6,617 matches
-
Zimbrului, ci și prin originile soției, doctor Maria Mitescu, ai cărei părinți, colonelul Constantin Mitescu și Mary Colan, hughenotă refugiată, își dorm somnul de veci în Cimitrul Eternitatea din Bârlad. Un amănunt. În afara oricărei flaterii de sine ori a vreunei prezumții, sunt mulțumit că, într-o convorbire din 3 septembrie 2002 cu Gabriela Defour Voiculescu, spunându-mi că numele de botez al mamei sale nu era Maria, ci Mărioara-Florioara, și cum se întreba: „Mă mir de unde această Florioară ?!”, am putut să
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
aflam. Prin scris, am recreat o lume care se pare că nu vroia să aibă de-a face cu mine. Probabil că vânzătorul a trăit ceva asemănător atunci când primul glonț i-a atins părul. Problema lui Grothe a fost, cred, prezumția greșită a anturajul lui, conform căreia el se deghiza atunci când se Îmbrăca În hainele sexului opus. În realitate, el afișa ceea ce considera că era ascuns din punct de vedere biologic. Până la urmă, sexul cuiva n-are nimic de-a face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
aflam. Prin scris, am recreat o lume care se pare că nu vroia să aibă de-a face cu mine. Probabil că vânzătorul a trăit ceva asemănător atunci când primul glonț i-a atins părul. Problema lui Grothe a fost, cred, prezumția greșită a anturajul lui, conform căreia el se deghiza atunci când se Îmbrăca În hainele sexului opus. În realitate, el afișa ceea ce considera că era ascuns din punct de vedere biologic. Până la urmă, sexul cuiva n-are nimic de-a face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
care l-a învestit și a oamenilor pe care îi conduce. Mai mult decât atât, în zilele următoare l-a primit în audiență și mai ales în văzul lumii pe Dinu Patriciu, venit să-i prezinte „chestiuni ce privesc necesara prezumție de nevinovăție în cazul Rompetrol și scurgeri de informații din parchet spre o firmă concurentă“. Premierul a luat notă, pe care i-o va transmite ministrului justiției. Iarăși un gest controversat, dar același mesaj: nu mă clintesc din loc. Cu
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
brutalizarea unor procurori și avocați, uciderea unor martori la falimentarea întreprinderilor ce trebuie redistribuite oamenilor lui Putin, asasinarea militanților pentru drepturile omului, încarcerarea și torturarea rudelor unor rebeli (pentru a-i forța pe cei din urmă să se predea). 73 Prezumția de nevinovăție nu există. Dreptul la viață este o gogoriță: ostaticii din teatrul moscovit Dubrovka (2002) și din școala din Beslan (2004) sunt uciși cu gaze lansate de forțele guvernamentale. Sute de morți și nici o responsabilitate, la fel ca în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
să-și ia Carrefour-ul lor și să plece! Oare nu trebuia să-l întrebe mai întâi pe Adrian Năstase ce acte a semnat 112 la intrarea în U.E.? Si ar mai fi multe de spus. I-am acordat preopinentei mele prezumția de sinceritate și bunăcredință, chiar când face afirmații radicale, ce nu țin seamă de mulțimea implicațiilor și condiționărilor de tot felul. Totuși, de dragul culorilor tari nu putem ignora nuanțele. Nici nu putem face din români un popor de îngeri sau
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o „nucă tare” pentru istoricul literar N. Manolescu, preocupat mai curând să-și diferențieze criteriile de selecție valorică în raport cu alți autori, grijuliu cu propriul gust și prudent în raport cu „exigențele ideologice” ale lumii de azi. În orice caz, el beneficiază de prezumția bunelor intenții, încât este greu de crezut, gândesc eu, că negarea calității unei poezii ca Odă (în metru antic) ar fi mai curând ricoșeu imposibil de controlat la „hăulirea” respectivelor versuri pe stadioane, de A. Păunescu și ciracii lui „revoluționari
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
brutalizarea unor procurori și avocați, uciderea unor martori la falimentarea întreprinderilor ce trebuie redistribuite oamenilor lui Putin, asasinarea militanților pentru drepturile omului, încarcerarea și torturarea rudelor unor rebeli (pentru a-i forța pe cei din urmă să se predea). 73 Prezumția de nevinovăție nu există. Dreptul la viață este o gogoriță: ostaticii din teatrul moscovit Dubrovka (2002) și din școala din Beslan (2004) sunt uciși cu gaze lansate de forțele guvernamentale. Sute de morți și nici o responsabilitate, la fel ca în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
să-și ia Carrefour-ul lor și să plece! Oare nu trebuia să-l întrebe mai întâi pe Adrian Năstase ce acte a semnat 112 la intrarea în U.E.? Si ar mai fi multe de spus. I-am acordat preopinentei mele prezumția de sinceritate și bunăcredință, chiar când face afirmații radicale, ce nu țin seamă de mulțimea implicațiilor și condiționărilor de tot felul. Totuși, de dragul culorilor tari nu putem ignora nuanțele. Nici nu putem face din români un popor de îngeri sau
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o „nucă tare” pentru istoricul literar N. Manolescu, preocupat mai curând să-și diferențieze criteriile de selecție valorică în raport cu alți autori, grijuliu cu propriul gust și prudent în raport cu „exigențele ideologice” ale lumii de azi. În orice caz, el beneficiază de prezumția bunelor intenții, încât este greu de crezut, gândesc eu, că negarea calității unei poezii ca Odă (în metru antic) ar fi mai curând ricoșeu imposibil de controlat la „hăulirea” respectivelor versuri pe stadioane, de A. Păunescu și ciracii lui „revoluționari
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
secții din cadrul Parchetului General și ambii au fost implicați în această afacere judiciară. Trebuie să precizăm că procurorii DNA au obținut o primă soluție de condamnare în acest dosar. Cu precizarea că soluția nu este definitivă și magistrații beneficiază de prezumția de nevino văție. Acești magistrați au fost condamnați pentru săvârși rea unor fapte de corupție. La momentul când s a solicitat avizul de reținere, CSM s-a opus dorinței procurorului de a-i reține. Evident că am insistat. Ca urmare
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
strigăte, istericale, pressing mediatic și șantaj, Cristian Ghinea pune în joc argumente și documente. Interviurile lui cu oameni care lucrează în instituțiile anticorupție, dar și cu observatori neutri ai fenomenului fac lumină într-un spațiu închiriat prea des suspiciunilor și prezumțiilor. Cristian Ghinea și interlocutorii lui discută despre rețelele de complici și despre mecanismele intime ale corupției. În același timp, ei salută rolul pe care-l joacă instituțiile anticorupție din Ro mânia și organismele europene, văzând în ele antidotul împotriva unei
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
să aprofundăm relația dintre diferitele tipuri de conflicte prezentate în știri și câteva variabile clasice din științele politice: încrederea în instituțiile și liderii politici, cinismul și implicarea politică. Conflictele variază în funcție de subiect și de modalitatea în care sunt formulate, iar prezumția noastră este că membrii audienței răspund diferit la astfel de variații. Există suficiente dovezi empirice care atestă faptul că indivizii fac o distincție între o informație negativă utilă, prezentată într-o manieră adecvată și un anumit tip de negativitate gratuită
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
nivelul acoperirii nevoilor primare. În astfel de situații, se conturează în fapt o parte a leului, cetățenii de sex masculin revendicându-și o mai mare pondere din sprijinul public. Reprezentările de gen pot fi ascunse sub ceea ce s-ar numi prezumția de neintenționalitate, ele apărând ca un efect neașteptat al raporturilor de putere din societate. Așa se explică modul în care discriminarea de gen apare în societatea românească actuală și ca rezultat neintenționat al politicilor publice. În fapt, costurile tranziției au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
participat la talk-show-uri politice. Disproporția evidentă (raportul de 7 la 3 în favoarea bărbaților) constatată în acest interval de timp are cauze multiple, care nu pot fi explicate corespunzător în acest context. Totuși, trebuie să admitem, până la proba contrarie, și o „prezumție de nevinovăție” a producătorilor și moderatorilor, materializată sub forma unui comportament de tip gender blind. Astfel, jurnalista Rodica Culcer, directoarea Direcției știri a TVR 1, sublinia într-un interviu faptul că în cel mai important talk-show politic al postului public
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
fost mai mulți cercetători care au contribuit la dezvoltarea acestei teorii, cel mai citat este, poate, Douglas McGregor, care în 1960 a publicat lucrarea The Human Side of Enterprise în care abordează împortanța felului cum managerii își privesc angajații, a prezumțiilor de la care pornesc aceștia și care se constituie în baza comportamentului lor, a stilului lor de conducere: Teoria X - managerii sunt pesimiști referitor la angajați: aceștia sunt considerați, prin natura lor, leneși, dezinteresați, lipsiți de ambiție și, ca urmare, trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
din naivitatea de a găsi o cale prin care România să devină mai funcțională. În ideea noastră, localizarea unor competențe ar fi fost o soluție. Dar în România nu există o cultură a dialogului, a colocviului. Aici toată lumea pornește de la prezumția de vinovăție sau cel puțin de fariseism. Reflexul e cam de acest tip: "să vă spun eu ce e, de fapt, în capul lor", pentru că legea românească a limbajului disjunge radical ceea ce spui de ceea ce gândești. Limbajul, la români, servește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sau chiar de detaliat un pariu critic pierdut de către criticul Grigurcu. Au existat asemenea excesivități? Nu mă cred nici pe departe infailibil. Criticul nu mânuiește o balanță similară cu a Justiției celei legate la ochi, supus fiind trăsăturilor subiectului său, prezumțiilor, impulsurilor, umorilor cu care acesta se transpune, orice s-ar zice, în scrisul său. Idealul criticului n-ar trebui să fie "perfecțiunea" (dogma comunismului pretindea a urmări nu mai puțin decât "perfecțiunea"!), ci aproximarea rezonabilă, sugestivă prin expresie, a valorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
anumită privință. Din fericire, aceasta nu va cauza neapărat dificultăți, pentru că noua lege în sine devine imediat un precedent care poate ghida decizii ulterioare. Ce rezultă dintr-un astfel de proces este dreptul cutumiar, opus regulilor legislative. Se bazează pe prezumția implicită că deciziile din trecut continuă să se aplice la infinit. Prezumția este de fapt falsă, dar e atât de utilă, că poate continua să predomine mult după ce societatea a încetat să mai fie organică. Administrarea eficientă a dreptății necesită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
lege în sine devine imediat un precedent care poate ghida decizii ulterioare. Ce rezultă dintr-un astfel de proces este dreptul cutumiar, opus regulilor legislative. Se bazează pe prezumția implicită că deciziile din trecut continuă să se aplice la infinit. Prezumția este de fapt falsă, dar e atât de utilă, că poate continua să predomine mult după ce societatea a încetat să mai fie organică. Administrarea eficientă a dreptății necesită cunoașterea în prealabil a regulilor. Având în vedere cunoașterea limitată a omului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
perfectă servește la maximizarea bunăstării fiecăruia. Teoria presupune că există un mare număr de unități, fiecare cu o mobilitate și o cunoaștere perfecte. Fiecare unitate are propriul set de preferințe și se confruntă cu un set dat de posibilități. Aceste prezumții mi se par nerealiste. Abordarea mea se bazează pe imposibilitatea cunoașterii perfecte. Iar mobilitatea perfectă nu se împacă deloc cu mijloacele fixe și competențele specializate, elemente necesare modului capitalist de producție. Motivul pentru care economiștii au tolerat asemenea prezumții inacceptabile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
Aceste prezumții mi se par nerealiste. Abordarea mea se bazează pe imposibilitatea cunoașterii perfecte. Iar mobilitatea perfectă nu se împacă deloc cu mijloacele fixe și competențele specializate, elemente necesare modului capitalist de producție. Motivul pentru care economiștii au tolerat asemenea prezumții inacceptabile o perioadă atât de îndelungată este că ele dau rezultate care considerate dezirabile într-un fel sau altul. în primul rând, au pus bazele economiei ca știință cu un statut comparabil cu cel al fizicii. Asemănarea dintre echilibrul static
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
puternic. De atunci, globalizarea le-a oferit deținătorilor de capital șansa de a alege țările unde erau tratați cel mai bine. Acest lucru a redus drastic capacitatea guvernelor de a le impune reguli și taxe. Condițiile predominante sunt departe de prezumțiile nerealiste ale concurenței perfecte, dar sunt extrem de favorabile urmăririi nestingherite a câștigului propriu în detrimentul altor considerații. Să vedem cum funcționează acest sistem. Libertatea Concurența perfectă nu duce la echilibru, însă maximizează libertatea individului, reducându-i dependența de relațiile curente. Libertatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
folosiți întotdeauna în asociație cu alți factori, astfel încât orice schimbare în utilizarea unuia are impact asupra celorlalți. în consecință, averea nu e niciodată complet privată, interferând cu interesele altora. Concurența eficientă reduce dependența unui factor de celălalt și, din perspectiva prezumțiilor nerealiste ale concurenței perfecte, dependența dispare în întregime. Aceasta îi scutește pe deținătorii resurselor productive de orice responsabilitate față de alți participanți și conferă o justificare teoretică pentru a considera proprietatea privată ca drept fundamental. Putem observa că noțiunea de proprietate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
resurselor productive de orice responsabilitate față de alți participanți și conferă o justificare teoretică pentru a considera proprietatea privată ca drept fundamental. Putem observa că noțiunea de proprietate privată are nevoie de teoria concurenței perfecte pentru a o justifica. în absența prezumțiilor nerealiste ale mobilității și cunoașterii perfecte, proprietatea presupune nu doar drepturi, ci și obligații față de comunitate. Concurența eficientă preferă, de asemenea, proprietatea privată, dar într-o măsură mai retrânsă. Consecințele sociale ale deciziei individuale sunt vagi, iar efectele adverse sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]