8,290 matches
-
decât de ceea ce spun ele, iar anagogia se ridică de la tainele duhovnicești la cele ale cerului, mai înalte și mai sfinte. Pentru ajungerea la această lumină a științei duhovnicești trebuie să te străduiești mai întâi să dobândești curăția de patimi și să înlături duhul trufiei, deoarece știința duhovnicească rămâne apanajul celor curați. Nu este cu putință ca o minte nepurificată de gândurile și închipuirile necurate să dobândească darul științei duhovnicești (cap. 8-10). Cele învățate prin citit ,,să nu fie predate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
niște daruri ale Creatorului. A doua cădere a lui Lucifer se datorează ispitirii și căderii omului. Lucifer invidia la Adam și Eva faptul că aceștia urmau să se bucure de slava veșnică pe care el o pierduse. Cassian enumeră trei patimi la care face apel Satan pentru ispitirea lui Adam. Acestea sunt: lăcomia cu care a luat fructul din mărul interzis, gloria deșartă, după care se spune: ,, Ochii tăi se vor deschide” și mândria după care se spune ,,Vei fi ca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
s-ar putea ca niciodată să nu fi luat o hotărâre privitoare la viața monahală sau chiar pentru Hristos. Având în vedere că lucrarea Așezăminte mănăstirești XII a fost scrisă în anul 420 pentru instruirea tinerilor călugări în lupta împotriva patimilor, Cassian nu se adresează direct lui Augustin ori învățăturii sale. Conținutul Așezămintelor mănăstirești XII, 10-33 este o combatere categorică a pelagianismului, susținând în cap. 18 că nu doar harul exterior lucrează în călugăr, ci și cel interior. ,,Tradiția răsăriteană, din
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o colaborare între Dumnezeu și voința umană, dar o colaborare în care omul să fie primul care acționează. Harul divin a fost oferit liber tuturor celor ce l-au dorit. Însă poate intra cu dificultate în sufletul uman din cauza barierei patimilor și viciilor precum învălmășeala (dezordine,harababură) din suflet face omul aproape incapabli să dorească ajutorul lui Dumnezeu. Așadar eliminând păcatele, va fi posibilă revărsarea harului”. Această idee este întâlnită, explicit sau implicit, în toate sursele din deșertul egiptean. Cartea a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
suflet face omul aproape incapabli să dorească ajutorul lui Dumnezeu. Așadar eliminând păcatele, va fi posibilă revărsarea harului”. Această idee este întâlnită, explicit sau implicit, în toate sursele din deșertul egiptean. Cartea a XII-a a Așezămintelor mănăstirești tratează despre patima mândriei și e un studiu cu privire la posibilitățile umane și la necesitatea harului (Cassian se prezintă ca un purtător de cuvânt al părinților prezentând ,,învățătura statornică a bătrânilor” (Așezăminte mănăstirești 12,14) și ,,credința adevărată a celor mai vechi
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lume fără Dumnezeu. Astfel, lămurește că binele este săvârșit prin voința și ajutorul lui Dumnezeu, iar răul cu îngăduința lui atunci când ocrotirea divină ne părăsește din cauza netrebniciei și împietririi inimii noastre, El îngăduind să fim stăpâniți de diavol sau de patimi rușinoase. În încheierea Convorbirii duhovnicești III, Avva Pafnutie concluzionează astfel: ,,Prin ceea ce am afirmat noi, nu voim să tăgăduim libertatea omului de a alege, ci să întărim adevărul că harul și ajutorul lui Dumnezeu sunt necesare omului în fiecare zi
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nu sunt suficiente deoarece ,,sprijinul și asistența harului lui Dumnezeu sunt necesare în fiecare zi și în fiecare clipă”. Cassian, admițând necesitatea absolută a harului în drumul către desăvârșire, consideră aceasta ca pe unica modalitate de apărare a monahului de patimile mândriei. De asemenea, Dumnezeu este cel ce susține și stimulează credința călugărului, făcând-o suficientă pentru a continua străduința și chiar revarsă peste el frica de Dumnezeu care naște perseverența. Așezământul mănăstiresc XII și Convorbirea duhovnicească a III-a reprezintă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în a sublinia puterea sau capacitatea de determinare, după ce a fost refăcut sau restaurat chipul lui Dumnezeu în om. În același timp însă, se afirmă că este liber doar cel ce se hotărăște spre bine, deoarece acela e liber de patimi și de păcate. Biserica Ortodoxă admite o predestinație generală în sensul scripturistic, conformă cu dorința lui Dumnezeu, care ,,voiește ca toți oamenii să se mântuiască și să vină la cunoștința adevărului” (I Timotei 2,4). Și totuși, doar unii se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ținut aici necontenit”. Cassian definește ,,starea cea mai înaltă a rugăciunii” ca fiind starea în care trebuie exclusă orice imagine a lui Dumnezeu, orice amintire a lucrurilor văzute ori spuse sau orice lucru de orice fel. Cu toate acestea, obsesiile, patimile, implicările în lume în scopuri lipsite de sfințenie, imaginile mentale care limitează întâlnirile minții cu divinul sunt subversive și la fel de primejdioase ca idolii păgâni sau evlavia bine intenționată însă nu mai puțin primejdioasă pe care o atribuie monahilor antropomorfiți. Avva
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
antropologia este privită sub aspectul desăvârșirii monahale. Trupului nu-i acordă o prea mare atenție având în vedere că sălășluirea în el denotă o plecare de la Domnul și o absență de la Hristos, dar și pentru că trupul este socotit locaș al patimilor. Sufletului, însă, îi acordă cea mai mare atenție pentru că el reprezintă partea cea mai de preț a omului. În suflet se află chipul și asemănarea cu Dumnezeu și el reprezintă partea ce durează dincolo de moarte. După cum spune Columba Stewart, ,,trupul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a căderii. În antropologia lui Cassian, cele două perspective explică aparenta dihotomie prezentă între discuțiile dintre har și voința liberă aflată în ton cu teologia creștină răsăriteană. La el accentul se pune mai ales pe programul ascetic și pe puterea patimilor. Astfel, natural este războiul dintre trup și duh. Condiția umană e fragilă și înclinată spre păcat și depinde doar de puterea harului pentru ca ea să se ridice deasupra naturii căzute. Lupta reală se dă în inimă pentru că în ea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
faptele castității, Cassian este tranșant, iar posibilitățile monahului de a se autodepăși sunt afirmate cu tărie. Dorința sexuală poate fi stinsă și imaginile sexuale pot fi eliminate chiar și în somn, pot fi omorâte. Căderea în păcat. Cassian enumeră trei patimi la care face apel Satan pentru ispitirea lui Adam: lăcomia, gloria deșartă și mândria. De asemeni, specifică că originea prezenței răului în neamul omenesc se află atât în căderea în păcat a lui Satan cât și în căderea în păcat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
e privită sub aspectul desăvârșirii monahale. Trupului nu-i acordă o prea mare atenție, având în vedere că sălășluirea în el denotă o plecare de la Domnul și o absență de la Hristos, dar și pentru că trupul e socotit lăcaș al patimilor. Cea mai mare atenție i-o acordă însă sufletului pentru că în el se află asemănarea cu Dumnezeu, el durează și după moarte și e partea cea mai de preț a omului. Cea mai importantă sursă de autoritate pentru înțelegerea doctrinei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
curăția vieții”, de „convorbirile duhovnicești”, de rugăciune, de răbdare. Tot așa, când recomandă Apusului Viața Sfântului Pahomie, el prescrie un întreg program ascetic, pentru ca acei „creștini numai cu numele, nu și cu faptele” să fie determinați să se lepede de patimile lor. În legătură cu toate aceste calități morale și umane, un mare specialist modern, Fr. Maassen concluzionează astfel: „chiar dacă scuturăm această prezentare de podoaba oratorică proprie lui Cassiodorus, tot mai rămâne atât de mult, încât el trebuie să-l fi socotit pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de dragoste, neînduplecați, clevetitori, neînfrânați, cruzi, neiubitori de bine, vânzători, necuviincioși, îngâmfați, iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de Dumnezeu” . Ca și atunci, oamenii sunt „creștini numai cu numele, nu și cu faptele”, deoarece s-au lăsat subjugați de patimi. „Bărbatul fericit și slăvitul părinte al vostru, stăpânul meu, nu numai că a îndurat pentru dreptate întotdeauna cu răbdare și tărie răutatea lor dar și cu rezultat fericit pentru adevăr - care este Hristos...”. Multă vreme s-a crezut că această
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
om fără de lege și persecutor (Dioclețian), ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut începutul nădejdii noastre și pentru ca să apară mai clară cauza răscumpărării neamului omenesc, adică Patimile Mântuitorului nostru”. Datorită rigorii cu care a fost conceput și realizat, sistemul cronologic al lui Dionisie Smeritul s-a impus treptat în întreaga lume creștină. Bazându-se pe cunoștințele calculului oriental, el a întocmit, în deceniul al treilea al secolului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
își dovedeau însă net superioritatea și bogăția. „O deosebire era totuși între cvartodecimani și ceilalți creștini: pe când aceștia serbau ca Paști învierea Mântuitorului, cvartodecimanii serbau la 14 nisan ospățul pascal al Mântuitorului cu ucenicii Săi, ca zi de început al patimilor Domnului, a cărui moarte era socotită la 15 nisan. Era o chestiune de interpretare a cronologiei evanghelice a Patimilor, cvartodecimanii bazându-se pe cea a Sfântului Matei, respectiv a sinopticilor, iar adversarii lor pe cea a Sfântului Ioan, ceea ce a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ca Paști învierea Mântuitorului, cvartodecimanii serbau la 14 nisan ospățul pascal al Mântuitorului cu ucenicii Săi, ca zi de început al patimilor Domnului, a cărui moarte era socotită la 15 nisan. Era o chestiune de interpretare a cronologiei evanghelice a Patimilor, cvartodecimanii bazându-se pe cea a Sfântului Matei, respectiv a sinopticilor, iar adversarii lor pe cea a Sfântului Ioan, ceea ce a încercat să lămurească Claudius Apolinaris”. La acest dezacord privind data sărbătoririi Paștilor, se adăuga durata postului premergător praznicului Învierii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sa, am vrut, adică să scriu o viață nici mai sus, nici mai jos de omenire și să descriu cele ce poate cineva să întâmpine mai de obște în viață, fără să trec cu vederea nici necazurile, nici fericirile, nici patimile, nici vițurile chiar ale mele." Textul menționat anterior este unul din puținele în care Heliade își conturează, în mod explicit și în directă conexiune cu opera sa poetică, principii de sorginte clasică, însă opțiunile sale în această direcție se întrevăd
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
S-a arătat pe pământ și a petrecut cu oamenii, Celui odrăslit din feciorie, întru Care a locuit toată plinătatea dumnezeirii trupește, făcându-se pârga noii frământături, prin care Cuvântul a îmbrăcat firea noastră făcând-o neîntinată, curățită de toate patimile concrescute în ea”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a XIII-a, în PSB, vol. 29, p. 295) „... întrucât demnitatea împărătească stă mai presus de orice alt merit și de orice altă putere sau stăpânire, iar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a cui moarte a alungat demonii? Sau de moartea cui s-au înspăimântat dracii, ca de a lui Hristos?24 De aceea unde se rostește numele Mântuitorului, de acolo se alungă orice demon. Și cine a smuls așa de desăvârșit patimile sufletești din oameni, încât desfrânații s-au făcut feciorelnici, ucigașii n-au mai ținut sulițele în mână, iar cei stăpâniți de frică s-au îmbărbătat? Și peste tot, cine a înduplecat pe barbari și pe cei ce locuiau în țări
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
răstignit, de Care râdeau, I se închină, mărturisindu-L ca Dumnezeu; și așa numiții de ei zei sunt 25 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Pacea între oameni arată prezența Logosului care toate le orânduiește și le armonizează, care scapă pe oameni de patima mândriei, lăcomiei, mâniei. (n. s. 113a, p. 150) 29 alungați cu semnul crucii, iar Mântuitorul cel răstignit e propovăduit în toată lumea, ca Dumnezeu și ca Fiul lui Dumnezeu; și zeii închinați la elini sunt defăimați de ei ca închipuiri spurcate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să facă acestea, cu toate că toți Îi declarau război, cu toate că a fost batjocorit să sufere crucea și o moarte plină de ocară. Nu va putea tăgădui elenul că n-a fost răstignit de iudei, că n-a îndurat de la ei nenumărate patimi, dar că în fiecare zi s-a răspândit tot mai mult predica. Și minunea stă nu numai aici, ci și acolo că Hristos înflorește până și la perși, cu toate că încă și acum perșii Îi poartă război. Și sunt printre perși
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
El”. (Origen, Contra lui Celsus, Cartea a III-a, cap. XXVIII, în PSB, vol. 9, p. 188) „... Dumnezeu-Cuvântul, Iisus, a fost trimis să fie doctor pentru cei slăbănogi, dascălul dumnezeieștilor taine pentru oamenii care, după ce s-au curățat de vechile patimi, nu vor să mai trăiască în păcate”. (Origen, Contra lui Celsus, Cartea a III-a, cap. LXII, în PSB, vol. 9, p. 213) „... aceasta a devenit adevărata cauză a coborârii - mai bine spus: ea a făcut necesară coborârea - pe pământ
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
luat, nici n-a mântuit”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 776) „Căci Domnul Iisus Hristos de aceea a venit în lume, ca să țintuiască pe cruce patimile noastre și ca să ne dea iertare păcatelor. Întru moartea Lui ne-am îndreptat, pentru că prin sângele Lui a ajuns să se curățească întreaga lume”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Tâlcuiri la Sfânta Scriptură. Despre Iacob și despre viața cea fericită, Cartea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]