noilor cunoștințe reprezenta un proces de fixare într-un mod activ prin intermediul intuiției, procedeu efectuat într-o manieră plăcută, pe baza stimulării interesului și motivației pentru învățare a copiilor. Lucrarea de factură pedagogică pe care ne-o propune Rabelais reliefează multe dintre cerințele educației active care însoțesc învățământul modern. Un loc special în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
acordau o prețuire profundă științelor și educației. Fiecare cetățean era obligat să învețe mai multe meserii și mai multe științe, numai astfel se putea garanta o dezvoltare intelectuală plenară. Întreg procesul de învățământ preconizat era axat pe descoperirea lucrurilor prin intuiție. Orașul-cetate trebuia să fie dotat cu muzee și laboratoare, unde copiii își puteau însuși științele fără un efort special, aproape sub formă de joc, dar această etapă în educație nu trebuia să depășească vârsta de 10 ani. Opțiunea sa pedagogică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
familiei), Școala ca joc (1653), Lumea sensibilă în imagini (apărută în 1658, volum ce conține texte însoțite de ilustrații reprezentând scene din mediul natural și din activitatea omului, operă devenită cea mai cunoscută în epocă, fiind o materializare a principiului intuiției în învățământ, motiv pentru care a apărut în numeroase ediții, aproape în toate limbile europene). Pedagogul a fost preocupat și de problematica filosofică, multe dintre lucrările sale purtând și o semnificativă pecete teologică. În volumul Drumul luminii (1641), convingerea autorului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cu caracter diversificat, enciclopedic, în sens de cultură generală. Însușirea acestui orizont de cunoștințe de către elevi era favorizată de parcurgerea unui învățământ elementar efectuat în limba maternă, în care instrucția se realiza în mod facil, printr-un curriculum bazat pe intuiție. Pedagogul ceh are meritul de a fi fundamentat principiile învățământului, un set de reguli care să călăuzească profesorul în actul didactic al lecției. Multe dintre aceste principii își păstrează și astăzi valabilitatea. Din analiza lucrărilor sale rezultă următoarele principii didactice
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ceh are meritul de a fi fundamentat principiile învățământului, un set de reguli care să călăuzească profesorul în actul didactic al lecției. Multe dintre aceste principii își păstrează și astăzi valabilitatea. Din analiza lucrărilor sale rezultă următoarele principii didactice: principiul intuiției, principiul învățării conștiente, principiul învățării sistematice, principiul accesibilității cunoștințelor, principiul învățării temeinice și durabile. În direcția organizării și desfășurării procesului de învățământ, Comenius și-a adus contribuția decisivă într-o serie de aspecte, precum: a precizat noțiunea de ,,an școlar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
istorie, logică, retorică și drept constituțional. Instrucția tânărului se finaliza prin asimilarea unei meserii și prin efectuarea unor călătorii, care să-l ajute să cunoască diversitatea lumii. Dobândirea cunoștințelor temeinice de către elev era facilitată de folosirea unor metode active, precum intuiția, exercițiul și lucrările practice. În cazul studierii limbilor clasice și a limbii materne, pedagogul englez propunea utilizarea metodei conversației, interpretarea textelor în cazul gramaticii și a metodei inductive în stabilirea regulilor. În cadrul procesului instructiv-educativ propriu-zis, Locke insista nu atât pe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în mediul rural și nu în lumea viciilor, specifică doar mediului urban. Etapa următoare de vârstă, de la 12 la 15 ani, trebuie să faciliteze educația și instrucția juvenilă și preadolescentă cu deprinderea muncii, cu descoperirea și descifrarea tainelor naturii prin intermediul intuiției, renunțându-se la informațiile gata elaborate din cărți sau manuale școlare. Între 15 și 18 ani, sarcina educatorului trebuie să determine sensibilitatea adolescentului sau a tânărului pentru studiul istoriei, în special cea antică (Herodot, Tucidide, Plutarh) deoarece din faptele trecutului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
acumularea unui volum cât mai mare de cunoștințe, precum și dezvoltarea forțelor psihice ale copilului, ceea ce determină ca școala să acționeze atât în direcția informării tinerilor, cât mai ales în direcția formării acestora. Procesul instructiv-formativ trebuie să fie optimizat de contribuția intuiției ca facultate psihică, care are un rol hotărâtor în formarea cu deosebire a copiilor mici. De pildă, predarea abecedarului trebuia să fie precedată de cunoașterea prin intuiție a obiectelor. Pe această bază, copilul era învățat să folosească un anumit discurs
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ales în direcția formării acestora. Procesul instructiv-formativ trebuie să fie optimizat de contribuția intuiției ca facultate psihică, care are un rol hotărâtor în formarea cu deosebire a copiilor mici. De pildă, predarea abecedarului trebuia să fie precedată de cunoașterea prin intuiție a obiectelor. Pe această bază, copilul era învățat să folosească un anumit discurs sau limbaj, înainte de a ști efectiv să citească. Tot în aceeași manieră, învățarea scrierii trebuia să fie precedată de efectuarea unor exerciții de desen, operație care ar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în mod individual copilul caută, sub bagheta educatorului, sensul lucrurilor și acțiunilor pe care vrea să le cunoască. În acest caz, i se sporește încrederea în propriile posibilități și, concomitent, motivația învățării devine automotivație. Marele pedagog acorda o atenție esențială intuiției în consolidarea instrucției, idee devenită centrală în întreg sistemul său pedagogic. Intuiția înseamnă în optica sa de fapt contactul nemijlocit senzorio-perceptiv cu lumea externă. Din acest motiv, utilizarea intuiției, atât ca principiu, cât și ca metodă de învățare, determină inevitabil
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pe care vrea să le cunoască. În acest caz, i se sporește încrederea în propriile posibilități și, concomitent, motivația învățării devine automotivație. Marele pedagog acorda o atenție esențială intuiției în consolidarea instrucției, idee devenită centrală în întreg sistemul său pedagogic. Intuiția înseamnă în optica sa de fapt contactul nemijlocit senzorio-perceptiv cu lumea externă. Din acest motiv, utilizarea intuiției, atât ca principiu, cât și ca metodă de învățare, determină inevitabil stabilirea a trei elemente: numărul (cantitatea), forma și cuvântul (numele) în cunoașterea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
concomitent, motivația învățării devine automotivație. Marele pedagog acorda o atenție esențială intuiției în consolidarea instrucției, idee devenită centrală în întreg sistemul său pedagogic. Intuiția înseamnă în optica sa de fapt contactul nemijlocit senzorio-perceptiv cu lumea externă. Din acest motiv, utilizarea intuiției, atât ca principiu, cât și ca metodă de învățare, determină inevitabil stabilirea a trei elemente: numărul (cantitatea), forma și cuvântul (numele) în cunoașterea precisă și clară a fiecărui obiect. Prin cercetarea lucrurilor sub cele trei aspecte, se obțin informații necesare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
precisă și clară a fiecărui obiect. Prin cercetarea lucrurilor sub cele trei aspecte, se obțin informații necesare pentru trecerea de la o percepție confuză la o noțiune clară. Acest mod de cunoaștere este superior celui formulat de Comenius, care făcea din intuiție mai ales un mijloc de dobândire a reprezentărilor. Bizuindu-se pe cele trei caracteristici ale determinării cunoștințelor, Pestalozzi stabilea obiectele de învățământ aferente instrucției: numărului îi corespunde predarea aritmeticii, formei îi corespunde predarea geometriei, desenului, scrierii și lucrului manual, în timp ce
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
învățământ legat de activitatea practică, lucrativă. Conținutul învățământului elementar trebuia să respecte o serie de cerințe, precum: să se introducă obiecte noi de studiu în programa școlii elementare; predarea în profunzime a cunoștințelor, nu în manieră ,,verbală”, ci pe temeiul intuiției și al judecății elevilor; introducerea obligatorie a lucrului manual și a lucrărilor practice în școală. Din punct de vedere didactic, potrivit ideilor sale, învățământul are misiunea de a ordona și preciza semnificația percepțiilor și cunoștințelor elevilor. Pe lângă aspectul informativ (cultura
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elevilor. Pe lângă aspectul informativ (cultura materială), învățământul are menirea de a facilita dezvoltarea intelectuală prin formarea aptitudinilor și deprinderilor intelectuale (cultura formală). În cazul culturii formale, Pestalozzi supralicitează rolul exercițiilor verbale și a celor aplicative în dezvoltarea gândirii. Exercițiul de intuiție, de analiză și sinteză, pe baza căruia copilul se ridică la primele generalizări și abstractizări, rămâne cea mai importantă metodă didactică în dezvoltarea inteligenței. Marele pedagog are meritul de a fi pus bazele metodicilor școlare elementare, formulând orientări interesante pentru
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
unei discipline blânde în actul didactic în vederea unei reușite integrale a educației intelectuale, morale și fizice. Eliade rămâne între primii pedagogi români care a apreciat dimensiunea formativă a jocului didactic în școală. În cadrul didacticii, același autor susținea rolul deosebit al intuiției ca metodă de predare-învățare, inspirat fiind de concepția lui Pestalozzi. Pe aceeași linie, autorul ploieștean susținea cu insistență nevoia de pregătire temeinică, teoretică și metodică, îndeosebi a învățătorului, cel din urmă trebuind să posede cunoștințe sistematice de istoria pedagogiei. În
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
viza în opinia sa trei câmpuri de acțiune: așa-numitele școli primare-model de implementare a ,,metodei mixte” (simultano-mutuală, așa cum o denumea autorul), organizarea unui tip de ,,școală nouă”, predarea pe obiecte la clasele mici. ,,Metoda mixtă” viza utilizarea simultană a intuiției, memorării și înțelegerii, folosindu-se concomitent și materialul didactic auxiliar în actul de predare-învățare. ,,Școala nouă” se materializa în opinia pedagogului într-o instituție privată de educație, în care funcționau cei mai respectabili dascăli ai timpului (V. A. Urechia îi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
potențial afectiv, o stare de optimism și de beatitudine, nu de încordare sau de tensionare interioară; inspirația vizează întotdeauna un scop (de pildă, o așezare într-o anumită ordine a unor idei deja învățate), aceasta reprezentând componenta intelectuală a creației; intuiția presupune întotdeauna o activitate a spiritului și a ,,corpului”; creația înțeleasă astfel înseamnă mult mai mult decât o simplă imitație. A. Ferrière opera o analiză comparativă asupra evoluției istorice stadiale a umanității prin analogie cu psihologia vârstelor. Analogia ni se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
doi ani, ca și în cazul primei copilării. Astfel, pedagogul vorbește despre subetapa imitației senzoriale, subetapa imitației pure și subetapa imitației intuitive. Cea de-a treia etapă este adolescența, întinsă între 12 și 18 ani și având ca dominantă psihică intuiția. Structural, această etapă cuprinde și ea trei subetape, dispuse tot din doi în doi ani, astfel: subetapa intuiției imitative, subetapa intuiției pure și subetapa intuiției raționale. De la 18 la 24 de ani urmează o nouă perioadă psihogenetică, tinerețea, având ca
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și subetapa imitației intuitive. Cea de-a treia etapă este adolescența, întinsă între 12 și 18 ani și având ca dominantă psihică intuiția. Structural, această etapă cuprinde și ea trei subetape, dispuse tot din doi în doi ani, astfel: subetapa intuiției imitative, subetapa intuiției pure și subetapa intuiției raționale. De la 18 la 24 de ani urmează o nouă perioadă psihogenetică, tinerețea, având ca dominantă psihologică reflecția. Tinerețea cuprinde la rândul său alte trei subperioade ce se succed tot din doi în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
intuitive. Cea de-a treia etapă este adolescența, întinsă între 12 și 18 ani și având ca dominantă psihică intuiția. Structural, această etapă cuprinde și ea trei subetape, dispuse tot din doi în doi ani, astfel: subetapa intuiției imitative, subetapa intuiției pure și subetapa intuiției raționale. De la 18 la 24 de ani urmează o nouă perioadă psihogenetică, tinerețea, având ca dominantă psihologică reflecția. Tinerețea cuprinde la rândul său alte trei subperioade ce se succed tot din doi în doi ani: subperioada
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]