7,320 matches
-
cuprinzând mai multe lecțiuni clinice și apoi „Propedeutica” în care își verifică potențialitatea sa pentru o viitoare operă de amploarea unui tratat. Este în plus încurajat de aprecierile pe care Thoma Ionescu le-a făcut asupra acestei prime lucrări. În Prefața lucrării lui Iacob Iacobovici intitulată „Demonstrații clinice” - Thoma Ionescu scria:„Am citit cu plăcere cele opt lecțiuni clinice, pe care ni le-a comunicat dl. dr. Iacobovici, asistentul meu. Într-însele se reflectă simțul clinic, practic și didactic al autorului
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în totalitate un volum, volumul VII (Ed. Medicală, 1976), încredințat și realizat de prof. dr. Panait Sârbu. Continuând tradiția, revine profesorului Eugeniu Proca, să-și asume responsabilitatea unei noi opere în domeniu. Titulatura este păstrată: „Tratat de patologie chirurgicală”. În Prefață la primul volum al noului Tratat de patologie chirurgicală, profesorul Eugeniu Proca - sub redacția căruia au fost proectate cele zece volume care urmau să apară în perioada 1984-1989, sublinia continuitatea rodnică a generațiilor de chirurgi când scria: „mișcarea noastră chirurgicală
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
periculoasă, niciunul (anestezistul sau chirurgul) nu trebuie să fie cel mai mare. „Nici unul nu este mai mare decât celălalt. De fapt, amândoi trebuie să fie „mari” prin competență și dăruire, calități care vor fi cântărite prin prisma rezultatului obținut”. În prefață, profesorul Proca nu uită să aducă omagiul său celui care a inspirat și îngrijit precedentul tratat - Profesorul Theodor Burghele. Nu am găsit în nici o altă scriere o caracterizare mai plastică a acestei mari personalități: „Profesorul Burghele rămâne unul dintre marii
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
avea o datorie morală, deoarece aceasta fusese trăită, înregistrată în aspectele ei lăuntrice, iar el trebuia să devină ecoul ei. Ca memorie a istoriei, romanul Delirul îi înregistrează „veritabilul delir”, iar Marele singuratic este imaginea metafizică a acestui delir. în prefață la romanul Delirul, I. Cristoiu afirmă: Acest adevăr istoric a fost trăit, a fost anunțat de romanul Moromeții, a fost profund meditat în Marele singuratic și apoi expus în Delirul. M. Preda pare să încadreze adevărul istoric într-o etichetă
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
a fost apreciat de Dinu Brătianu, care s-a întâlnit cu liderul georgist, în ziua de 11 decembrie 1934, în casa generalului Arthur Văitoianu. Întâlnirea dintre cei doi Brătieni, comentată de informatorul regelui, Ion Sân-Georgiu, a fost apreciată drept "o prefață a reîntregirii liberale". Scopurile urmărite de Gheorghe Brătianu în aceste împrejurări, erau, potrivit aceluiași comentator, "imediata cădere a guvernului și reîntregirea liberală cu asigurarea șefiei sale"595. Barbu Știrbei, fratele Elizei Brătianu, intervenise în această problemă, propunând retragerea partidului de la
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Toma, secretarul general al partidului georgist și la care trebuia să participe și Const. Banu. Această întrevedere, în cursul căreia Dinu Brătianu a felicitat pe nepot pentru manifestația sa politică și pentru vigoarea discursului său, poate fi socotită ca o prefață a reîntregirii liberale. În ce-l privește pe Gh. Brătianu, el urmărește cu tenacitate două țeluri precise: imediata cădere a guvernului și reîntregirea liberală, cu asigurarea șefiei sale. [...] Ion SânGeorgiu" (Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond Casa Regală, dosar 19/1934
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în care pretindeți că reprezentați tradiția național-liberală, vedem dimpotrivă, că elementul de centru este tot mai mult scăzut, este tot mai mult desființat, iar dvs. dați drumul extremelor, provocând încăerarea lor și ajungeți astăzi la această atmosferă care pare o prefață de război civil". ("Mișcarea Mehedințului", an II, nr. 5, 15 martie 1937.) Reîntregirea PNL " Criza politică a luat sfârșit. Guvernul s-a constituit, lupta începe. Hotărârea pe care au luat-o, în unanimitate, fruntașii partidului o cunoașteți. În ceasul, acesta
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
unii autori, și în afara scenei: „Piesa trebuie să fie frumoasă și să placă, fără ajutorul actorilor și în afara reprezentației” . Textul unei piese de teatru poate oferi satisfacții estetice ca orice lectură, deoarece parcurgerea sa animă ceea ce Victor Hugo numea, în prefața la Marion Delorme, „acel teatru ideal pe care fiecare om îl are în suflet”. Astfel, „Vizualizăm secvențele, dăm un trup și o figură personajelor, le acordăm chiar o voce, pe scena noastră imaginară” . Autori ca Alfred de Musset au verificat
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
suflet”. Astfel, „Vizualizăm secvențele, dăm un trup și o figură personajelor, le acordăm chiar o voce, pe scena noastră imaginară” . Autori ca Alfred de Musset au verificat această posibilitate scriind texte teatrale pentru lectură. La rândul său, Schiller declară, în prefața la Hoții, că este indiferent la legile compoziției teatrale și la avantajele scenei. Există însă, din perspectiva semiologiei moderne și opinia contrară, ce semnalează dificultatea de a citi un text care nu pare în mod decisiv creat pentru consumul livresc
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
Aeronautică Română / 101 Un mare nume al aviației: prințul Constantin (Bâzu) Cantacuzino căruia îi dedic aceste amintiri / 119 23 August 1945 / 143 Ultima misiune / 157 Postfață / 223 Bibliografie selectivă / 227 Resumé / 231 Prefață Am șovăit un moment să scriu o prefață la cartea lui Daniel Focșa, Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare. Scrisesem și așa, acum doi ani, prefața la cealaltă carte a lui, dedicată aviației noastre din Al Doilea Război Mondial, de acea dată închinată unor femei aviatoare, Escadrila
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
că eram deosebit de sensibil la deformarea (defăimarea?) naturii și la extravaganță, nu e însă mai puțin adevărat că trăiam sincer și profund tot ceea ce se chema - atât de impropriu - «decadent» și ceea ce constituia fondul meu autentic.“ Dar impulsul de 30 PREFAȚĂ a deforma natura este simptomul esențial al omului și al artistului manierist. De altfel, chiar și demonicul se insinuează, uneori, în zona existențială ori artistică a manierismului, căci se manifestă - așa cum semnalează Paul Tillich - prin forma care contrariază forma, adică
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mi-am făcut ucenicia la CEPS. În sfârșit, doresc să o salut cu respect pe soția mea, Corinne Oblet, prima cititoare și primul critic al versiunilor inițiale ale acestui text, pentru ajutorul și răbdarea sa. Această carte îi este dedicată. Prefața autorului la ediția în limba română Orașul, laborator politic Fiind o lucrare construită, în principal, în jurul istoriei politice a orașelor franceze, fără a altera onoarea și bucuria prilejuite de traducerea ei în limba română, mă întreb: de ce l-ar putea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
muncitorilor. În sânul fracțiunii luminate a burgheziei, "solidariștii" partizani ai "economiei sociale" și "republicanii progresului" sunt primii inițiatori în acest domeniu, prinși între grija amendării efectelor inacceptabile ale atitudinii liberale tip laissez-faire și intenția de a îngrădi tentația socialismului. În prefața lecțiilor ținute la Școala Superioară de Studii Sociale despre aplicarea socială a solidarității (1902-1903), Léon Bourgeois, doctrinarul solidarismului, desemna "obligația de a proteja viața contra riscurilor cauzate de condițiile insalubre"2 ca fiind "cea mai presantă dintre obligațiile sociale ce
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Wolton Dominnique 266 Worms Jean-Pierre 152, 154, 159, 160, 179, 266 Wyvekens Anne 275, 276, 282, 283, 285, 292 Yonnet Paul 61, 62 Zimmermann Monique 223, 242 Zola Émile 73, 77 Zylberman Patrick 109 Cuprins Studiu introductiv / 7 Mulțumiri / 41 Prefața autorului la ediția în limba română Orașul, laborator politic / 43 Introducere. Orașul și democrația: o asociere incertă / 47 Prolog / 50 Partea întâi Organizarea rațională a ordinii publice. O depolitizare voluntară a spațiului urban / 63 Capitolul 1. Crearea orașului modern / 65
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
opinion", Esprit, octombrie 1989. 561 Marcel Gauchet, "Individualisme et crise de l'État", în Christophe Derenne și Laurent Deutsch (coord.), La fragmentation sociale, Paris, Economica, 1985, p. 90. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Guvernarea orașului Arta și știința conducerii orașului 2 1 Studiu introductiv Mulțumiri Prefața autorului la ediția în limba română Guvernarea orașului Introducere Organizarea rațională a ordinii publice Crearea orașului modern Organizarea rațională a ordinii publice Urbanizarea chestiunii sociale Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Modernizarea societății prin urban Planificarea urbană. O viziune
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Williams, 2003, 86) Firește că sunt interpretări care definesc, dimpotrivă, programele de televiziune prin secvențialitate, și nu prin flux. Firește că sunt multe alte interpretări care contrazic sau completează ceea ce a spus Raymond Williams. Cum remarca și Roger Silverstone în prefața la ediția din 2003 a lucrării lui Williams, prin ideea de flux neîntrerupt, de instituționalizare particulară a culturii, ca și prin conceptul mobile privatisation, Williams rămâne un autor de primă mărime în cercetările asupra televiziunii. Am insistat asupra viziunii despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pe care o propune de această dată. Studenții Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din anul II au primit ca temă de seminar să observe în detaliu comportamentul și experiențele membrilor familiei lor în relația cu televizorul. Coordonatorul mărturisește în Prefață că studenții au avut această sarcină pentru vacanță. Studenții fac parte din două generații separate la o distanță de un deceniu. De aceea, și viața publică cu împlinirile sau neajunsurile ei este atât de diferită. Ca să dăm numai un exemplu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
viață de om, atât de mândru. Față de textul din 1979, cel de aici are două fragmente mai lungi în minus și unul în plus, în afară de nume roase remanieri de detaliu, în general în sensul abrevierii. Sunt toate semnele că textul prefeței este anterior celui din Sfârtecare. Mi-am luat îngăduința de a retraduce în trea ga prefață, constatând cu plăcere că, în majoritatea cazurilor ăevident, când textele de bază erau identice), solu țiile date de domnul Russo coincideau cu ale mele
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mai lungi în minus și unul în plus, în afară de nume roase remanieri de detaliu, în general în sensul abrevierii. Sunt toate semnele că textul prefeței este anterior celui din Sfârtecare. Mi-am luat îngăduința de a retraduce în trea ga prefață, constatând cu plăcere că, în majoritatea cazurilor ăevident, când textele de bază erau identice), solu țiile date de domnul Russo coincideau cu ale mele. Plăcerea mea s-a mai moderat când am constatat că, într-un număr de cazuri, soluțiile
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
220 p.), în vol. "Podgoriile și vinurile României", Ed.Acad.Rom., București. BARBU N. (1999), Contribuții de geografie fiyică în opera profesorului Victor Tufescu, Analele Șt.ale Univ. "Al.I.Cuza" Iași, T.XLIV-XLV, 1998-1999. BARBU N. (1999), O monografie fizico-geografică, prefața cărții "Munții Bârgăului" de Eugen Rusu. BARBU N. (2000), Obcinele Bucovinei, cadrul natural și turistic, Ghidul excursiilor celei de a XVI-a Conf. Naț. de Șt.Solului, nr.30. BARBU N. (2001), Dimensiunea internațională a activității acad. Valeriu D.Cotea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
2001), Dimensiunea internațională a activității acad. Valeriu D.Cotea. BARBU N. (2002), Etapele dezvoltării studiului solului în România, în vol. "Știința solului în România în sec.XX", Ed. Cartea pentru toți, București. BARBU N. (2002), Rarăul între turism și știință, prefață la cartea "Masivul Rarău" de Constantin Rusu. BARBU N. (2002), Stejarul de la Corobănești, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza"Iași, t.XLVIII, s.II.a. BARBU N. (2002), Subcarpații în contextul actual, prefață la cartea "Subcarpații dintre Trotuș și Șușița" de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
CARMEN, Studiul variației unor elemente chimice în profilul unor soluri din grupa nordică a Carpaților Orientali", An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.LI, 2005. LĂCĂTUȘU RADU, "Agrochimie", An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.II, s.II.c, 2006. Prefețe LUPAȘCU Gh., "Geografia solurilor cu elemente de pedologie generală", 1998. RUSU C., "Masivul Rarău", 2002. GROZAVU A., "Subcarpații dintre Trotuș și Bistrița", 2003. MARĂ M. și BULZAN P., "Studiul fizico-geografic al văii Siretului între Bacău și Adjud", 2004. RUSU C.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
importantă a identității mele) să aud că a surprins-o faptul că sunt considerată poetă britanică, fiindcă ei poezia mea îi apărea în primul rând americană. 17 iunie 2005 4.7. Elaine Feinstein: "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" LIDIA VIANU: Prefața ta la volumul Collected Poems afrimă că te simți "intrusă". E în această afirmație o trăsătură esențială a ceea ce eu numesc autorul Desperado, care nu are casă. Poezia ta mi se pare o poezie fără casă. Ai nevoie de adăpost
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
1 iulie 2005 4.14. Fiona Sampson: "Știu că nu țin de nicio școală poetică, dar nu e vina mea" LIDIA VIANU: Editezi o revistă londoneză mai neobișnuită, numită Orient Express, nostalgică, în amintirea unei Europe interbelice. Așa cum spui în prefața revistei, "Engleza este lingua franca, noua latină a Europei postcomuniste". E o revistă mai neobișnuită, fiindcă publici scriitori est-europeni într-o perioadă când aceștia nu mai sunt la modă. Îi publici pentru valoarea lor literară, nu cea politică. Pe lângă doctoratul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
câteva dintre carențele ediției lui I. Scurtu. În 1909, sub titlul Icoane vechi și icoane nouă, sunt retipărite la Vălenii de Munte cele șase articole tipărite de Eminescu sub același nume, în Timpul, la sfârșitul anului 1877. Ediția, însoțită de o prefață semnată de Nicolae Iorga, are dimensiuni extrem de reduse, nereușind să ofere o imagine reală asupra complexității fenomenului publicistic eminescian. Anul 1910 înregistrează reeditarea edițiilor Păucescu și Vălenii de Munte, la editura Minerva din capitală. După ce în 1905 I. Scurtu atrage
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]