9,370 matches
-
la nivelul câmpiei care-i mărginește lunca, uneori largă de doi- trei kilometri, alteori numai de câțiva pași. Câmpia care a fost înconjurată de apele sale furioase a rămas cu trei-patru metri mai înaltă decât lunca și se prezintă în mijlocul luncii ca o insulă sau ca o peninsulă, mărginită, nu de apele care, obosite s-au retras în vechea matcă, ci de pământ din noua luncă. Aceste insule, de care apa s-a îndepărtat de jur împrejur a lăsat „insule” înconjurate
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sale furioase a rămas cu trei-patru metri mai înaltă decât lunca și se prezintă în mijlocul luncii ca o insulă sau ca o peninsulă, mărginită, nu de apele care, obosite s-au retras în vechea matcă, ci de pământ din noua luncă. Aceste insule, de care apa s-a îndepărtat de jur împrejur a lăsat „insule” înconjurate de pământ, numite „pochine”. Peninsulele, sunt înconjurate de pământ numai pe trei părți, iar pe o parte sunt udate de apele râului. Aceste „peninsule” sunt
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
munceau pe pochină. Toamna, după ce strângeau recolta, pochina rămânea pustie până primăvara, când călugării reveneau pentru un nou sezon agricol. De la secularizarea averilor mănăstirești de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, și după împroprietărirea țăranilor, pochinile au devenit proprietatea unor țărani localnici. Lunca râului Buzău este cu trei-patru metri mai joasă decât câmpia cea mare și netedă, iar de la marginea satului, coboram din Ciupercari în luncă și mergeam 3-400 de metri până la apa Buzăului, la scăldat. În luncă erau cărări care se împleteau
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mănăstirești de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, și după împroprietărirea țăranilor, pochinile au devenit proprietatea unor țărani localnici. Lunca râului Buzău este cu trei-patru metri mai joasă decât câmpia cea mare și netedă, iar de la marginea satului, coboram din Ciupercari în luncă și mergeam 3-400 de metri până la apa Buzăului, la scăldat. În luncă erau cărări care se împleteau, ca-n poezia lui George Coșbuc, printre tufe de cătină ce păreau a fi o turmă de cămile culcate, surprinse de rouă în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
devenit proprietatea unor țărani localnici. Lunca râului Buzău este cu trei-patru metri mai joasă decât câmpia cea mare și netedă, iar de la marginea satului, coboram din Ciupercari în luncă și mergeam 3-400 de metri până la apa Buzăului, la scăldat. În luncă erau cărări care se împleteau, ca-n poezia lui George Coșbuc, printre tufe de cătină ce păreau a fi o turmă de cămile culcate, surprinse de rouă în razele dimineții pe un covor verde, ca din „O mie și una
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cămile culcate, surprinse de rouă în razele dimineții pe un covor verde, ca din „O mie și una de nopți”. Covorul fermecat însă nu zbura, nu se mișca din loc, ci se topea de frica soarelui. În amonte de sat, lunca poartă pe brațele sale desfăcute o pădure de plopi și sălcii pletoase, cu frunze tremurătoare, printre care se află și falnici peri sălbatici, iar pe sub coroanele lor înalte , ca niște chioșcuri cu dulciuri care stârnesc mai ales pofta copiilor, se
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de tipar, cu local pentru școală, în care era inclusă și o locuință pentru îmvățător. La proiectarea sa, satul era dotat cu locuri de casă de jumătate de hectar fiecare, și cu pășune îndeobște pentru vitele și oile sătenilor, în lunca Buzăului din împrejurul satului și până la albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradă) mare, cu grajd, șură și coteț
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
moșie a prințului Șuțu. În aval, pe malul stâng este amplasată comuna Scorțaru. Pe malul drept, la aproximativ 3-4 km. distanță de comuna Domnița, se află comuna Râmnicelu, situată pe un „pisc” ce se înalță cu aproape cinci metri deasupra luncii, motiv pentru care localitatea este numită de localnici „Piscu”. Comuna Domnița avea în componența sa satele Boarca și Corbeni, situate cam la doi kilometri nord-est de Domnița. Un drum care vine de la Brăila trece prin Domnița, pe la răsărit de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ajungea până la genunchi, iar când se întindea seceta, praful se întindea ca pecinginea peste oameni, peste copaci, peste case, ca o pulbere cenușie. Deși satul Boarca, în care m-am născut, este așezat pe un cot de câmpie înconjurat de lunca Buzăului, în plină câmpie, unde nu cresc decât salcâmul, plopul, răchita și cătina, în fața casei noastre erau doi pini, iar în grădina din spatele casei mai era unul. Pinii din fața casei făceau o umbră și un miros plăcut pe ceardacul, prispa
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
câini tăbărau pe noi la intrarea în sat. Erau câinii gospodarilor lăsați special liberi pentru a ne pune pe fugă. Nu merg, cucoană, nu merg! Ce-or să-mi facă ăștia de la partid, dacă nu mă duc la muncă în Lunca Mare a Brăilei? O să-mi ia sapa din mână sau caii de la bicicletă? Să nu mai veniți la poarta mea! Aproape zilnic primeam astfel de vorbe în față și multe înjurături pe la spate. Doar cu mine își permiteau să vorbească
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Unionist Ștefan Codreanu, membru În Sfatul Țării ne trimite date biografice privitoare la tatăl ei. Cronologia unor sărbătoriri, evocări, reuniuni 1974 După trei decenii de teamă și tăcere gândul la Basarabia a fost simbolizat printr-o sculptură masivă așezată În lunca Siretului la intrarea În satul Scheia jud. Iași. Ea exprimă o horă cu 9 flăcăi și fete, fiecare reprezintă o provincie istorică a României Mari. Sculptura a lăsat un singur loc gol unde ar fi trebuit să fie cea de-
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Pruteanu (Bălți). Neobositul și Înflăcăratul promotor al „Spriritualității românilor din Republica Moldova” ne face cunoscute demersurile către autoritățile din orașul Bălți de a autoriza comemorarea victimelor din armata română care au murit În lagărul de la Bălți. Potrivit unor date neoficiale, În lunca râului Răut, unde s-a aflat lagărul de prizonieri de la Bălți, sunt Înhumate osemintele a cca 40.000 de ostași (români, germani, ruși, ucraineni, polonezi) care au trecut prin lagărul de trriere de la Bălți (P. Dumbrăveanu) 10.V. Ing. Ovidiu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
dintre ele se micșorează. în amonte se varsă Siretul și apoi Prutul. Prutul are o lungime totală de 953 km din care 716 km curge pe teritoriul țării noastre, făcând hotar natural cu statele vecine, Ucraina și Moldova. Are o luncă largă și fertilă iar apele lui sunt binefăcătoare locuitorilor de pe ambele maluri. Afluenții lui mai de seamă din bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare bazin hidrologic din România. În antichitate i se spunea Seretos (Hierasus). În lunca lui se găsesc municipiile: Pașcani, Roman, care în anul 1391 este atestat de voievodul Roman I, sub numele de Târgul de Jos, cu cetate din lemn, după care primește titlul de Târgu Roman, după numele domnului, apoi Bacău și orașul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
caracterizează prin câmpia Covurluiului, cu înălțimi între 60 m cea mai joasă, și până la 200 m la nord, podișul cu același nume, Covurlui, având forma de culmi deluroase ce ating altitudinea maximă de 300 m Câmpia Siretului inferior e o luncă joasă și umedă, pe când lunca Prutului e mai largă și aici, în sudul județului, se găsește zona cu cel mai înalt grad de seismicitate din România, al cărui epicentru se află pe falia Focșani-Nămoloasa Galați. Clima este temperat+continentală cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
înălțimi între 60 m cea mai joasă, și până la 200 m la nord, podișul cu același nume, Covurlui, având forma de culmi deluroase ce ating altitudinea maximă de 300 m Câmpia Siretului inferior e o luncă joasă și umedă, pe când lunca Prutului e mai largă și aici, în sudul județului, se găsește zona cu cel mai înalt grad de seismicitate din România, al cărui epicentru se află pe falia Focșani-Nămoloasa Galați. Clima este temperat+continentală cu temperatura medie anuală de + 9-10
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
orașe: Huși și Negrești și două municipii: Vaslui și Bârlad. Clima e aceeași, temperat-continentală, iar relieful este mai înalt, pentrucă în acet județ se găsește o parte din Podișul central al Moldovei care ajunge la altitudinea de 300m, dar în lunca Prutului coboară până la 20 m. Văile râurilor sunt largi. Principalul râu al județului este cursul superior al Bârladului care are afluenții: Zeletin cu Tutova, Crasna și Vaslui, iar spre est o parte din suprafața județului este drenată de râul Elanului
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
superior al Bârladului care are afluenții: Zeletin cu Tutova, Crasna și Vaslui, iar spre est o parte din suprafața județului este drenată de râul Elanului care este afluent al Prutului. Solul este diferit, datorită formei de relief: în văi și lunca Prutului sunt mai multe feluri de cernozomuri, iar pe podiș, soluri cu diferite culori de la cenușiu la brun. Locurile acestui județ au fost locuite din vremuri străvechi, dovada de necontestat sunt descoperirile arheologice de la Poenești, de unde s-au scos la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
relief găsi dealuri și câmpii care aparțin Podișului Moldovenesc. În apropiere de Iași este coasta Repedea, care are o altitudine de 418 m, spre vest se află partea sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește partea sudică a Câmpiei Moldovei, căreia i se mai spune Depresiunea JijiaBahlui. La est, sunt șesuri cu văi umede și inundabile, iar coastele dealurilor au tendința de alunecări; cu toate acestea, pământurile având
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași); pietriș și nisipuri la Lespezi și Mircești; ape sulfurate la Breazu, Nicolina Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
trebui să se folosească de această apă, pentru tratamentele unor bolnavi. Solul acestui județ este variat din cauza reliefului. Pe terenurile înalte sunt soluri cenușii închise, brune-cenușii, iar la altitudinele mai ridicate din vestul județului se găsește sol brun podzolic. În lunca Prutului și a Siretuluiu s-au format soluri aluvionare care sunt foarte fertile. Grâul cultivat în județul Botoșani, pe solurile cu fertilitate mare, este renumit și căutat, datorită proprietăților deosebite în panificație, având un procent ridicat de gluten. Subsolul are
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
dintre cele două râuri erau acoperite de păduri de foioase: gorun, fag, ulm, frasin, salcâm și alte specii. Azi se mai găsesc în partea de nord vest, păduri în amestec, cum este și pădurea Cernohal din comuna Călărași, iar în lunci predomină plopul, teiul și răchita. Populația județului este formată din oameni de diferite etnii, harnici, iubitori de natură, onești și gata de ași ajuta vecinul la nevoie. Cea mai mare parte a populației se ocupă și azi cu agricultura, muncind
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
comuna Todireni trebuie să străbați 4 km; la fel și cu gara Zlătunoaia, care se află pe raza comunei Albești, deși nu poartă numele comunei, iar satul Zlătunoaia este la o distanță de 10 km și face parte din comuna Lunca. Moșia Todireni, moșie destul de mare, suferă mari transformări. Aceste transformări sunt de ordin familiar a familiei boierești Sturdza. Sandulache a avut copii, printre care și pe Costache, care primește ca moștenire, printre altele, și moșia Todireni. Acesta s-a petrecut
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
dintre ele se micșorează. în amonte se varsă Siretul și apoi Prutul. Prutul are o lungime totală de 953 km din care 716 km curge pe teritoriul țării noastre, făcând hotar natural cu statele vecine, Ucraina și Moldova. Are o luncă largă și fertilă iar apele lui sunt binefăcătoare locuitorilor de pe ambele maluri. Afluenții lui mai de seamă din bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare bazin hidrologic din România. În antichitate i se spunea Seretos (Hierasus). În lunca lui se găsesc municipiile: Pașcani, Roman, care în anul 1391 este atestat de voievodul Roman I, sub numele de Târgul de Jos, cu cetate din lemn, după care primește titlul de Târgu Roman, după numele domnului, apoi Bacău și orașul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]