6,053 matches
-
La baza sarcinilor personalului trebuie să stea cunoașterea așteptărilor clienților de la serviciul comandat și transformarea acestora în exigențe precis formulate și comunicate lor. Dintre factorii care contribuie la perfecționarea serviciilor și la conducerea unui nivel superior al serviciilor prestate sunt: perceperea condițiilor ofertei, competența, accesul, comunicarea, răspunderea, credibilitatea, protecția, curtoazia, înțelegerea clientului, fiabilitatea.<footnote Jim Blythe, Comportamentul consumatorilor, Editura Teora, București, 1998. footnote> Perceperea condițiilor ofertei este un factor determinat de nivelul și calitatea componentelor serviciului ca atare, dar mai ales
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Dintre factorii care contribuie la perfecționarea serviciilor și la conducerea unui nivel superior al serviciilor prestate sunt: perceperea condițiilor ofertei, competența, accesul, comunicarea, răspunderea, credibilitatea, protecția, curtoazia, înțelegerea clientului, fiabilitatea.<footnote Jim Blythe, Comportamentul consumatorilor, Editura Teora, București, 1998. footnote> Perceperea condițiilor ofertei este un factor determinat de nivelul și calitatea componentelor serviciului ca atare, dar mai ales de modul cum ele pot fi cunoscute și percepute de cumpărătorul serviciului de la comanda acestuia și până la prestarea lui. Promovarea serviciilor se bazează
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
la o avalanșă de abordări care, mai mult ca o modă, cosmetizează concepte sau mecanisme diferite sub umbrela de management bazat pe cunoștințe. Apar astfel discrepanțe majore între formă și fond, cu singurul efect de generare de confuzii și de percepere deformată a unui concept de o valoare indubitabilă. Deși tot mai multe organizații se prezintă ca practicând managementul bazat pe cunoștințe, este lesne de observat că în cadrul lor nu există încă o explicitare a termenilor utilizați și fiecare are propria
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
-și utilizeze cunoștințele deținute. Instituțiile publice moderne sunt foarte atente și sensibile la evoluția nevoilor cetățenilor. Senzitivitatea crește datorită conștientizării de către un număr mai mare de salariați a relațiilor complexe ce există între organizație și mediul ambiant. Se amplifică și perceperea rolului propriu în cadrul organizației și a impactului pe care performanța individuală și de grup o are asupra rezultatelor de ansamblu.<footnote A. Androniceanu, Noutăți în managementul public, Editura Universitară, București, 2005. footnote> Există modificări importante și în cazul comunicării, care
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Performanței în valorificarea diferențelor de gen / 248 6.3.2. Ghid pentru acțiuni properformanță / 252 6.4. Managementul diversității și performanța firmei / 256 6.4.1. Argument pro managementul diversității la locul de muncă / 256 6.4.2. Cercetare asupra perceperii discriminării în raporturile de muncă / 258 6.4.3. Model de cod de conduită nediscriminatorie la locul de muncă / 267 6.4.4. Managementul diversității cu dublă funcție: în realizarea locului de muncă ideal și performanța firmei / 270 6.5
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Communication prezintă teorii, principii, abilități folositoare în comunicarea interculturală dintre indivizi și grupuri la nivel macrocultural, în cea mai complexă ediție a sa, cea din 1995. Cartea sa este structurată în patru părți și cuprinde o introducere la domeniul interculturalității, perceperea diversității culturale și sociale, înțelegerea informației interculturale, adaptarea culturală și acomodarea comunicării. Cultura influențează comunicarea. În afara folosirii limbii, studiul comunicării interculturale recunoaște cum cultura cuprinde cine suntem, cum ne comportăm, cum gândim, cum vorbim 26. Brislin indică faptul că oamenii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
duce la asocieri mentale și emoționale pe baza a trei factori: diferența culturală sau a grupului, diferența personalității și diferența în modul în care doi oameni percep relația lor interculturală 28". Întrebările și emoțiile care ne însoțesc de-a lungul perceperii diferenței reprezintă începutul procesului de comunicare interculturală, un imbold de a-l cunoaște pe celălalt și de a face ceva. Dar în același timp, pe baza identității noastre culturale și personale, creăm un orizont de așteptare, încercăm să evaluăm persoana
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
facă o anumită impresie). Rezolvarea incertitudinii sau a anxietății provocate de diferență poate conduce la strategii funcționale (competențe bazate pe comunicarea interculturală: adaptabilitate, deprinderi interculturale) sau disfuncționale (cum ar fi ostilitatea, ignorarea celuilalt sau a pretinde că preferi pe cineva). Perceperea diferenței implică faptul că oamenii nu împărtășesc aceleași norme, structuri, sisteme. Perceperea diferenței poate explica tendințele de comunicare.Comunicarea interculturală implică reducerea incertitudinii. Există două modalități de a face față incertitudinii: pe de o parte putem oferi un nivel de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
poate conduce la strategii funcționale (competențe bazate pe comunicarea interculturală: adaptabilitate, deprinderi interculturale) sau disfuncționale (cum ar fi ostilitatea, ignorarea celuilalt sau a pretinde că preferi pe cineva). Perceperea diferenței implică faptul că oamenii nu împărtășesc aceleași norme, structuri, sisteme. Perceperea diferenței poate explica tendințele de comunicare.Comunicarea interculturală implică reducerea incertitudinii. Există două modalități de a face față incertitudinii: pe de o parte putem oferi un nivel de predicție, pe baza regulilor, normelor, ritualurilor, trăsăturilor comune, pe de altă parte
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
vizează toate domeniile. Deviza adoptată " Unitate în diversitate" dezvăluie tocmai importanța colaborării, a unității oamenilor, dar în același timp respectarea și aprecierea diversității: "Pluralismul cultural implică acceptarea celuilalt, toleranța, coexistența plurală, dar cu șansa afirmării pozițiilor proprii"31. Termenul de percepere a diferenței culturale ne face conștienți de diversitate, fie ea a limbajului, a gândirii, a obiceiurilor sau a stilului. Conceptul de "diversitate" este perceput în variate moduri de la o țară la alta, politicile guvernamentale pe acest subiect diferă de la un
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Handbook. Se are în vedere comunicarea cross-cultural (compararea comunicării dintre culturi) și comunicarea interculturală (comunicarea între oameni ce aparțin unor culturi diferite), se acoperă diferite subiecte, cum ar fi comunicarea verbală și nonverbală între culturi, influențe culturale asupra exprimării și perceperii emoțiilor, comunicarea în relații interculturale, adaptarea la o cultură nefamiliară. Gudykunst trece în revistă cincisprezece teorii ale Comunicării interculturale, pe care le împarte în cinci categorii: teorii care se axează pe: * rezultate efective; * pe acomodare sau adaptare; * pe negocierea identității
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
oameni vizează toate domeniile. Deviza adoptată " Unitate în diversitate" dezvăluie tocmai importanța colaborării, a unității oamenilor, dar în același timp respectarea și aprecierea diversității: pluralismul cultural implică acceptarea celuilalt, toleranța, coexistența plurală, dar cu șansa afirmării pozițiilor proprii. Termenul de percepere a diferenței culturale ne face constienți de diversitate, fie ea a limbajului, a gândirii, a obiceiurilor sau a stilului. Încercăm să rezolvăm contradicția internă provocată de diversitate. Conceptul de "diversitate" este perceput în variate moduri de la o țară la alta
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mediatizare. Se are în vedere comunicarea cross-culturală (compararea comunicării dintre culturi) si comunicarea interculturală (comunicarea între oameni ce apartin unor culturi diferite); se acoperă diferite subiecte, cum ar fi comunicarea verbală și nonverbală între culturi, influențe culturale asupra exprimării si perceperii emoțiilor, comunicarea în relații interculturale, adaptarea la o cultură nefamiliară. Dezvoltarea studiului Comunicării interculturale a implicat descrierea și definirea exemplelor specifice mai mult decât dezvoltarea unei teorii generale. Acest lucru încearcă să fie remediat prin studiile recente, dar fără a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
află în spatele revendicărilor privind identitatea culturală. în numele dreptului de exercitare a puterii se ajunge,în aparență, la o împingere în plan secund a drepturilor individului, în favoarea impunerii în sfera publică a drepturilor de grup.Este vorba însă de o nouă percepere a individului. Nu individul este elementul cheie care dă identitatea de grup, ci apartenența la grup creează cadrul general de regăsire a identității personale. În acest fel se ajunge inevitabil la o politizare a identității și a culturii. Procesul este
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
De aceea multiculturalismul presupune afirmarea unor identități clar conturate. Pentru a evita căderea în separatism, autonomizarea unui grup cultural poate merge până acolo unde se menține conștiința apartenenței la un spațiu multicultural comun. Dincolo de aceasta se poate ajunge, la fenomenul perceperii culturii majoritare ca una dominatoare și incompatibilă cu participarea la construcția unui spatiu multicultural comun. Atunci când discutăm multiculturalitatea ca fapt de existență avem în vedere îndeosebi necesitatea afirmării unor identități clare, cu un profil propriu accentuat și capabile să intre
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
îmbunătățim gradul de implementare eficientă a principiului nediscriminării și egalității de șanse, inclusiv a egalității de șanse pentru bărbați și femei în raporturile de muncă. Pintre activitățile desfășurate în cadrul proiectului pentru acest capitol am realizat: a. O cercetare calitativă asupra perceperii discriminării în raporturile de muncă. b. Model de cod de conduită nediscriminatorie la locul de muncă. 6.4.1. Argument pro managementul diversității la locul de muncă Toți suntem diferiți, iar aceste diferențe sunt cele care ne individualizează pe fiecare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
șanse de a angaja persoana potrivită pentru postul potrivit; * un management al resurselor umane care conduce către o performanță mai mare; * absenteism mai scăzut; * loialitatea mai mare a angajaților; * sănătatea socială și emoțională a angajaților. 6.4.2. Cercetare asupra perceperii discriminării în raporturile de muncă Am ajuns la aceste concluzii efectuând studii comparative ca urmare a interpretării datelor furnizate de răspunsurile la un chestionar de profil aplicat unui număr reprezentativ de persoane angajate din România și Italia. Studiul comparativ a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Problema fundamentală este aceea de a ști cum poate imaginea muzicală, realizată sonor-senzorial, din elemente ce nu reprezintă imagini concrete din realitatea înconjurătoare, să vehiculeze emoții artistice. Emoțiile muzicale au o generalitate largă și un rol important în capacitatea de percepere analitică și sintetică a discursului sonor și a fondului aperceptiv de idei în sensul emoțional-muzical. Elementele limbajului muzical nu pot fi separate în procesul comunicării: melodia este în raport direct cu afectivitatea (viața afectivă), ritmul cu mișcarea interioară și exterioară
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
și a conținutului în muzică, cea mai abstractă dintre toate artele, prezintă multe dificultăți. Conținutul muzicii este comunicat în multiple modalități, iar linia de demarcație dintre conținut și formă este greu de delimitat. Organizarea logică a materialului sonor creează premizele perceperii auditiv emoționale de către ascultător a mesajului artistic. Interraportarea și condiționarea reciprocă a elementelor componente ale limbajului muzical au generat evidențierea și particularizarea fiecăruia în parte în cadrul discursului muzical. Structura limbajului muzical este reprezentată din elemente vii, deoarece în ele este
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
stabilit o cale mediană între cele două Europe. Drept urmare, acestă parte a Europei s-a instalat mai ferm în matca culturală catolică, a devenit mai receptivă față de Vest, în ciuda naturii sale compozite, deose-bindu-se astfel de Europa Orientală ortodoxă și "otomanizată". Perceperea acestui spațiu este subiectivă și relativă. Ast-fel, din punctul de vedere al Poloniei, de exemplu, Moscova este simbolul statului barbar. Din punctul de vedere al rușilor, Polonia s-a raliat lumii romano-germanice percepută ca fiind eretică. Desigur, ambele viziuni
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
punct de vedere cu Rusia țaristă, de vreme ce demnitarii săi ecleziastici sînt prezenți la toate ceremoniile oficiale, în timp ce în Croația cardinalul Kuharic practic l-a întronat ca președinte pe Franjo Tudjman, la 30 mai 1990. Însă această observație instantanee nu autorizează perceperea tinerelor state ca fiind drept identice. Cîteva Țările baltice, Croația, Slovenia, Armenia și, într-o măsură mai mică, Georgia corespund unor identități comune greu de contestat și consolidate în plus prin tribulațiile suferite după 1918. Altele, dimpotrivă, cu greu pot
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
instituționalizării unei legitimități autonomiste nu constituie totuși aspectul cel mai remarcabil al democrației spaniole. Ciudățenia cea mai mare constă în apariția bruscă de noi cadre politice arbitrare care au provocat sentimente de adeziune sau de apartenență în sensul unei noi perceperi a ideii de popor, de națiune și de naționalitate, în comunități cel mai puțin susceptibile de aceasta, cum ar fi An-daluzia, Aragonul, cele două ansambluri castiliene, Madridul sau Rioja. Responsabilă de acest fapt este în acest caz însăși Constituția, incoerența
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aflăm, conceptele operaționale de care dispunem nu ne permit o definire clară, fără ambiguități și fără interpretări arbitrare. Această afirmație ar putea să fie contrazisă de ideea că relativismul este tocmai spațiul privilegiat al lipsei de definiție. Însă, așa cum, În perceperea artei contemporane, calitatea de artist este dată de idiosincrasiile fiecărui critic de artă, și nu de respectarea canoanelor, științele sociale se confruntă azi cu probleme asemănătoare. Astfel, o expresie a Începutului de drum al cercetării acestei teme este faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai favorabilă pentru persoanele interesate. ... Articolul 7 (1) Pentru serviciile consulare prestate în regim de urgență se percepe o taxă suplimentară de 10 euro sau contravaloarea în dolari SUA ori în moneda țării de reședință, după caz, cu excepția serviciilor nesupuse perceperii de taxe consulare. ... (2) Serviciile efectuate imediat sau în cel mult 48 de ore se consideră servicii prestate în regim de urgență. ... Articolul 8 (1) Autoritatea consulară eliberează gratuit acte sau copii de pe acte necesare pentru interesul statului, precum și pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211732_a_213061]
-
scutire de TVA și recurgerea la serviciile unui reprezentant fiscal. 43 Punerea în consum simultan cu punerea în liberă circulație de mărfuri în cadrul aplicării în timpul perioadei de tranziție care urmează aderării unor noi state membre a unor măsuri speciale privind perceperea unei sume. Exemplu: Punere în liberă circulație a unor produse agricole în cadrul aplicării, în timpul unei perioade de tranziție specifice care urmează aderării unor noi state membre, a unui regim vamal special sau de măsuri speciale instaurate între noile state membre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214219_a_215548]