6,343 matches
-
Geboren am │Photographie│ Născut în (locul nașterii): │des Inhabers│ Ne a /Geboren în └────────────┘ CNP: (TIMBRU) Numero d'immatriculation de la naissance / Geburtsnumer (SEC) Naționalitatea: Nationalite / Staatsangehorigkeit Semnătură titularului : Signature du titulaire / Unterschrift des inhabers Titularul prezentului carnet de serviciu s-a legitimat cu cel puțin unul din documentele menționate mai jos: Le titulaire du present livret de service a justifie son indentite au moyen/ Der Inhaber dieses Dienstbuches hat sich ausgewiesen [] pașaportul d'un passeport/ durch einen ReisepaB [] cartea de identitate d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176561_a_177890]
-
Geboren am │Photographie│ Născut în (locul nașterii): │des Inhabers│ Ne a /Geboren în └────────────┘ CNP: (TIMBRU) Numero d'immatriculation de la naissance / Geburtsnumer (SEC) Naționalitatea: Nationalite / Staatsangehorigkeit Semnătură titularului : Signature du titulaire / Unterschrift des inhabers Titularul prezentului carnet de serviciu s-a legitimat cu cel puțin unul din documentele menționate mai jos: Le titulaire du present livret de service a justifie son indentite au moyen/ Der Inhaber dieses Dienstbuches hat sich ausgewiesen [] pașaportul d'un passeport/ durch einen ReisepaB [] cartea de identitate d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177406_a_178735]
-
413 din 14 iunie 2011, având conținutul prevăzut în anexa 6 din același act normativ. Anexa 16 -------- la regulament ------------- SIGLA ANCPI CERERE PENTRU CONSULTARE DOCUMENTE DIN ARHIVĂ Către ........../(se menționează instituția)................... ........../(se menționează adresa instituției)........... Subsemnatul(a), .............., cu domiciliul în ............., legitimat cu BI/ CI/PAȘAPORT seria .......... nr. ..........., prin prezenta cerere vă rog să îmi aprobați consultarea, din arhiva biroului de cadastru și publicitate imobiliară, a următoarelor documente: ..........................................................., în legătură cu imobilul/imobilele situat(e) în: ........................, înscris(e) în Cartea funciară nr. ................. a localității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184073_a_185402]
-
prenumele, funcția, precum și atribuțiile acestora, inclusiv persoanele împuternicite a depune/ridică la/de la Bancă Națională a României documente referitoare la operațiuni cu titluri de stat pe piată primară; pentru acestea din urmă se va specifica și documentul cu care se legitimează. ... 2. Instituțiile autorizate în baza Regulamentului privind operațiunile cu titluri de stat emise în formă dematerializata, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice, al guvernatorului Băncii Naționale a României și al vicepreședintelui Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 875/2001, își mențin calitatea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178212_a_179541]
-
valorice până la care se poate angaja persoana respectivă, inclusiv persoanele împuternicite a depune/ridică la/de la Bancă Națională a României documente referitoare la operațiuni cu titluri de stat. Pentru acestea din urmă se va menționa și documentul cu care se legitimează; l) orice alte documente pe care Banca Națională a României le consideră necesare a fi prezentate de către solicitant în susținerea cererii de dobândire a calității de dealer primar. ... ------------- Litera e) a pct. 1 al art. 1 a fost eliminată de pct. 1 al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178212_a_179541]
-
acestor fapte se face vinovat contravenientul: A. ......., în calitate de persoan�� juridică, cu sediul în ..........., cod fiscal ....., J ..../....., codul unic de înregistrare (CUI) nr. ...., reprezentată prin ...., funcția ........, legitimația seria ..... nr. ..., eliberată de ..... la data de ......; B. ......., în calitate de persoană fizică, cu domiciliul în............., legitimat cu B.I./C.I. seria ....... nr. ....., eliberat/eliberată de ... la data de ......, C.N.P. .........., având ocupația ........ la........... Agenți constatatori, Contravenient, ........................ ................. Alte mențiuni: obiecțiuni ale contravenientului: S-au constatat următoarele fapte și s-au luat măsuri cu caracter obligatoriu: .......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... .......................................................................... Contravenientul nu este de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179632_a_180961]
-
comunicat, prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului/prin poștă, cu aviz de primire. Agenți constatatori, Contravenient, ..................... ................. La încheierea prezentului proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost de față ........., în calitate de martor, domiciliat în ..........., str. ........ nr. ......., județul (sectorul) .........., legitimat cu B.I./C.I. seria ... nr. ...., eliberat/eliberată de ......., C.N.P. ............ . �� Data ....... Semnătura martorului ................ Motivele încheierii procesului-verbal fără martor: ................/(sunt singur/sunt însoțit de agenți constatatori)
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179632_a_180961]
-
ceea ce nu înțelegea și înțelegea înainte de a judeca, atare valori făcând parte din structura sa morală, morală care trecea prin caracterul său, iar caracterul prin excelența educației primite. În munca expertală, cum îi plăcea să spună, totdeauna concluzia a fost legitimată și autorizată de discursul pentru adevăr, căutând întotdeauna în această activitate legăturile ontologice ce guvernează viața și care-l unesc pe om cu misterele nebănuite ale lumii. A promovat astfel ideea că nu există cultură și civilizație fără participare sufletească
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o formă de avansare a verbului, care poate atribui Cazul acuzativ. Nash (1998a) − autoare care a susținut și anterior acest tip de analiză (Nash 19955: în limbile acuzative există o categorie funcțională suplimentară, v, situată între TP și VP, care legitimează cazul structural) − face aceeași opțiune de interpretare: ergativitatea este un fenomen morfosintactic superficial, legat de atribuirea Cazurilor, iar distincția ergativitate superficială (morfologică) vs ergativitate profundă (sintactică) nu este relevantă. Construcțiile de tip Nom.−Ac. sunt atestate în toate limbile ergative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
orientate spre subiect (precum controlul), care caracterizează relația convențională de subiect, pe de altă parte, fenomene orientate spre nominativ (cum sunt, în dyirbal, relativizarea, schimbarea de topică). Într-o limbă cu morfologie ergativă, ambele argumente ale unui verb tranzitiv sunt legitimate in situ, în S-Structură, acest lucru fiind posibil pentru că întreaga structură este accesibilă pentru guvernare. În limbile sintactic ergative, VP este opac pentru guvernare în S-Structură, deci subiectul trebuie să se deplaseze în Spec,IP pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se ridice în Spec,IP. Categoriile cazuale vizibile, al căror centru e K, sunt de două tipuri, corespunzătoare categoriilor tradiționale Caz inerent și Caz structural marcat (Chomsky 19868), care trebuie legitimate: Cazurile inerente sunt Cazuri (K) pline subiacent și sunt legitimate de un centru care le selectează, condiția de legitimare fiind Principiul Proiecției; atribuirea Cazului inerent are loc sub guvernare și este imposibilă în configurația ECM; Cazurile structurale marcate sunt Cazuri (K) vide subiacent, care trebuie să satisfacă ECP. Pentru fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
adoptă ipoteza subiectului intern), deci obiectul e în nominativ, iar subiectul, în ergativ. Obiectul în nominativ poate satisface Filtrul K fie ridicându-se în Spec,IP (ca nominativul din engleză), fie in situ (în miskitu); în ultima situație, obiectul este legitimat în poziția sa originară, în VP, dacă S-Structura e suficient de transparentă pentru ca C să guverneze această poziție. Aceste două opțiuni corespund celor două tipuri de limbi ergative identificate de autori: (a) cu ridicare/opace (tip care corespunde, în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este realizat ca: (a) ergativ, dacă α este I; (b) acuzativ, dacă α este V cu un D adjoncționat. Realizarea morfologică precisă a Cazurilor structurale oblice este specifică fiecărei limbi, dar reprezintă un aspect universal al teoriei Cazului, Cazul fiind legitimat de elemente aflate în configurația de legare cazuală. Realizările Cazului oblic (S-Structură): Dacă α leagă cazual un KP vizibil, β, al cărui centru este un K gol, β0, iar condițiile de realizare a Cazului direct nu sunt îndeplinite, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Capitolul 1, 3.1.3.(b)). Jelinek (1993)15 a propus ca ergativul să fie tratat la fel ca acuzativul, adică să se considere că ambele sunt atribuite în interiorul proiecției VP. Argumentele de persoanele 1 și 2 nu pot fi legitimate în interiorul proiecției VP și urcă în poziții externe. Nash (1997: 137) arată că pronumele de dialog (de persoanele 1 și 2) sunt legitimate mai sus decât alte argumente nominale, la un nivel la care distincția ergativ−absolutiv e blocată. Autoarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
considere că ambele sunt atribuite în interiorul proiecției VP. Argumentele de persoanele 1 și 2 nu pot fi legitimate în interiorul proiecției VP și urcă în poziții externe. Nash (1997: 137) arată că pronumele de dialog (de persoanele 1 și 2) sunt legitimate mai sus decât alte argumente nominale, la un nivel la care distincția ergativ−absolutiv e blocată. Autoarea (Nash 1997: 137) corelează existența partiției cu parametrul topicii: numeroase limbi SOV au partiție personală, iar limbile VSO nu au, de obicei, partiție
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acuzativ la bază (vezi Capitolul 1, 2.2.), arată că subiectul unui verb tranzitiv (A) va fi întotdeauna într-o poziție care c-comandă obiectul direct (O). Singurul Caz structural disponibil pentru O este acuzativul, iar A și S sunt legitimate prin acord în Spec,IP. Ergativitatea este derivată în două feluri: (a) în limbile nonconfiguraționale cu argumente pronominale, argumentele pot fi realizate de două ori în aceeași propoziție, prin clitic (obligatoriu) și nume sau pronume independent (opțional); limbile cu clitice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acuzativ pot avea orice tipar cazual de marcare a numelor și a pronumelor; dacă acestea urmează tiparul ergativ, limba va avea partiție ergativă; (b) ergativitatea apare în construcții de tip pasiv: A este încorporat, iar un argument încorporat nu trebuie legitimat prin Caz sau prin acord; de aceea, O dintr-o structură pasivă este, de obicei, legitimat prin acord, în loc de Caz; în propozițiile intranzitive nu există încorporare, de aceea apare acordul de tip ergativ; conform acestei ipoteze, limbile pot fi complet
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tiparul ergativ, limba va avea partiție ergativă; (b) ergativitatea apare în construcții de tip pasiv: A este încorporat, iar un argument încorporat nu trebuie legitimat prin Caz sau prin acord; de aceea, O dintr-o structură pasivă este, de obicei, legitimat prin acord, în loc de Caz; în propozițiile intranzitive nu există încorporare, de aceea apare acordul de tip ergativ; conform acestei ipoteze, limbile pot fi complet ergative morfologic, dar ergativitatea sintactică este foarte rară. Urmându-i pe Jakobson (1936)22 și Andrews
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
caz dependent atribuit obiectului (coocurent cu subiectul); se explică astfel de ce ergativul și acuzativul nu sunt atribuite de verbe intranzitive. Nash (1997: 138) − fără a elimina din discuție Cazul abstract − susține că, spre deosebire de acuzativ, Cazul ergativ nu e structural, adică legitimat de o categorie funcțională, ci trebuie analizat ca fiind un caz morfologic, reflectând legătura lexico-semantică dintre verb și argumentul nominal. Limbile ergative și cele acuzative au D-Structură diferită și inserare (engl. merge) diferită. Obiectul este proiectat la fel în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subiectului ergativ intern (Nash 1996), valabilă numai pentru sistemele ergative, presupune o mare asemănare între agent și celelalte argumente. Ipoteza subiectului extern este valabilă pentru limbile acuzative, în care există o diferență fundamentală între subiect (legitimat structural) și celelalte argumente (legitimate lexical/tematic). FP VP 3 3 Agent F' Agent V' 3 3 F VP V Obiect 3 V Obiect Limbi acuzative Limbi ergative Ipoteza subiectului ergativ intern presupune că verbul lexical nu este selectat de o categorie funcțională care introduce
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
V Obiect Limbi acuzative Limbi ergative Ipoteza subiectului ergativ intern presupune că verbul lexical nu este selectat de o categorie funcțională care introduce argumentul extern; o asemenea categorie lipsește din inventarul specific limbilor ergative; argumentul intern, obiectul, nu poate fi legitimat de Cazul structural "verbal". Limbile ergative confirmă indirect Generalizarea lui Burzio: dacă o categorie x (F, definit ca alter ego-ul verbului lexical) nu proiectează argument extern, atunci nu va atribui Caz structural. Limbile ergative nu au categoria F, de unde rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dacă o categorie x (F, definit ca alter ego-ul verbului lexical) nu proiectează argument extern, atunci nu va atribui Caz structural. Limbile ergative nu au categoria F, de unde rezultă că Agentul în ergativ, generat în specificatorul unei proiecții funcționale, este legitimat tematic, nu și structural; legitimarea absolutivului a beneficiat de o analiză paralelă cu legitimarea nominativului din construcțiile inacuzative din limbile de tip acuzativ. Deplasarea argumentelor (engl. A-movement) nu se declanșează neapărat din necesități de marcare a Cazului, cum se susține
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în sistemul cazual, după eliminarea absolutivului ca un Caz distinct 37. În warlpiri, absolutivul poate fi redus atât la nominativ (subiectul intranzitiv), cât și la acuzativ (obiectul tranzitiv). Legate (2006b: 151; 2008: 58) susține că ergativul este un Caz inerent, legitimat de v care introduce argumentul extern; diferența dintre cele două tipuri de limbi constă în tipul de intrare lexicală constituit de v: în limbile de tip (a), v tranzitiv atribuie Cazul acuzativ, iar în limbile de tip (b), nu; în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
introdus de centrul funcțional v/Voice). În nominalizările de tip proces și în limbile ergative nu este proiectat un argument extern și Cazul acuzativ nu este atribuit argumentului Temă. Faptul că nominalizările de tip proces nu au proiecția T (care legitimează absolutivul și nominativul) determină lipsa unei surse pentru Cazul nominativ al argumentului Temă din aceste construcții. Genitivul din nominalizări, ca și absolutivul din limbile ergative, este un Caz obligatoriu în sensul lui Harley (1995)67. În nominalizări, grupul cu by
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aritate prin care se reduce valența au întotdeauna efectul de a suprima realizarea sintactică a unui rol tematic al verbului. În cazul pasivului, argumentul suprimat este încă disponibil semantic, de aceea, pasivul poate apărea cu Instrument, care, de obicei, este legitimat numai dacă Agentul este disponibil în reprezentarea semantică (a), pe când în derivarea inacuzativelor, rolul extern al verbului tranzitiv este complet eliminat, apariția Instrumentului fiind imposibilă (b): (a) The icei was melted ti (with a candle) ' Gheața a fost topită cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]