19,061 matches
-
cele mai importante dosare, de la revoluție la corupție, până le-au îngropat, s-au suit deasupra, ca într-un pisc și-au binemeritat de la patrie. Când, în sfârșit, noul șef DNA le-a cerut revocarea, și-au înaintat cererea de pensionare către CSM. Consiliul le-a aprobat-o pe loc, iar președintele Lupașcu a vorbit de „telereforma“ lui Macovei. N-are sens să mai dăm nume, sunt lucruri deja vechi. În orice caz, cu mâna acestor procurori, statul și-a amputat
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
public. În principiu, ea este acum redobândită și rămâne ca rezultatele să o confirme. Acum, fisura a ajuns la vârful sistemului judiciar, la Consiliul Superior al Magistraturii, considerat un fel de „Parlament al justiției“. Lupașcu pleacă ofuscat. Și-ar cere pensionarea, dar n-are vârsta. Președintele acestui consiliu devenit o adevărată redută în calea reformei își încheie mandatul ca într-un basm, aruncând în urmă ultimele acuzații la adresa ministrului. Acestea sunt menite să se transforme în tot atâtea obstacole în calea
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Jacotă a activat timp de 40 de ani la școlile din Hudești(Lupeni și Vatra), unde și-a făcut datoria cu exigență și prestanță, fiind o bucată de timp și directorul coordonator al școlilor din întreaga comună Hudești. Și după pensionare a continuat cu multă pasiune și dragoste activitatea pe linie cultural-artistică, dirijând corul mixt și grupul vocal-folcloric din comuna Hudești. De asemenea, învățătorul Neculai Sâsâeac și-a desfășurat activitatea timp de 33 de ani la Școala primară din satul Vatra
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
clasică. Posedând frumoase însușiri muzicale și trăind cu intensitate rolurile, cu un glas pătrunzător pe întreaga sa întindere a reușit să realizeze personajele cu o reală forță de convingere, fiind apreciat ca unul din bunii soliști ai Operei Române. După pensionarea de la Operă din motive de sănătate, a mai colaborat cu Filarmonica „George Enescu efectuând și unele turnee în străinătate până în anul 1986 când s-a pensionat pentru limită de vârstă. Este căsătorit cu Anastasia Zaman din Galați, de profesie artist
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
armatei, îndeplinind funcția de Șef al secției organizare, mobilizare și planificare-înzestrare, pe care a deținut-o până în anul 1982, când s-a pensionat la cerere, pentru limită de vârstă cu gradul de colonel( r). Atât în timpul activității, cât și după pensionare a scris articole de specialitate la Buletinul serviciilor armatei, Spatele armatei, Revista armelor, Revista probleme de artă militară, Revista de istorie militară, Observatorul militar, Magazin istoric și Gazeta de Botoșani. A colaborat la redactarea celor 6 volume din ciclul Veteranii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în 1940. Titulatura aceasta o vom găsi în documente câțiva ani. Clinica a II-a chirurgicală (așa o vom găsi în multe documente), venită la Floreasca (deci nu înființată aici) în 1943 își va desfășura activitatea până în anul 1948, la pensionarea titularului. Din 1948 până în 1970 clinica a fost condusă de prof. I. Țurai; în perioada 1970-1973 de Emil Papahagi (care a emigrat în Germania), în 1973 este numit cu delegație, dr. doc. Cezar Petrescu, iar din 1974 (prin concurs) Iuliu Șuteu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Din 1948 până în 1970 clinica a fost condusă de prof. I. Țurai; în perioada 1970-1973 de Emil Papahagi (care a emigrat în Germania), în 1973 este numit cu delegație, dr. doc. Cezar Petrescu, iar din 1974 (prin concurs) Iuliu Șuteu până la pensionare în 1991. Îi urmează Marian Ciurel, până în 1995 când vine profesorul Gh. Ionescu, iar din 2004 Mircea Beuran. Asociația patronală proiectase, imediat după Primul Război Mondial, un spital de chirurgie și mecano -terapie (recuperare) a cărui punere în funcțiune a
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
l-a admis, mărturie fiind faptul că Profesorul Nasta ține cursuri în acest serviciu de aproape 20 de ani, cu știrea și consimțământul Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. Așadar este rugat Ministerul să aprobe și să dispună anularea deciziei de pensionare a Profesorului Nasta. Nu dispunem de alte documente din care să oferim date exacte a modului de soluționare. Cert este că Profesorul Nasta nu se va mai întoarce la serviciul și Spitalul gândit de el și în care a lucrat
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Statele Unite ale Americii, în cele mai multe centre universitare, chirurgia pediatrică era complet separată de ortopedie și traumatologie În România, după afirmarea învățământului de chirurgie și ortopedie pediatrică, ilustrat cu strălucire de profesorul Ion Bălăcescu, învățământul pediatric are un destin nefericit, după pensionarea pentru limită de vârstă în anul 1938 a profesorului Ion Bălăcescu. Din motive financiare, de economie bugetară, clinica de la Spitalul de Copii se contopește cu clinica a 2-a chirurgicală de la Spitalul Brâncovenesc. Timp de patru ani profesorul Iacobovici va
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cultură temeinică medico-chirurgicală, în ultimele stagii de internat pornind hotărât spre chirurgie. Concursul de chirurg secundar, trecut la Eforia Spitalelor Civile, i-a permis să aleagă locul de la Clinica Chirurgicală și Ortopedică infantilă, condusă atunci de profesorul Bălăcescu, apoi după pensionarea lui, de profesorul Iacobovici. Timp de 5 ani cât a funcționat ca medic secundar, și-a însușit temeinic specialitatea. Încă din primul an de secundariat (1938) profesorul Iacobovici i-a încredințat lucrări practice cu studenții și adesea l-a ajutat
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cere mai multă rapiditate și chiar mai multă finețe. Organele și țesuturile au testura lor specifică; uneori e vorba de milimetri. La spitalul de copii mi-a fost maestru, o perioadă de timp, admirabilul profesor Dumitru Vereanu, și apoi, după pensionare acestuia, Conf. Mircea Socolescu, excepțional chirurg, mai taciturn, dar la fel de generos cu întreg colectivul ce l-a condus în perioada cât a fos șeful clinicii”. Conferențiarul Mircea Socolescu (1921-2008), a fost un chirurg de o mare competență profesională, meticulos în
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ca medic primar. În învățământ, începe ca preparator și asistent (cu un stagiu de 3 ani - 1953-1956 - ca asistent la catedra de anatomie), apoi șef de lucrări și conferențiar până în anul 1986 când este pensionat pentru limită de vârstă. După pensionarea acestuia în 1986, clinica a fost condusă de prof. Tudor Zamfir, (profesor din 1993), pensionat în 2005. Dr. Zamfir va suferi rigorile obligatorii de atunci ale Ministerului Sănătății, la absolvirea facultății. Repartiția era obligatorie și pentru că asigura un loc de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
asigura asistență medicală chirurgicală pentru locuitorii sectorului 5. Ulterior în ambele colective au fost cooptați alte cadre didactice și medici din rețea. Această organizare a funcționat până după anul 1990. După acest moment au survenit diferite evenimente, cum ar fi: pensionări și retrageri din activitate; reorganizarea secțiilor din toate spitalele în 1993 (sub mandatul de ministru al profesorului Mincu) când numărul maxim de paturi într-o secție a fost limitat la 100; modificări în structura universitară a UMF „Carol Davila”; considerente
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în domeniul Recuperării Neurologice/ NeuroReabilitării al acestei secții, încă din perioada sa neuniversitară: obținerea statutului de Centru Național de Referință pentru Recuperarea Neurologică. Un progres major în privința statutului și activității acestei unități s-a realizat la finele anului 2005: odată cu pensionarea, pentru limită de vârstă, a șefului de secție (Dr. I. Tudor) și ca urmare a strategiei conducerii SCUBA, de dezvoltare/ up-gradare calitativă, universitară, a spitalului, prin contribuția, în principal a Prof. Dr. A.V. Ciurea (atunci Director al spitalului) și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
10 studenți). Anii mai mici au funcționat cu încă o secție: cea de Fizică teoretică. Începuturile nu au fost ușoare. Existau cei trei profesori: Procopiu, Mihul și Vescan, care constituiau coloana vertebrală a noii facultăți, primii doi aflându-se în preajma pensionării. Un accident nefericit a avut ca rezultat dispariția profesorului Vescan imediat după înființarea Facultății. Din urmă veneau discipolii acestora, cam de aceeași vârstă, cu o foarte bună pregătire științifică și didactică. În primul rând, profesorii Vasile Tutovan și Ilie Bursuc
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
materiei (condusă de prof. dr. Dumitru Luca (2004-2008) și Catedra de Fizică teoretică și fizica corpului solid (condusă de prof. dr. Alexandru Stancu (2004-2006) și de prof. dr. Neculai Sulițanu (2006-2007)). Micșorarea numărului de cadre didactice a avut loc prin pensionare; cea mai mare parte, în special tinerii, și-au găsit locuri de muncă în unități de învățământ și institute de cercetare din țară și din străinătate. Foști membri ai comunității academice din Facultatea de Fizică au devenit cadre didactice sau
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
veche tradiție românească, tradiție din care a pornit și nevoia lui de a ști, de a cunoaște, a ajuns la Iași, la Facultatea de Matematică și Fizică (atunci) și apoi la Facultatea de Fizică pe care a slujit-o până la pensionare. A fost unul dintre cei mai apreciați dascăli ai Facultății de Fizică, contribuind, cu profesionalism și personalitate, la pregătirea a peste 40 de generații de studenți. Perceput ca un om dur era, de fapt, pentru cei care l-au cunoscut
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
obținut premii și mențiuni la olimpiadele de fizică. Talentul didactic al profesorului Forțu, deosebit de buna lui pregătire profesională, făceau ca elevii să înțeleagă și să iubească fizica. De la Liceul „M. Eminescu”, acolo unde profesorul Forțu a profesat de la încadrare până la pensionare, au plecat foarte mulți absolvenți, bine pregătiți care, astăzi, sunt profesori, ingineri, medici, ocupând poziții importante în societate. Ce mândrie mai mare poate fi decât să ai foști elevi care, de exemplu, sunt cei care conduc astăzi Facultatea de Fizică
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
fie suspicioși, să nu aibă încredere în nimeni, să se folosească de toate slăbiciunile celor din jur. Doar în rîndul femeilor s-au constatat ponderi ale valorii sociale ceva mai ridicate, precum și la angajații vîrstnici sau în pragul demisiei, transferului, pensionării. Ultima valoare este cea estetică, legată de formă și armonie. Slaba ei apreciere nu înseamnă respingerea ei de către indivizi, ci cotarea ca nesemnificativă în sistemul axiologic instituțional. Grija pentru frumos, savurarea artistică a ritualurilor și însemnelor carcerale par a fi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
reducînd și mai mult spațiul deținuților. Platourile aveau nu numai rolul apelării deținuților sau al mărșăluirii lor în pas de defilare, ci și pe acela al serbării unor ceremonii fastuoase, cu prilejul zilei penitenciarelor, zilei naționale, înălțărilor în grad, avansărilor, pensionărilor sau manifestărilor cultural-educative care implicau vizitatori externi. Unui spațiu fortificat, eminamente militar, i s-a atribuit prin extensie o serie de atribuții inutile, costisitoare și grandioase, care s-au perpetuat și după producerea demilitarizării sau au cunoscut o metamorfozare religioasă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
blam, avertisment, retrogradare, declasare, mutare disciplinară, suspendare, destituire sau chiar condamnare. Administrația centrală prezintă anual situația acestor sancțiuni aplicate la sute de salariați, precum și situația părăsirii sistemului: între 5 și 7% din angajați pleacă în fiecare an (în parte prin pensionări, dar cei mai mulți prin demisii) și un număr aproape dublu suportă diverse pedepse. Acest fapt creează o adevărată fobie în ce privește insecuritatea, determinînd o mai puternică înclinare spre severitate și disciplină strictă. Spaima pedepselor, dublată de un puternic complex de inferioritate, accentuat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a nu putea urma tratamentele prescrise, din cauza condițiilor de detenție, de hrană sau a absenței medicamentelor etc. Medicii din sistemul penitenciar provin în special din rîndul medicilor militari școliți înainte de 1989, obișnuiți deja cu privațiunile inerente sistemului, aflați în pragul pensionării și greu adaptabili la tehnicile medicale și tratamentele moderne. Supraaglomerați prin turismul medical din închisori, căci spitalele sînt "mici paradisuri"216 sau "palate de cristal" (unde disciplina este îndulcită, regimul alimentar îmbunătățit, iar accesul la medicamente este gratuit), ce stimulează
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vrednic director al "Uzinei de Lumină", într-o perioadă dificilă pentru energetica ieșeană, a fost inginerul PETRU NAZAREANCO. Absolvent în 1933 al Institutului Electrotehnic din Iași, s-a angajat la S.C.E. chiar din anul absolvirii, rămânând în aceeași instituție până la pensionare. A fost numit director al uzinei din 1945, deținând această funcție între 1945 1948. În continuare a deținut postul de inginer șef până la pensionare. Între 1945-1953 a fost cadru didactic al Institutului Politehnic Iasi, la catedra de Organe de mașini
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
din Iași, s-a angajat la S.C.E. chiar din anul absolvirii, rămânând în aceeași instituție până la pensionare. A fost numit director al uzinei din 1945, deținând această funcție între 1945 1948. În continuare a deținut postul de inginer șef până la pensionare. Între 1945-1953 a fost cadru didactic al Institutului Politehnic Iasi, la catedra de Organe de mașini. Lui i se datorează sărbătorirea , în 1959, a 60 de ani de existență a Uzinei de lumină, festivitate organizată împreună cu Facultatea de Electrotehnică, prilej
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
al Facultății de Electrotehnică, predând cu multă competență Cursul de organizarea și planificarea întreprinderilor industriale, cu precădere, a întreprinderilor din sectorul prioritar al energiei electrice. Aici, în cadrul Secției de Electroenergetică a facultății, unde a activat vreme de peste patru decenii, până la pensionarea sa, s-a remarcat prin soliditatea cunoștințelor sale, de ordin teoretic și practic, privind partea electrică a centralelor și stațiilor electrice, prin numeroase referate, articole, lucrări tehnico-științifice, cursuri și cărți de specialitate publicate. Aici a urcat pe toate treptele didactice
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]