19,544 matches
-
simplu utilitarism posibil, à la Bentham, și să considerăm toate plăcerile și toate păcatele ca identice? Sau, dimpotrivă, să facem diferen-ța între plăcerea corpului și cea a intelectului, cum ne îndemna John Stuart Mill? Sau încă: Trebuie ținut cont de preferințele raționale ale indivizilor? Acest utilitarism preferențial a cărui formulare o găsim la Mill a fost extins de către Harsanyi, grație eliminării preferințelor antisociale. 4.1.2. Noua economie a bunăstării 4.1.2.1. Utilitatea și noua economie a bunăstării Preceptul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
între plăcerea corpului și cea a intelectului, cum ne îndemna John Stuart Mill? Sau încă: Trebuie ținut cont de preferințele raționale ale indivizilor? Acest utilitarism preferențial a cărui formulare o găsim la Mill a fost extins de către Harsanyi, grație eliminării preferințelor antisociale. 4.1.2. Noua economie a bunăstării 4.1.2.1. Utilitatea și noua economie a bunăstării Preceptul lui Bentham e dublu, deoarece el propune nu numai un criteriu normativ (cea mai mare fericire pentru cît mai mulți), ci
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
bunăstării Preceptul lui Bentham e dublu, deoarece el propune nu numai un criteriu normativ (cea mai mare fericire pentru cît mai mulți), ci în egală măsură, un concept fundamental pen-tru economie (utilitatea). Acest criteriu utilitarist de bază necesită totuși ca preferințele individuale să fie comparabile, deoarece utilitățile individuale trebuie agregate. Or, ce se întîmplă atunci cînd această posibilitate de a compara diferitele bunăstări individuale este refuzată? Cum poate fi stabilită o măsură a utilității colective dacă unitățile individuale nu sunt comparabile
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
noi opțiuni. Regula lui Borda relevă dificultatea de a găsi o procedură de alegere colectivă care să respecte următoarele două condiții: mai întîi, să nu țină seama decît de clasamentele individuale și apoi să permită verificarea proprietăților de tranzitivitate a preferințelor colective. Arrow (1951) susține imposibilitatea realizării simultane a celor două condiții. Concluzia sa e destul de pesimistă, deoarece rezultă imposibilitatea găsirii unei proceduri de alegere colectivă nondictatorială, atunci cînd utilitățile sunt ordinale și noncomparabile. Aceasta este o teoremă importantă căci depășește
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
materie de alegeri raționale "pa-siunile" încep să fie luate în considerare (Frank, Livet). Odată cu această abordare economică a invidiei, reapare problema care a susținut evoluția utilitarismului: comparațiile interpersonale ale utilității. Modelînd simpatia lui Hume, Sen propune compararea stadiilor sociale uti-lizînd preferințele fiecăruia pentru a aprecia astfel situația celuilalt. Dar cum se poate determina o normă de justiție în absența unor veritabile comparații interpersonale ale preferințelor? 4.1.3.2. Hirsanyi și spectatorul imparțial Noua economie a bunăstării definește o justiție pe
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
evoluția utilitarismului: comparațiile interpersonale ale utilității. Modelînd simpatia lui Hume, Sen propune compararea stadiilor sociale uti-lizînd preferințele fiecăruia pentru a aprecia astfel situația celuilalt. Dar cum se poate determina o normă de justiție în absența unor veritabile comparații interpersonale ale preferințelor? 4.1.3.2. Hirsanyi și spectatorul imparțial Noua economie a bunăstării definește o justiție pe stadii (trebuind determinată justiția stadiului final) și aparține deci ansamblului teoriilor teleologice ale justiției sociale. Teoriile zise deontologice pun accentul pe procedura permițînd atingerea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
stadiul social considerat. Avînd definit un criteriu care să permită judecarea stadiului societății, Harsanyi caută să-și completeze teoria integrînd definiția unei proceduri care să permită obținerea stadiului just. În această perspectivă, el se referă la noțiunea de observator imparțial. Preferințele morale sunt determinate prin faptul că fiecare poate să se plaseze nu numai în poziția celor-lalți ci, în egală măsură, să le adopte preferințele. Altfel spus, preferințele morale sunt cele determinante pentru fiecare dintre cei aflați în postura de spectator
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
să permită obținerea stadiului just. În această perspectivă, el se referă la noțiunea de observator imparțial. Preferințele morale sunt determinate prin faptul că fiecare poate să se plaseze nu numai în poziția celor-lalți ci, în egală măsură, să le adopte preferințele. Altfel spus, preferințele morale sunt cele determinante pentru fiecare dintre cei aflați în postura de spectator imparțial. Comparațiile interpersonale în privința utilității devin atunci posibile. În acest sens, interesul tentativei lui Harsanyi este de a reconcilia cele două ramuri ale utilitarismului
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
stadiului just. În această perspectivă, el se referă la noțiunea de observator imparțial. Preferințele morale sunt determinate prin faptul că fiecare poate să se plaseze nu numai în poziția celor-lalți ci, în egală măsură, să le adopte preferințele. Altfel spus, preferințele morale sunt cele determinante pentru fiecare dintre cei aflați în postura de spectator imparțial. Comparațiile interpersonale în privința utilității devin atunci posibile. În acest sens, interesul tentativei lui Harsanyi este de a reconcilia cele două ramuri ale utilitarismului privite de sus
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
totodată normativ și strict cognitiv, i se pot aduce patru serii de critici, după cum urmează: 1. Esența explicațiilor individualiste utilitariste este, pur și simplu, o tautologie. Nu ni se spune nimic altceva decît faptul că actorii sociali acționează în funcție de propriile preferințe și că ei preferă ceea ce preferă. 2. Atunci cînd explicația nu este pur formală și tautologică, ea suferă de un economism mai mult sau mai puțin sofisticat, care susține că interesele respective sunt, în primul rînd, interese materiale. Acestei ipoteze
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și interesul său drept normativ ultim. Dar individul își manifestă interesele într-o situație dată, iar această situație nu depinde numai de el, ci de un întreg context social și cultural. Ni se mai spune că subiectul individual alege în funcție de preferințele sale. Dar cum își alege el preferințele? Unii autori consideră că aceste preferințe depind ele însele de un întreg sistem de meta preferințe, de preferințe ale preferințelor etc. Dar aceste meta-preferințe depind, de facto, de un sistem de valori în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
individul își manifestă interesele într-o situație dată, iar această situație nu depinde numai de el, ci de un întreg context social și cultural. Ni se mai spune că subiectul individual alege în funcție de preferințele sale. Dar cum își alege el preferințele? Unii autori consideră că aceste preferințe depind ele însele de un întreg sistem de meta preferințe, de preferințe ale preferințelor etc. Dar aceste meta-preferințe depind, de facto, de un sistem de valori în vigoare, care trasează li-mite calcului rațional
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
situație dată, iar această situație nu depinde numai de el, ci de un întreg context social și cultural. Ni se mai spune că subiectul individual alege în funcție de preferințele sale. Dar cum își alege el preferințele? Unii autori consideră că aceste preferințe depind ele însele de un întreg sistem de meta preferințe, de preferințe ale preferințelor etc. Dar aceste meta-preferințe depind, de facto, de un sistem de valori în vigoare, care trasează li-mite calcului rațional bazat pe interes. Prin urmare, subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ci de un întreg context social și cultural. Ni se mai spune că subiectul individual alege în funcție de preferințele sale. Dar cum își alege el preferințele? Unii autori consideră că aceste preferințe depind ele însele de un întreg sistem de meta preferințe, de preferințe ale preferințelor etc. Dar aceste meta-preferințe depind, de facto, de un sistem de valori în vigoare, care trasează li-mite calcului rațional bazat pe interes. Prin urmare, subiectul uman nu reacționează mecanicist, în baza unor cauze fizice sau
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
un întreg context social și cultural. Ni se mai spune că subiectul individual alege în funcție de preferințele sale. Dar cum își alege el preferințele? Unii autori consideră că aceste preferințe depind ele însele de un întreg sistem de meta preferințe, de preferințe ale preferințelor etc. Dar aceste meta-preferințe depind, de facto, de un sistem de valori în vigoare, care trasează li-mite calcului rațional bazat pe interes. Prin urmare, subiectul uman nu reacționează mecanicist, în baza unor cauze fizice sau morale; el
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
context social și cultural. Ni se mai spune că subiectul individual alege în funcție de preferințele sale. Dar cum își alege el preferințele? Unii autori consideră că aceste preferințe depind ele însele de un întreg sistem de meta preferințe, de preferințe ale preferințelor etc. Dar aceste meta-preferințe depind, de facto, de un sistem de valori în vigoare, care trasează li-mite calcului rațional bazat pe interes. Prin urmare, subiectul uman nu reacționează mecanicist, în baza unor cauze fizice sau morale; el este activ
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
reproduce sau interna-lizează într-un mod imperfect (așadar supus unor schimbări dramatice) prin obișnuință în fiecare dintre generațiile succesive de indivizi" (The Limitations of Marginal Utility, în The Place of Science în Modern Civilization, p. 242-243). În concepția lui Veblen, preferințele individuale nu pot fi considerate factori cauzali fundamentali, cum fac neoclasicii. Fundamental este ceea ce oamenii trebuie să facă, iar aceasta rezultă din structura și contextul instituțional, aceștia fiind adevărații factori cauzali. Instituționaliștii sunt adepții realismului descriptiv, pe linia școlii istorice
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
factori cauzali. Instituționaliștii sunt adepții realismului descriptiv, pe linia școlii istorice germane, în timp ce neoclasicii sunt adepții realismului predictiv. Abordarea instituțională adoptă perspectiva psihologică a behaviorismului. Acesta din urmă vede rădăcinile acțiunii umane în norme, reguli, deprinderi și uzanțe instituționale, considerînd preferințele individuale ca derivate și subiective. Ele ar trebui studiate plecînd de la locul de naștere al individului. În opoziție, neoclasicii consideră că numai indivizii sunt reali, firmele individuale și consumatorii individuali, nu și grupurile sau societățile. Fundamentul lor psihologic este individualismul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cea mai mare în teoria valorii, orice școală am lua în considerație. Cum arată schemele de evaluare ale diferiților subiecți economici e greu de spus. Înțelegem că bunurile au pentru individ o importanță inegală, că fiecare are un tablou de preferințe (vezi Menger, Pareto, Wicksteed, Schonfeld, Hick, Allen ș.a.), că bunurile pot fi sau nu substituibile, dar totuși, valoarea rămîne un mister, așa cum a rămas și pentru Ricardo, care și-a dat duhul căutîndu-i o măsură absolută. Apoi, ce relație există
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
aceste împrejurări apar destul de evident particularitățile individuale ale atenției, percepției, memoriei, gândirii și limbajului, trăsături caracteriale și temperamentale. De asemenea, activitățile la liberă alegere, prin conținutul și modul lor de desfășurare, pot fi un bun prilej pentru cunoașterea dorințelor și preferințelor, a aptitudinilor și a celorlalte trăsături de personalitate. De exemplu, unii copii ar sta ore întregi să deseneze, să lipească sau să modeleze, în timp ce alții se dovedesc instabili, trec repede de la o activitate la alta. Posibilitățile de cunoaștere pe calea
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
greutate.” Astfel, din acest exemplu, se poate observa cum anumite laturi ale personalității omului, care ar putea trece neobservate, se dezvăluie în mod evident din analiza rezultatelor activității sale. Se observă o dezvoltare unilaterală a copilului; el dovedește, de pe acum, preferința pentru ocupații „intelectuale”, dar este cu totul neîndemânatic în activitățile manuale. Alți copii, dimpotrivă, își dezvoltă posibilitățile tocmai în aceste activități cu caracter practic. Din analiza desenelor sau a unor obiecte confecționate de copii, pot fi constatate unele posibilități ale
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
ar provoca dezamăgire si chiar resentimente în cazul când aceasta nu se va întâmpla. La fel ați putea să vă stabiliți ca un criteriu de selectare asigurarea diversității (de exemplu, dintre elevii care au obținut scoruri egale, se va da preferință celor care vor asigura si respecta diversitatea sau si mai mult: elevilor din anumite categorii ar putea să le fie acordat un număr de puncte din start). b. Capacitățile personale. În general, elevii aleși ar trebui să posede calități si
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3133]
-
se pronunțla fel dar se scriu diferit. Alcătuirea grupurilor La Școala cu clasele I-VIII Nr.7 „ Constantin Motaș" Vaslui, la clasa a II a, am format dougrupe de elevi, eterogene. Structura grupurilor Am observat celevii s-au grupat în funcție de preferințe, de prieteni, cu nivele diferite de pregătire. Fiecare grup a ales câte un lider al grupului. Le-am scris pe tablă, srezolve dou sarcini. 1. Scompleteze propozițiile folosind „ea" si „ia" Ea citește. Ia caietul ! Mîntâlnesc cu ....ea...... Dan...ia
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
activității didactice și prin metodologia didactic aplicată. Distingem patru moduri de organizare a activității: aactivitate colectivă, caracterizatprin transmiterea informației de la învățător către elevi; bactivitate pe grupe, în general omogene, constituite dupun anumit criteriu; căactivitate pe echipe, grupe eterogene, constituite dup preferința elevilor pentru o activitate; dactivitate individuală, independentă. Activitatea pe grupe: în constituirea grupelor numărul de elevi snu depășeasc6-7, gruparea elevilor sse realizeze dupun criteriu ex. natura activitățiisau la libera alegere a elevilor și se stabilesc relațiile dintre membrii grupului ex.
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
Ar putea fi numit, cu unele rezerve, un român printre greci, din moment ce „chiar și lucrările sale relevă un om de acțiune și o învățătură asupra aspectelor practice și etice ale mesajului creștin, în timp ce restul Părinților greci ai Bisericii exhiba o preferință fermă pentru latura metafizica a Evangheliei”{\cîte 9}. Sfanțul Grigorie Teologul depune mărturie (Orat. 43, 66) că scrierile sale erau foarte apreciate de către contemporani atât pentru conținutul, cât și pentru forma lor. Educații și analfabeții, creștinii și păgânii, toți le
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]