6,186 matches
-
atât forța ei de prevenire a crimei e mai mare. în aceeași perioadă, secolul al XVIII-lea, s-au organizat închisorile și sisteme legislative noi, în Franța consecutiv Revoluției Franceze și în SUA. Un pionier al începuturilor criminologiei a fost italianul Cesare Lombroso. în secolul al XIX lea, ca doctor de închisoare, a observat anumite trăsături ale constituției fizice a persoanelor închise pentru crimă, ajungând la concluzia existenței unor trăsături comune. Teoria lui Lombroso particulariza frenologia, care consideră că aspectul constitutiv
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de Sud în Germania, Austria și alte state, algerieni, marocani și alți arabi în Franța, Belgia, Italia, Spania și alte state occidentale, pakistanezi și indieni în Marea Britanie și unele țări nordice, surinamezi și guyanezi în Olanda, dar și portughezi, spanioli, italieni în alte state membre ale Uniunii Europene). Trebuie spus că venirea și stabilirea imigranților în aceste state a fost dorită și acceptată de ele; era necesară această forță de muncă suplimentară, necalificată sau semicalificată, pentru procesul de dezvoltare economică din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
națională ca incluzând pe scoțieni, irlandezi și galezi, ca și de la caz la caz pe romi, pe irlandezii nomazi (travellers), sikșii și evreii 16; Croația se referă în legislația internă la 22 minorități (albanezi, austrieci, bosnieci, bulgari, cehi, germani, unguri, italieni, evrei, macedoneni, muntenegreni, polonezi, rromi, români, ruși, ruteni, sârbi, slovaci, turci, ucraneni, vlahi)17; în Serbia ar fi, potrivit recensământului din 2002 și ținând seama de definiția dată în legea națională, muntenegreni, iugoslavi, albanezi, bosnieci, bulgari, bunievți, vlahi, goranți, unguri
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
refugiații nu pot fi considerați ca intrând în câmpul de aplicare a Convenției 33. În cea de-a doua opinie cu privire la România, Comitetul ia notă de faptul că guvernul român a extins protecția Convenției-cadru la alte 4 minorități (albanezi, macedoneni, italieni și ruteni) și recomandă să examineze posibilitatea de a include în aplicarea Convenției alte grupuri care au exprimat interesul pentru protecția oferită, mai ales aromânii și ciangăii unguri. Comitetul a menționat, însă, că există opinii divergente în cadrul acestor două grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Uniunii Europene?" în Revista Română de Drept Comunitar nr.1/2008. 16"Nu suntem o țară care a pus probleme atunci când, înaintea summitu-lui de la Lisabona, alte țări membre UE sesizaseră că este momentul să-și impună pretențiile. Așa au făcut italienii, austriecii și bulgarii. Și au câștigat tot ce și-au propus. Noi, niciodată, nu avem nici un fel de probleme. Nu revendicăm nimic și, în general, cu excepția problemei Kosovo, suntem de acord cu toată lumea și pe toate temele" (v. articolul "România
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de șanse în ceea ce privește obținerea de calific]ri, competiția trebuie s] devin] corect]. În America, obiecția este deseori ridicat] în sensul în care pesoanele de culoare merit] sau nu compensare pentru discriminarea suferit]; același lucru ar trebui s] se întâmple cu italienii, evreii, irlandezii, sârbii, croații, asiaticii și, practic, fiecare grup etnic din America din moment ce fiecare dintre acestea a suferit discrimin]ri. Din moment ce societatea nu poate acoperi toate aceste compensații necesare, nu are nici un motiv s] acopere compensațiile pentru persoanele de culoare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Some confusions about subjectivity”, Freedom and Morality, Ed. J.Bricke (Lawrence: University of Kansas, 1976). Republicat în Essays în Ethical Theory (Oxford: Oxford University Press, 1989). -: Moral Thinking (Oxford: Oxford University Press, 1981). -: „How to decide moral questions rationally”, în italian], Etică e diritto: le vie della giustificazione razionale, Ed. E. Lecaldano (Laterza, Rome, 1985). Versiunea în englez] în Critică 18 (1987), republicat în Essays în Ethical Theory (Oxford: Oxford University Press, 1989). (1985a). -: „Ontology în Ethics”, Morality and Objectivity: Essays
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oricărei grandori a globului, dinainte confecționată. Dar asta ține o clipită. Pînă ce te dai jos din tren și începi să faci pași pe... uliță. E, într-adevăr, o uliță această Strada Nuova (fostă regala Vittorio Emanuelle II, dar cum italienii fiind din pîntecele mamei lor republicani...) stradă care, kilometri, străbate o distanță ce leagă întortocheat și incredibil de îngust gara, ferrovia, de Piața San Marco. Pe ea se perindă, din zori pînă-n noapte, sublim-bezemeticul convoi du-te-vino al pedestrașilor lumii. Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
face chipeșul? Tatuaje. Tatuaggi. Mai tot timpul, pe unul din scaune se află așezată o fată. De obicei, blondă. Nordicele îi asigură "pictorului" clientela de bază. Minute în șir, Brunhilda își oferă rotula, subsuoara, pîntecele crud stiletului negru al musculosului italian. Scena, de-o excitantă lascivitate de alcov, este, în forfota însorită a trotuarului, de o plasticitate rece, neutră, de scenă. Catedralele. Atît de multe, de o magnificență atît de frapantă! Te întrebi cum a fost posibilă o astfel de densitate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
posibil a ivitelor vizite. Și, din motive de civilitate, dar și din structurală neliniște. De unde avantajul de a recurge la sugestia călinesciană și a rămîne, în timp, cu o corpolentă bancă de flash-uri. Numai bune de resuscitat. Revenind la italian invocat doar ca pornire de văzut că, adesea, dînd peste încăperi în care dezordinea e cea care face legea, tocmai această dezordine creează, ea, starea de spirit generatoare de incitante conexiuni. (Numai promiscuitate ca atare, numai neputincioasă mizerie să nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de Editura Polirom dar și de alte case editoriale, îmi întrețin acum așa cum a făcut-o eroic altădată Univers un jubilant regim de lectură. Să fim lucizi: formidabilele strategii narative ale englezilor, americanilor (dar și, mai puțin, ale francezilor, spaniolilor, italienilor) înglobează situații extrem de paradoxale, unele în vecinătatea derapajelor psihice (aici, da, acești occidentali sînt postmoderniști!), dar... dar... capacitatea narativă ca atare e, fără exagerare, cea a unor Balzac, Dickens, Twain, Flaubert... M-au convins, irefutabil, în acest sens, nume actuale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tablou, așadar, ci trei! Ar trebui, în stilul catastrofic al evaluărilor la modă, să împrumutăm aceleași concluzii de un pesimism iremediabil, vorba lui Topîrceanu. Nu e cazul. Păstrînd proporțiile reieșite din diferența de civilizație credem oare că olandezul, francezul, neamțul, italianul, onorabili carevasăzică, puși în fața situației interogative de pe trotuar, s-ar distanța tranșant de român? Nici vorbă. De cînd e lumea (civilizată) chestiunea e dihotomică, în... alb și negru. (Fără ca asta să fi produs, ea singură, un război mondial.) Chiar în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1 kg 1 kg ───────────────────────���────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Trifoi roșu 15.I 1.II 1 kg 1 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ghizdei 15.I 1.II 1 kg 0,5 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Golomăț 15.I 1.II 1 kg 1 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Raigras italian 15.VII 1.VIII 1 kg 1,5 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Raigras peren 15.I 1.II 1 kg 1,5 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Firuță 15.I 1.II 1 kg 0,6 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Timoftică 15.I 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180024_a_181353]
-
ghișeu marcat cu blazonul celor douăsprezece stele așezate Într-un cerc pe un fond albastru. Un singur pașaport european este acum suficient pentru călătorii În vechiul continent. Astfel, Începem să ne gândim la cei din coada vecină nu ca francezi, italieni, germani sau polonezi, ci ca europeni. Noi, americanii, suntem condiționați Încă de amintirea noastră despre vechea Europă ca o mulțime de orașe, odată fortificate și teritorii așezate În interiorul granițelor naționale rigid marcate, Într-un fel de mozaic. Vechea Europa părea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se relaționează cu noua tehnologie wireless. În Suedia, de exemplu, „impresia este că persoana de la celălalt capăt al conversației este prezentă În cameră”2. Prin urmare, a vorbi pe mobil În timp ce luăm masa singuri este considerat un comportament perfect normal. Italienii vor legătura constantă și le place să fie accesibili În orice moment. Nu au nici un fel de rezerve În a folsi mobilul În orice situație publică. Americanii sunt puțin mai circumspecți În felul În care folosesc mobilul. Newyorkezii, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un destin comun. Arhitecții statului-națiune modern au Înțeles amploarea provocării În fața lor. După unificarea statului italian În 1861, se spune că Massimo d’Azeglio, fostul prim-ministru al provinciei Piemonte, ar fi remarcat: „Am construit Italia, acum trebuie să producem italieni”13. Fiecare stat-națiune În era modernă a creat un mit originar, complet, cu eroi și eroine proprii și momente de grea Încercare din trecut, adeseori reiterate prin ritualuri elaborate. Într-o lume seculară din ce În ce mai nemulțumită, statul-națiune trebuia să creeze o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
alimentele MG reprezintă o amenințare potențială la credința adânc Înrădăcinată În dezvoltare sustenabilă și protecția diversității culturale, principii care sunt esența visului european. După cum arată sondajele de opinie, 89% din publicul francez, 81% din cel german și 74% din cel italian se opun introducerii alimentelor MG. În medie, două treimi dintre europeni sunt Împotriva alimentelor MG, În timp ce În America, aproape jumătate (48%) dintre consumatori susțin alimentele MG9. Problema OMG-urilor nu este totuși o anomalie. Uniunea Europeană avansează pe un front de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
M. Anderson, "Ergative and Nominative in English", Journal of Linguistics, 4, p. 1−32. 46 S. J. Keyser, T. Roeper, "On the Middle and Ergative Constructions in English", Linguistic Inquiry, 15, p. 81−416. 47 L. Burzio, Intransitive verbs and Italian auxiliaries, teză de doctorat, MIT. 48 L. Burzio, Italian Syntax: A Government-Binding Approach, Dordrecht, D. Reidel. 49 D. Pesetsky, Paths and Categories, teză de doctorat, MIT. 50 Dixon (1987: 2) atrage atenția asupra faptului că, la începutul anilor '70, termenul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
puțin obișnuite. 141 www.stirilocale.ro. 142 În termenii lui Reinhart (1996), forma nonreflexivă este aleasă dacă subiectul este specificat [+c+m], iar cea reflexivă, dacă subiectul este specificat [+c+m]. 143 R. D'Alessandro, "On Impersonal si Constructions in Italian", ms., University of Stuttgart. 144 J. Fontana, J. More, "VP-Internal Subjects and se-Reflexivization in Spanish", Linguistic Inquiry, 23, p. 501−510. 145 R. Kayne, "Romance Se/Si", GLOW Newsletter, 20. 146 M. McGinnis, "Reflexive Clitics and the Specifiers of vP
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Representation of Grammatical Relations, Cambridge, Mass., MIT Press, p. 3-86. 6 Acest tip de excepții există și în limba română: om dormit, muncit; vezi Iordan (1973: 402). 7 D. M. Perlmutter, "Multiattachement and the Unaccusative Hypothesis: The Perfect Auxiliary in Italian", Probus, 1, p. 63−119, apud Mackenzie (2006: 172). 8 L. Dini, "Aspectual Constraints on Italian Absolute Phrases", Quaderni del Laboratorio di Linguistica della Scuola Normale Superiore di Pisa, 8, p. 52−87, apud Mackenzie (2006: 172). 9 M. Loporcaro
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2006: 172). 8 L. Dini, "Aspectual Constraints on Italian Absolute Phrases", Quaderni del Laboratorio di Linguistica della Scuola Normale Superiore di Pisa, 8, p. 52−87, apud Mackenzie (2006: 172). 9 M. Loporcaro, "The Unaccusative Hypothesis and Participial Absolutes in Italian: Perlmutter's Generalization revised", Rivista di Linguistica, 15, 2, p. 199−263, apud Mackenzie (2006: 172). 10 G. Centineo, "A Lexical Theory of Auxiliary Selection in Italian", Davis Working Papers in Linguistics, 1, p. 1−35. 11 R. D. Van
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Mackenzie (2006: 172). 9 M. Loporcaro, "The Unaccusative Hypothesis and Participial Absolutes in Italian: Perlmutter's Generalization revised", Rivista di Linguistica, 15, 2, p. 199−263, apud Mackenzie (2006: 172). 10 G. Centineo, "A Lexical Theory of Auxiliary Selection in Italian", Davis Working Papers in Linguistics, 1, p. 1−35. 11 R. D. Van Valin, "The Unaccusative Hypothesis vs. Lexical Semantics", în: J. McDonough, B. Plunkett (eds.), Proceedings of NELS, 17, I, Amherst, University of Massachusetts, p. 641−661. 12 A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Belletti, L. Rizzi, "The Syntax of ne: Some Theoretical Implications", The Linguistic Review, 1, p. 117−154, apud Mackenzie (2006: 40). 25 L. Lonzi, "Pertinenza della struttura tema−rema per l'analisi sintattica", în: H. Stammerjohann (ed.), Theme−Rheme in Italian, Narr, Tübingen, p. 99−120. 26 G. Longobardi, "Extraction from NP and the Proper Notion of Head Governement", în: A. Giorgi, G. Longobardi, The Syntax of Noun Phrases, Cambridge, Cambridge University Press. 27 R. Aranovich, "The Semantics of auxiliary selection
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
obiective, alături de circumstanțe de ordin subiectiv, care pot condiționa proporțiile redistribuirii fiscale a produsului creat și contura nivelul optim al fiscalității. Ne raliem, În acest context, unei teze formulate Încă Înainte de al doilea război mondial de către germanul E. Sax și italianul A. De Viti de Marco, care au considerat că nivelul optim al cheltuielilor publice este atins atunci când utilitatea marginală a acestora este egală cu utilitatea marginală a veniturilor private rămase la contribuabili. Asemănător, dar Într-o formulare mai tranșantă, ne
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
țară În alta”, ,,se integrează În instituțiile politice, economice și În modelele de viață de zi cu zi ale țării În care locuiesc” și ,,mențin, În același timp, relații cu țara lor de origine”. Studiul relevă că, În fond, ,,puțini italieni din România sunt cosmopoliți”, În acord cu afirmația unui investitor italian, după care ,,apartenența socioeconomică nu Înseamnă și apartenență culturală”. Prin costul redus al mâinii de lucru, România apare (ca și Ucraina sau Moldova) drept o ,,nișă dilatată” pentru investitorii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]