8,611 matches
-
Dacă o idee ne urmărește și ne supără Ă putem să scăpăm de ea formulând-o” (III, 170). Până și îndoiala sau ura pot să salveze. Citim, astfel: „În scepticism, îndoiala nu e un mijloc, ci un țel, adică însăși mântuirea. Căci numai îndoiala ne poate elibera, ne poate scăpa de legăturile noastre. Ceea ce pentru majoritatea oamenilor e o stare abia suportabilă, aproape un coșmar, pentru sceptic e un fel de perfecțiune, oricum o împlinire, o stare pozitivă” (II, 68), sau
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de zi cu zi, inșii o simt. De aici, neîncrederea, reproșurile, oțăreala, la fel și sentimentul eșecului. Ar mai fi șansa spovedaniei. Mărturisirea celor ce au pătimit, dar mai cu seamă a celor ce au săvîrșit orori. Ar fi deci mîntuirea prin căință. Dar cine să-și deschidă inima uscată? Cine să-și plece fruntea? În orice caz, nu procleții pe care Dumnezeu, din rațiuni abisale, îi rabdă pînă cine știe cînd. Nu turnătorul, nu torționarul, care n-au remușcări, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ce căutați aici? Ieșiți afară! Duceți-vă dracului cu tot cu injecțiile voastre! Nu de injecții avem nevoie! De cuvîntul Domnului avem nevoie! Nu de calmante avem nevoie, ci de minte limpede..., de suflete pline de căință... să ne cîștigăm iertarea și mîntuirea! Ieșiți afară! (aruncă cu Biblia în ei) Duceți-vă la doctorii voștri care vă trimit aici și spuneți-le că noi stăm cu frică în fața Domnului și ne recunoaștem vina! Ăsta-i leacul pentru boala noastră! (aruncă și cu iconița
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o mulțime de cuvinte-cheie pe care sunt îndrumați să le folosească într-o formă grafică prin care să reprezinte ascensiunea omului de la "chip" la asemănarea cu Dumnezeu. Cuvintele-cheie vor fi: Dumnezeu, omul, suflet, trup, rațiune, simțire, voință, credință, fapte bune, mântuire, desăvârșire, sfințenie, biserică, chip, asemănare. După elaborarea lucrărilor, câte un reprezentant al fiecărei grupe va veni în față, prezentând celorlalți schema realizată. La sfârșit, se va descoperi care era forma cea mai potrivită de folosire a cuvintelor. (Anexa VI) Prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cauzatorul veacurilor, ca pe dăruitorul vieții, ca Înțelepciunea, ca Mintea, ca Rațiunea (Cuvântul), ca Cunoscătorul, ca întrecând toate comorile a toată conștiința, ca putere 141, ca Stăpânitorul, ca Împăratul împăraților, ca Cel Vechi de zile, ca neîmbătrânitor și neschimbabil, ca mântuire, ca dreptate, ca sfințenie, ca mântuire, ca întrecând toate în mărire, dar și ca aflându-se în adiere subțire. Ei mai spun că El este în minți și în suflete și în trupuri, în cer și pe pământ același în
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ca Înțelepciunea, ca Mintea, ca Rațiunea (Cuvântul), ca Cunoscătorul, ca întrecând toate comorile a toată conștiința, ca putere 141, ca Stăpânitorul, ca Împăratul împăraților, ca Cel Vechi de zile, ca neîmbătrânitor și neschimbabil, ca mântuire, ca dreptate, ca sfințenie, ca mântuire, ca întrecând toate în mărire, dar și ca aflându-se în adiere subțire. Ei mai spun că El este în minți și în suflete și în trupuri, în cer și pe pământ același în aceleași, în lume, în jurul lumii, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Cuvântul mască este foarte complex de la el am discutat despre portret, autoportret. (Iriminescu Andrada) Consecințele purtării unei măști. (Cizmaș Mircea) Masca filtru prin care preotul alegea să vadă doar ce voia el. (Darida Kinga) Masca poate fi folosită în scopul mântuirii sau pentru a "schimba" lumea (Paulcescu Alexandra) Se poate confunda ușor masca "nesăbuinței" cu masca "curajului". (Cizmaș Cristina) Folosirea măștilor pentru a-i provoca pe ceilalți. (Imbăruș Patricia) Nu trebuie să mergi la carnaval ca să porți mască. (Liliana Negrilă) Astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
unei excelente suite de imagini scenice. Sala, în concepția regizorului, este un posibil interlocutor, un participant nemijlocit la experiența grupului de recruți. Scena fără cortină, sala înconjurată de practicabile pe care țintele bocancilor execută infernala partitură a instrucției armate, zgomotul mântuirii armelor sunt numai câteva semne ce particularizează experiența. Stimulul urmează calea adevărată de la senzație la imagine. [...] Pentru prima dată, am văzut un grup de teatru, o echipă capabilă să funcționeze ca un fin și indispensabil mecanism. Cinstea și credința lui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
doar curajul istoric de a gira ediția. Este vorba, ne spune N. Georgescu, de un volum inițiatic al celui ce, spre deosebire de Dante, străbătător prin abisala ficțiune doctrinară și religioasă, s-a lăsat străbătut de cele trei ipostaze ale ispășirii și mântuirii creștine: Iad, Purgatoriu, Rai. După o sută de ani de textologie, primordial este textul eminescian ca voință auctorială, iar nu textul în convențiile editorilor de până la Perpessicius și ediția sa din 1939: "M. Eminescu. Poezii tipărite în timpul vieții". În spriritul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
veni prin cea mai depărtată / de cer cavernă / a universului până aici văzut-a / o groază de ființe întrupate-n duh / iertarea îți imploră și puterea sfântă / să să se încumete-n tărie din priviri / tot mai spre-naltul supremei mântuiri (...)" (Paradiso, XXXIII, 1-27). Prin contribuția sa la nesfârșita, planetara bibliotecă dantescă, Horia-Roman Patapievici anuleză absurdul unui univers fixat pe Lucifer, așa cum se poate deduce din reprezentarea lui Cactani, sugerând o cosmologie elegantă și coerentă, după chipul și asemănarea întregii cărți
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a crucii și pacea din ochii condamnatului la ștreang ca și răstignit, între martiriul sacru și supliciul mundan, apare cu pregnanță. Simbolul acestor elemente citite-împreună trimite cu ușurință spre modelul christic. La timpul condamnării, Apostol Bologa se alătură, simbolic, tainei mîntuirii, paradigmei christice. I-o deslușește preotul, venit pentru ultimele sale clipe: "Popa Constantin se aplecă peste capul lui Apostol, blînd ca un părinte care deșteaptă din somn un copilaș iubit: Scoală, fiule, și fii tare în ceasul încercării din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ca să-l ferească bunul Dumnezeu de primejdii..." (s. n.) În ambele cazuri de "răpire", de zguduire interioară, Apostol se întoarce în lume transfigurat. Ochii condamnatului răspîndesc lumina unei înțelegeri. O seninătate de dincolo de lume, în care revelația morții se însoțește cu mîntuirea. Reacțiile personajului sînt mai tulburătoare decît însăși imaginea beatitudinii, neînțelese altfel decît cu puterile gîndului: "Apostol Bologa se făcu roșu de luare-aminte, și privirea i se lipise pe fața condamnatului. Își auzea bătăile inimii, ca niște ciocane, și casca îi
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
inautenticitatea ființei sale, "vechea concepție" teroriza neauzit, obligîndu-l la supunere tensionată. Alt fel de a opune instanței mariane ("măicuța", mama Fecioară) căii drepte opresiunea străină ("mama vitregă"), limbajul anunță raportul mai înalt, mai categoric între Apostol și forma sa de mîntuire. A muri jertfindu-se, pentru a nu înfăptui crima împotriva poporului său, a reface supliciul christic, în numele "credinței celei noi", născute în sufletul său care a primit adevărul, l-a văzut, asistat de mîngîierea depărtată a mamei, aceea care "l-
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a dat Munții s-au cutremurat Păduri mari s-au legănat Bisericile-au crăpat Soarele s-a-ntunecat Luna-n sînge s-a schimbat Îngerii-ncepură-a plînge Cu sfinte lacrimi de sînge. ăă - Rabdă Doamne răstignire Pentru-a noastră mîntuire Și de-acum pînă-n vecie Amin Doamne, slavă Ție ! >> -//,,O dascăle prea- Învățate ”, este un cîntec de stea, cu caracter didactic. Se cîntă În formă de dialog. Cineva Întreabă, iar dăscălul răspunde. Exemplificăm : Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și stihuri sprintene și grele", creație în complicitate cu vecia. Izvorând din sensibilitatea artistului, arta înveșnicește sufletul, înfățișează fenomenul de ruptură față de Dumnezeu, fenomen poetizat, cu mari valențe estetice. Convins că de el ar depinde o nouă Geneză, dar și mântuirea lumii, psalmistul își descoperă calități soteriologice: "Port în mine, semnul, ca o chezășie/ Că am leacul mare-al morții tuturor". Dacă psalmistul biblic exprima în psalm rugă și cânt, psalmistul arghezian refuză umilința, asceza, sfidează porunca divină, își asumă libertatea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
deși uscată, avea în ea lumina duhovnicească care-i înfrumuseța mai ales ochii și fruntea înaltă". Fiind devotat domnitorului, îl admiră și-l sfătuiește să-și ridice boierime nouă și să-și instruiască ostașii, deoarece el este destinat să aducă mântuirea creștinătății. Amfilohie Șendrea îi spune domnitorului despre un schivnic cu barba până la genunchi, care era clarvăzător și conducea o rețea de călugări, adevărați spioni. Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă e un roman tradițional, care acordă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cărți de învățătură religioasă morală de origine bizantină și slavă sau după „cărțile de desfătare“. Din prima categorie face parte, între altele, Cartea ce să chiamă Crinii țarinii, sau Flori prea frumoase care s-au adunat din dumnezeiasca Scriptură pentru mântuirea sufletească și s-au așezat prin osteneala oareșcăruia bărbat binecredincios. După cum anunță și în titlu și apoi în prefață, autorul s-a inspirat din „dumnezeiasca scriptură“ având drept scop „aducerea aminte“. Capitolul are printre titluri și câteva referi toare la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lor ființă și nu se pot adapta la noua existență oricât de mult ar dori. Stoiana din București parcurge o astfel de experiență. După cinci ani de conviețuire cu Iane cojocarul, crede că numai la schit poate găsi liniștea și mântuirea de chinurile pe care le-a îndurat, mai ales că soțul nu și-a respectat niciodată promisiunile date în fața soborului. Aceasta, în loc să-i despartă, îi pune să facă un alt zapis de împăcare. Ajunsă la schit, Stoiana își dă repede
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și năravul defăimate și pornită spre cele lumești, nu-i va fi călugăria de vreo spăsanie, ci de osândă“. Termenii-cheie ai discursului - spăsanie și osândă - relevă clar misiunea pe care o are fiecare dintre in stituațiile sistemului represiv: mănăstirea asigură mântuirea, în schimb pușcăria numai ispășirea unei condam nări, una are o importantă conotație spirituală, cealaltă numai una punitivă. pentru întemnițarea femeilor, mitropolitul are la dispoziție două mănăstiri: Viforâta și Dintr-un lemn. Pentru bărbați se preferă mănăstirile Snagov, Cer ni
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
amintit o sursă de energie. "Nu vă disperați de suferință, căci suferința, știți, e condiția esențială a dezvoltării morale", spunea același istoric, convins de rostul ei soteriologic. Ce le putea spune comilitonilor din exil decât să aștepte "ziua preursită, ziua mântuirii", adică momentul prielnic revoluției? Nu bănuia însă, în idealismul său, că nici o revoluție nu e definitivă, că în istorie totul se poate pierde și recâștiga. La finele secolului trecut, când revoluția împlinise deja un secol în Franța, Ernest Renan știa
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sentimentului mesianic. De la souffrance à la pensée, ca în eseul lui Jean-Albert Weil, iată o relație legitimă și un sens al mișcării în istorie. Suferința colectivă îndeosebi capătă un rost moral și o valoare metafizică, ea fiind transcendere în absolut, mântuire. Nimeni n-a formulat poate mai bine ca Bălcescu acest paradox al suferinței: "Adesea, din covârșirea răului iese binele". Conversiunea suferinței în energie revitalizantă ține, fără îndoială, și de acea psihologie de retardatari ilustrată mai ales de Dinicu Golescu. Secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
înscrie numele în tablele de bronz ale istoriei; în mâinile noastre stă ca să facem să zică posteritatea că sub pietrele sub care vom fi culcați zac inimi mari și nobile; în mâinile noastre stă (...) să dăm urmașilor noștri sfaturi de mântuire și să dictăm legi generațiilor viitoare". Este spiritul acelor tineri admirabili care au știut să asume datoriile momentului istoric și să dea răspunsuri colective. Rezultatele se cunosc. Cei șapte ani cât a durat domnia alesului de la 24 Ianuarie au însemnat
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la procesiuni de tot felul, imploratoare, iar din partea bisericii la cultul sfinților și al Fecioarei, pe care, iată, un pictor o prezintă cu mantia larg întinsă peste lume. Ulterior, față de neliniștea crescândă a omului, protestantismul a căutat un suport al mântuirii în credință, pe când biserica Romei practica o serie de mijloace spirituale, de la sacrament la indulgențe, preconizând evitarea infernului prin purgatoriu. În epoca Luminilor, nevoia de asigurare se laicizează în bună parte. Corpul uman devine obiect al unei protecții tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
apostoli, care nu așteaptă nici o răsplată și nu urmăresc nici o glorie pentru ei, ci fac totul pentru binele neamului, socotindu-și ca cea mai aleasă cinste a lor conștiința că au contribuit, fiecare după putință, la aducerea întru îndeplinire a mântuirii neamului" (Ibid., 120). Ce îndemn mai înalt, mai persuasiv, mai fierbinte ar putea să urmeze acum, la un ceas de nouă primenire, dăscălimea acestui tulburător sfârșit de veac? Îndrumări mai concrete, expuse analitic și cu o bună cunoaștere a realităților
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
este într-un raport de iubire cu Dumnezeu, umplut de darurile sale (îmbrăcat în soare), capabil astfel să încheie alianță și s-o mențină cu fidelitate. Dominând pe deplin vicisitudinile timpului (luna sub picioare), poporul lui Dumnezeu participa deja la mântuire, este sigur de victoria finală (coroană de stele), întrucât este deja o Biserică, în care se contopesc drepții Vechiului Testament cu sfinții Noului Testament (douăsprezece triburi și douăsprezece apostoli: nu se mai adună)." (Noul Testament, traducere, introduceri și note de pr.
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]