5,993 matches
-
de existența unor servicii de asistență socială care să urmarească: identificarea copiilor cu nevoi speciale; evaluarea nevoilor sociale ale acestora; -elaborarea unor strategii de intervenție pentru ameliorarea, rezolvarea problemelor copiilor; realizarea unor punți de colaborare cu membrii și structurile comunității; oferirea de informații și consulanță tuturor celor care pot sprijini procesul integrării sociale a copilului. Personalul serviciilor sociale va face o evaluare a situației copiilor În cauză, folosind: adunarea materialelor privind dezvoltarea socială a familiilor copiilor; discuții cu părinții, membrii familiei
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
și depresie, urmate de aversiunea față de partener. Figura 71. Prezența sindromului post-avort Informarea femeilor de către medic înainte și după avort a fost relativ redusă. Femeile au fost cel mai mult informate despre metodele de contracepție și cel mai puțin despre oferirea copilului spre adopție (Figura 72). Figura 72. Informarea făcută de medici pre și post-avort Bibliografie 1. McCutcheon Allan L., Sexual Morality, Pro-Life Values, and Attitudes toward Abortion. A Simultaneous Latent Structure Analysis for 1978-1983, Sociological Methods & Research, SAGE Publications, vol
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
a fost deținută de vinovăție și depresie, urmate de aversiunea față de partener. Informarea femeilor de către medic înainte și după avort a fost relativ redusă. Femeile au fost cel mai mult informate despre metodele de contracepție și cel mai puțin în legătură cu oferirea copilului spre adopție. 9. Violența și abuzul fizic Abordarea violenței împotriva femeilor din perspectivă antropologică oferă posibilitatea evidențierii multiplelor dimensiuni ale fenomenului în scopul obținerii de răspunsuri multisectoriale. 9.1. Violența în familia consanguină și familia conjugală În familia consangvină
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Germania de Nord, unde au fost găsite cadavre presate de blocuri de piatră În fundul unor lacuri, iar drugii de lemn au fost interpretați ca Însemne cultuale sau idoli (Stellmoor, Meiendorf). În ciuda criticilor recente, nu trebuie respinsă ipoteza unor rituri de „oferire a primelor roade”. Acum aproape 90 000 de ani, astfel de rituri ar fi putut Însoți primele incursiuni umane În Alpi, sub forma uciderii cerbilor la mare altitudine (Fedele, 1993). Manipularea rituală, deja menționată, a corpului animal și uman Înflorește
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Folosirea religioasă a peșterilor este bine cunoscută În regiunile aride În care apa reprezintă un bun vital, de exemplu, În Italia peninsulară, unde o „religie subterană” autentică ajunge să cuprindă strângerea cultuală a picăturilor de apă, folosirea simbolică a stalactitelor, oferirea primelor roade, cereale și boabe, un fel de infanticid votiv, rituri inițiatice (vechea semnificație „liminală” a grotei!) și picturi ezoterice pe pereții de calcar (Skeates, apud Garwood, 1991). Concepția că zeii locuiesc sub pământ este o credință răspândită În multe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
locurilor sub forma unor monumente (Bradley, 1990; Garwood et al., 1991). Aici, mai mult decât În alte părți, religia se bazează nu numai pe strămoși și pe lumea de dincolo, ci și pe mituri cosmologice și pe angajante rituri de oferire, de exemplificare și ilustrare. Putem presupune că existau rituri pentru transformarea morților În „strămoși” (ca În Africa). Chiar și astronomia devine parte esențială a cultului. Monumentele megalitice erau În același timp morminte comune, marcare ancestrală a teritoriului, observatoare a cerului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
imens, diferit de obeliscul clasic, pentru că nu este monolitic și are o formă masivă; este Însă cu siguranță obiectul de cult celebrat aici. În aceste temple este bine delimitat spațiul rezervat pregătirii ofrandelor (adevărate măcelării În aer liber), cel consacrat oferirii propriu-zise și spațiul destinat adunărilor festive și celebrărilor. Destinațiile spațiilor reies din observațiile arheologice, dar și din reprezentările care acoperă pereții accesibili. Unele dintre ele ilustrează Însuflețirea vitală a naturii, rodul intervenției soarelui În lumea plantelor și a animalelor: este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ofrande, În cea mai mare parte vegetale, cum ar fi grâul, orzul, măslinele, uleiul, vinul, mierea. Câteodată figurează și animale destinate personalului unui templu sau unei zeități și este probabil ca măcar unul dintre aceste animale să fi fost sacrificat. Oferirea unui bou, a unei oi și a unui porc, poate lui Poseidonxe "Poseidon", dar cu siguranță misterioasei divinități pereja (vezi subcapitolul 3.2) pe o tăbliță din Pilos (PY Un 6 + 1180 + 1250), pare să propună un model pentru suovetaurilia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
oferindu-i turta. C II: 2 Oferă-i deci lui Ceresxe "Ceres" măruntaiele și vinul. Ritualul constă În patru părți: oferta premergătoare (praefatio) - ofranda turtei sfințite - ofranda animalului - ofranda turtei. Fiecare parte este alcătuită din diferite unități. La rândul ei, oferirea animalului se desfășoară În trei momente: immolare - caedere - exta porricere. Porcul este consacrat cu mola salsa și vin. Este ucis și spintecat; În timp ce ficatul, inima, plămânii etc. sunt Încă prinse de corp, persoana Însărcinată cercetează dacă organele se află În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai bune sunt fripte și tăiate. La ele se pot adăuga mola salsa, vin și alte părți ale animalului (magmentum, augmentum). În acest fel, Îi este oferită zeiței Ceresxe "Ceres" o masă gata de a fi consumată. Acest ultim gest, oferirea unei mâncări, este actul decisiv al sacrificiului roman al unui animal. În acest punct, În ritualul lui Cato există un fel de „ritual inversat”. Două unități care par strict unite Între ele, tăierea și ofranda organelor interne adusă zeiței Ceres
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1. Doar arareori au folosit metaforele limbajului sacrifical În domeniul moralei și al politicii, dar niciodată nu au stilizat moartea În război ca un sacrificiu consumat pe altarul națiunii. Numele folosite pentru acest gen de acțiune cultuală sunt puțin tehnice. Oferirea unui animal nu Înseamnă altceva decât „a face un lucru sacru” (rem divinam facere); diferența Între jertfirea unui animal și jertfa vegetală nu se exprimă prin opoziția „sângeros-nesângeros”; oricare ar fi etimologia sa, mactare nu Înseamnă „a ucide”, așa cum am
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Împărăteselor și a altor membri ai familiei imperiale cu o zeitate sau alta a panteonurilor tradiționale la o asociere a acestora cu zeitățile titulare ale sanctuarelor și cu practicile rituale celebrate În ele În calitate de sșnnaoi (locuitori ai aceluiași templu), de la oferirea de victime animale „pentru sănătatea” sau Înseși persoanei respectivului theòs/divus suveran la Înființarea unor sărbători periodice cu Întreceri atletice și preoți specializați cu diferite funcții, printre care cea de a-i proslăvi prin imnuri (hymnodòi) sau prin „predici” (theològoi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pahlavi), dar căreia Îi era atribuită o eficacitate magică de către conservatori (Duchesne-Guillemin, 1962a, p. 376), care se bazau și pe speculații ocultiste venite din Occident (Boyce, 1979, pp. 198, 204; cf. infra); să se renunțe În cultul morților la practica oferirii alimentelor aduse ca jertfă, care să-i Întărească În călătoria lor În lumea de dincolo, și să se restaureze, În presupusa ei puritate originară, credința În fravași, fondată pe ideea unei depline responsabilități morale, singura În măsură să garanteze sufletelor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ca o realitate socială, ci ca o activitate a fiecărui individ În momentul aducerii jertfei. 6. SACRIFICIULTC "6. SACRIFICIUL" Populațiile indo-europene cunosc două tipuri de jertfă: sângeroasă și nesângeroasă. Începem cu cea din urmă. Aceasta consta În libație, adică În oferirea de băuturi zeului. Termenul grec care desemnează acest act este spèndo; din punct de vedere formal este pur și simplu un act cultual. Ne putem gândi la cuvintele pe care Hecubaxe "Hecuba" i le adresează lui Hectorxe "Hector": Pentru că sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
răspunsuri complementare. Primul răspuns este cel din Gn 9,2-3: oamenii vor putea consuma carne, adică, „violența” va fi exercitată împotriva animalelor, nu împotriva celorlalți oameni. Al doilea răspuns se găsește în 8,20-22: violența va fi canalizată în cult. Oferirea „animalelor pure” este un act „violent”, dar ritualizat, și de aceea socialmente acceptabil și legitim. Violența canalizată și „legitimată” în acest fel nu mai este distructivă, ci contribuie mai degrabă la „pacificarea” societății. III. Turnul din Babel (Gn 11,1-9
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
opreau în oraș, iar vinul necesar pentru a-i trata pe aceștia cum se cuvine provenea din beciul episcopului 21. Ca mulțumire pentru ospitalitatea lui, oaspeții plini de recunoștință îi ofereau episcopului diverse daruri. Această recunoștință se putea materializa prin oferirea unui teren care să înlesnească extinderea podgoriei episcopale, sau putea fi chiar concesionarea unui drept care să faciliteze circulația și comerțul vinicol. Prim personaj al orașului, episcopul, era bineînțeles considerat a fi pater vinearum (părintele podgoriilor). Acestuia îi revenea datoria și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în cadrul managementului resurselor umane desfășurat în instituțiile administrației publice o serie de activități cu totul dependente de ceea ce au de realizat angajații acestora. Managementul resurselor umane în instituțiile administrației publice se dovedește a fi direct legat de obiectivele (scopul) acesteia: oferirea de servicii publicului. Astfel, cursul va trata următoarele domenii generale de activitate: strategii și politici în domeniul resurselor umane; postul și analiza pe post - abordări alternative; analiza de tip diagnoză a resurselor umane: a calificărilor, a stabilității, a utilizării timpului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
reținute și promovate, cele socotite negative (contrare modelului dezirabil) se caută a fi îndepărtate; c) ierarhizarea valorică, o organizare a trăsăturilor pozitive reținute pe criterii de preferințe și priorități; o analiză a posturilor sub aspectul gradului lor de atractivitate, de oferire a unor statute sociale de mai mare (sau mai mic) prestigiu prin pregătirea solicitată, locul în ierarhia posturilor, responsabilitatea și gradul de autonomie oferit, nivelul de salarizare și stimulentele (materiale și morale) prevăzute etc. Pe această bază se va putea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Ștefana(1994, 39) afirmă că aceasta are un caracter activ și unul interactiv reliefându-se de aici legăturile sale cu comportamentul cooperant, cu cel predictiv și cu acomodarea la partener. Adaptarea și cooperarea cu celălalt se subsumează comunicării suportive alături de oferirea unui sfat, a Îndrumărilor. Încercând să oferim o paletă diversificată și detaliată de strategii ale afirmării sociale trebuie să ne referim și la instrumentele pe care le folosește la rândul ei, comunicarea suportivă. Aceasta se concretizează În respectarea câtorva reguli
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și valid pentru elevi, atestând contribuția lui În intercomunicare. Aceeași atitudine de apreciere a valorii celuilalt este exprimată și prin abilitățile de ascultare activă. După A.F. Acland (1998, 21) tehnica ascultării active se materializează În respectarea a patru principii: Oferirea unui răspuns concret Înțelegerea sentimentelor celorlalți Manifestarea Înțelegerii și acceptării mesajului receptat Încurajarea conversației. Respectarea acestor principii determină cel puțin trei achiziții de bază : informare, Înțelegere și cooperare. Sintetizând aceste câștiguri personale și relaționale, Stanton N. (1995, 19)observă: " un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu clienții. În provocarea și atragerea atenției cliențiilor este utilizată strategia contrafactualității etc. Strategia Învăluirii, a „curtării” clienților o Întâlnim În facilitățile oferite care atrag și implică: prețuri mici, locuri de joacă În incinta magazinului pentru copii, cadouri din partea casei, oferirea de consultanță În alegerea produselor etc. Toate aceste strategii au ca efect „capturarea clientului”. Rari sunt cei care reușesc să se smulgă din mrejele strategiilor creative bine aplicate. Dar drumul spre fidelizarea clientului este greu, deoarece și consumatorului se obișnuiește
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
grijă, teamă și atitudine de hiperprotecție crescute În raport cu starea proprie de sănătate. 5) deschidere spre comunicare În acumulare de informații cu privire la tratamente prin lectura frecventă a unor publicații ce oferă astfel de date cum sunt „Formula As”, „Taifasuri” etc., prin oferirea de sfaturi altora prin expunerea directă sau indirectă a propriilor experiențe. Aceste persoane sunt sensibile la relațiile emoționale promovate de personalul companiilor ce vând produsele despre care discutam anterior și pot fi ușor fidelizate prin stimularea Încrederii, integrității, mândriei și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
soluționare a problemelor (capitalul social). Utilizarea instrumentului finanțării competiționale pe programe nu are ca obiectiv rezolvarea tuturor problemelor sociale, ci de crearea unor exemplarități. Un alt exemplu este Consiliul Național al Finanțării Cercetării din Învățământul Superior. El este bazat pe oferire a unor granturi de cercetare pe bază de competiție. Programul de cercetare este dezvoltat de echipele de cercetare/cercetători individuali și selectate pe baza estimării meritelor lor. PROBLEMELE SOCIALE - punctul de pornire al paradigmei dezvoltării sociale Identificarea problemelor sociale reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capitalismului apusean, care îl împing spre piețele țărilor agricole aflate, la începutul secolului al XIX-lea, în plin Ev Mediu. Burghezia apuseană uzează de două „arme” redutabile pentru disoluția vechiului sistem social: cumpărarea unor produse agricole cu prețuri ridicate și oferirea unor produse manufacturate la prețuri scăzute (Zeletin, 1925/1991, p. 64). Rezultatul este spectaculos: în circa trei decenii proprietarii funciari sunt „smulși” din raporturile lor patriarhale și „siliți să lucreze după trebuințele capitalismului” (Zeletin, 1925/1991, p. 65.); economia naturală
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
teritoriale de nivelul NUTS II existente în diferitele state europene. Acest al doilea concept schițează regiunea din punct de vedere geografic și instituțional, foarte aproape de modelul spaniol actual. Astfel, confuntată cu aceste dificultăți de conceptualizare, Uniunea Europeană s-a limitat la oferirea unor condiții generale de acțiune, lăsând în seama statelor realizarea unor politici naționale de dezvoltare regională. Această abordare este o alternativă la o definire standard, care nu poate fi decât restrictivă. Aceasta opțiune a fost preferată de Parlamentul European, la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]