10,986 matches
-
adverbele clitice (mai, cam, și, prea, tot) au fost analizate drept centre sintactice care se generează în domeniul flexionar și se încorporează prin adjuncție la stânga în structura verbului - semantica și distribuția diferită a semiadverbelor arată că acestea sunt generate în proiecții diferite: majoritatea semiadverbelor sunt aspectuale (generate în Asp0), însă un semiadverb ca și este la limita dintre temporal (anterior) și aspectual (perfectiv); în timp ce mai a beneficiat de o analize mai detaliate, pentru alte semiadverbe este nevoie de analize mai amănunțite
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de generare, derivând și restricțiile de combinare specifice • deplasarea verbului în română, nivelul general de deplasare a verbului este deplasare la flexiune (V-la-I), atât pentru formele sintetice, cât și pentru formele analitice - formele sintetice se deplasează la cea mai înaltă proiecție verbală din domeniul flexionar, MOODP - în cazul formelor analitice, auxiliarul se generează în centrul MOOD0, iar verbul lexical se ridică la T; în structurile cu auxiliar multiplu, categoriile de mod și modalitate au exponent diferit; auxiliarul fi marchează modalitatea irrealis
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pozitiv și în imprecațiile condiționale și subjonctivale - gerunziul se deplasează la FINP în vederea verificării morfologiei nonfinite strategia generală de deplasare a verbului este deplasarea grupului verbal (phrasal VP-movement) - efectele de adiacență a elementelor din nucleul verbal rezultă din blocarea specificatorilor proiecțiilor verbale (ocupați de verbul însuși / urma deplasării verbului) - deplasarea verbală la C se manifestă în mod sistematic prin inversiune: auxiliarele (centre) rămân in situ, iar verbul lexical (grup) se deplasează la C • formele nonfinite trăsătura [nonfinit] trebuie obligatoriu satisfăcută printr-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
realizează ca afix în 84 de limbi (inclusiv limbi europene: româna, albaneza, unele limbi scandinave) (Dryer 2005a), pe când articolul nehotărât se realizează ca afix doar în 31 de limbi (toate din afara Europei) (Dryer 2005b). 35 Denumirea EPP derivă din Principiul Proiecției Extinse (engl. The Extended Projection Principle) propus de Chomsky (1982) pentru a surprinde lexicalizarea obligatorie a subiectului în engleză. 36 Prin convenție, focusul contrastiv se notează cu majuscule. 37 Cf. Rizzi (1997: 295-296): (i) a. Credo che a Gianni QUESTO
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Foc Top IP b. Credo che domani QUESTO, a Gianni, gli dovremmo dire. C Top Foc Top IP ' Cred că lui Ion ASTA mâine / mâine ASTA lui Ion ar trebui să-i spunem' 38 Cercetările ulterioare la iveală faptul că proiecțiile de topic și focus se organizează în "câmpuri" (v. Benincà și Poletto 2004) și că, de obicei, câmpul de topic (ierarhizat ca Frame + Theme) precedă câmpul de focus (ierarhizat ca focus contrastiv + focus informațional) (v. discuția la Ledgeway 2012: 162-169
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de tip (b) din ((17)-(19)). 12 Argumentația se extinde la verbele inergative (v. discuția la Dragomirescu 2010 asupra analizei inergativelor ca având o structură de bază tranzitivă, cf. Hale și Keyser 1993). 13 Inserarea mai multor complemente în aceeași proiecție minimală (complemente ale unuia și aceluiași centru) venea, în orice caz, în contradicție cu formatul general al teoriei X-bar (Kayne 1984), astfel că propunerea lui Larson (1988) de descompunere a verbului în mai multe proiecții a rezolvat această problemă. 14
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai multor complemente în aceeași proiecție minimală (complemente ale unuia și aceluiași centru) venea, în orice caz, în contradicție cu formatul general al teoriei X-bar (Kayne 1984), astfel că propunerea lui Larson (1988) de descompunere a verbului în mai multe proiecții a rezolvat această problemă. 14 Structurile cu obiect prepozițional subcategorizat (argumente reale) nu sunt nici ele problematice; la fel ca în cazul obiectului indirect, se poate considera că sunt proiectate ca specificator al unei proiecții funcționale (un centru verbalizant, e.g.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a verbului în mai multe proiecții a rezolvat această problemă. 14 Structurile cu obiect prepozițional subcategorizat (argumente reale) nu sunt nici ele problematice; la fel ca în cazul obiectului indirect, se poate considera că sunt proiectate ca specificator al unei proiecții funcționale (un centru verbalizant, e.g. VP-shell / vP) superioare lui V, însă această discuție depășește limitele lucrării de față. 15 O soluție facilă ar fi fost să adoptăm ipoteza propusă de Cinque într-o serie de lucrări ("the left-right asymmetry", Cinque
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
se definește prin raportare la numărul de paradigme de mod/timp/aspect ale verbului (Biberauer și Roberts 2010; Schifano 2015a, 2015b) și, respectiv, la numărul de morfeme specializate pentru marcarea subiectului (Roberts 2010b, 2010c) (v. și infra în text). 36 Proiecția TP este proiecția responsabilă de temporalitatea principală a propoziției și corespunde proiecției TSP din Pesetsky și Torrego (2004) (v. §2.5.2 supra). 37 Compromis derivat din Principiul de economie a proiectării (engl. Principle of Economy of Projection), propus de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
raportare la numărul de paradigme de mod/timp/aspect ale verbului (Biberauer și Roberts 2010; Schifano 2015a, 2015b) și, respectiv, la numărul de morfeme specializate pentru marcarea subiectului (Roberts 2010b, 2010c) (v. și infra în text). 36 Proiecția TP este proiecția responsabilă de temporalitatea principală a propoziției și corespunde proiecției TSP din Pesetsky și Torrego (2004) (v. §2.5.2 supra). 37 Compromis derivat din Principiul de economie a proiectării (engl. Principle of Economy of Projection), propus de Speas (1994). 38
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ale verbului (Biberauer și Roberts 2010; Schifano 2015a, 2015b) și, respectiv, la numărul de morfeme specializate pentru marcarea subiectului (Roberts 2010b, 2010c) (v. și infra în text). 36 Proiecția TP este proiecția responsabilă de temporalitatea principală a propoziției și corespunde proiecției TSP din Pesetsky și Torrego (2004) (v. §2.5.2 supra). 37 Compromis derivat din Principiul de economie a proiectării (engl. Principle of Economy of Projection), propus de Speas (1994). 38 De exemplu, româna amalgamează în mod sistematic în structura
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
el însuși specificator, induce efectul de blocare a deplasării la C blocând specificatorul Grupului Negației (NegP): (i) a. Citește-mi scrisoarea! b. Nu-mi citi scrisoarea! (ii) a. Du-te acasă! b. Nu te du(nelit.) / duce(lit.) acasă! Nu proiecția unui Grup al Negației în sine blochează deplasarea, efectul de blocare este indus de natura mărcii de negație: negatorul selectat de gerunziu este un prefix (centru, element X0) care se încorporează el însuși prin adjuncție la stânga în structura verbului gerunziu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu elemente wh- este posibilă în română în împletirea vorbirii directe cu vorbirea indirectă (i). A se observa însă că, în această configurație, elementul wh- nu accesează [Spec, FORCEP] fiind precedat de că, ocupantul poziției FORCE 0, ci specificatorul unei proiecții mai joase (probabil [Spec, FOCP], cf. Rizzi 1997). Astfel de exemple nu reprezintă deci excepții de la Doubly-Filled COMP Filter. (i) Mă întreabă că pe cine am văzut. 76 Baltin (2010: 331) arată că structura este gramaticală în engleza vorbită în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
aceluiași dublu tratament (marcă flexionară / complementizator) ca să (v. Nedelcu 2013: 36-41; Pană Dindelegan 2013: 212-214 și referințele). 78 În lumina distribuției din (138), în structuri de tipul (i), în care constituenții interni propoziției infinitivale pot fi extrași, cel mai probabil proiecția în care se deplasează este una dintre periferiile propoziției regente (periferia vP pentru (iia) (cf. focalizarea OD) sau periferia CP pentru (iib)). (i) Ion dorește [CP a-l vedea pe președinte] (ii) a. Ion dorește pe președintei[CPa-l vedea ti
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
al propoziției imperative. 83 Atât marcarea diferențială prin pe, cât și dublarea clitică sunt caracteristici care arată că obiectul direct nu este extrapropozițional (i.e. o specie de Hanging Topic Left Dislocation), ci este inclus structura propoziției și ocupă specificatorul unei proiecții din periferia stângă. 84Cel mai posibil din cauza naturii sale nonadverbiale, care îl diferențiază de centrele încorporante și îl include în aceeași clasă morfologică cu auxiliarele. 1Ca și în capitolul anterior, nu ne vom referi în cele ce urmează la auxiliarul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
bar care poate primi orice tip de XP topicalizat, proiectându-se mai degrabă pentru satisfacerea unei trăsături EPP a centrului I. În aceste condiții este pe deplin explicabilă aplicarea regulii V2 în propoziții subordonate în aceste limbi întrucât domeniul C / proiecția C nu joacă niciun rol în gramatica V2. Mensching (2012) propune o astfel de analiză pentru limbile romanice vechi; româna veche prezintă însă dovezi incontestabile pentru ridicarea verbului în domeniul C (Alboiu, Hill și Sitaridou 2014; Hill și Alboiu 2016
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Sper ca TREABA ASTA mâine să i-o spunem lui Ion. (focus > topic) b. Sper ca mâine TREABA ASTAsă i-o spunem lui Ion. (topic > focus) 37Am insistat asupra faptului că unele elemente completive, cum ar fi a infinitival, amalgamează proiecțiile de complementizator FORCE 0 și FIN0 în proiecția sincretică C0, ceea ce explică și de ce generarea unei periferii stângi nu este posibilă în propoziția infinitivală (v. §III.3.1.1); a infinitival nu poate fi luat deci în mod direct ca
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
spunem lui Ion. (focus > topic) b. Sper ca mâine TREABA ASTAsă i-o spunem lui Ion. (topic > focus) 37Am insistat asupra faptului că unele elemente completive, cum ar fi a infinitival, amalgamează proiecțiile de complementizator FORCE 0 și FIN0 în proiecția sincretică C0, ceea ce explică și de ce generarea unei periferii stângi nu este posibilă în propoziția infinitivală (v. §III.3.1.1); a infinitival nu poate fi luat deci în mod direct ca diagnostic pentru proiecția FINP. 38Un exemplu explicat doar
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
FORCE 0 și FIN0 în proiecția sincretică C0, ceea ce explică și de ce generarea unei periferii stângi nu este posibilă în propoziția infinitivală (v. §III.3.1.1); a infinitival nu poate fi luat deci în mod direct ca diagnostic pentru proiecția FINP. 38Un exemplu explicat doar parțial prin influență străină este următorul (pronumele encliticizat nu este reflexiv): Nu pomeni fă<ră>delegile noastre întăile, currundu se afle-ne cruțarile tale (PH.1500−10: 67v) 39Cel puțin pentru româna modernă, ipoteza că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
III.3.1.1 se aduc argumente pentru natura completivă a "mărcii" a de la infinitiv (direct verificată prin distribuția la stânga cliticelor pronominale și a negației propoziționale) și pentru ideea că, spre deosebire de alți complementizatori care se generează nonambiguu într-una dintre proiecțiile completive ale domeniului C (că în FORCE 0, să în FIN0), a infinitival amalgamează centrele FORCE 0 și FIN0 (un efect, între altele, imposibilitatea propoziției infinitivale de a proiecta periferia stângă). 46V., de exemplu, remarca din Alboiu, Hill și Sitaridou
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
superficială coboară nervul toracic lung și artera toracică laterală. Inervația este dată de nervul toracic lung, iar vascularizația este asigurată de artera toracică laterală, subscapulara și scapulara posterioară. Când ia punct fix pe scapulă coboară, respectiv ridică coastele. Participă la proiecția anterioară a scapulei. Intervine alături de trapez la bascularea scapulei, ce se face concomitent cu abducția brațului. Mușchii intrinseci ai toracelui Acești mușchi ocupă spațiile intercostale și sunt dispuși în trei straturi (extern, mijlociu și intern). Intercostalii externi Mușchii intercostali externi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
1856 în cadrul Conferinței de la Constantinopol, unde se aduceau argumente în privința existenței unei Adunări care urma să reprezinte interesele tuturor categoriilor sociale, dar și să controleze actele admnistrației publice în timp ce Senatul urma să fie compus din notabilitățile marcante ale țării 58. Proiecția mediului politic românesc asupra sistemului parlamentar era însă alta. Divanul ad-hoc de la București, dar și cel de la Iași își exprimau preferința pentru un regim parlamentar monocameral, existența unui Senat, fapt sugerat în cadrul amintitei reuniuni europene, fiind văzută ca o modalitate
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
individului. Ficatul este cel mai voluminos organ parenchimatos intraabdominal, având o greutate ce variază între 1200 și 1500 g. Situația anatomică este toraco-abdominală, în loja hepatică, ce ocupă toată regiunea subdiafragmatică dreaptă pe care o debordează mult în stânga liniei mediane. Proiecția organului va cuprinde în întregime hipocondrul drept, extinzându-se prin porțiunea cranială a epigastrului până în hipocondrul stâng. Descriptiv, aspectul exterior al ficatului este așa cum apare vizibil în cursul laparotomiei și al laparoscopiei. Este format din doi lobi principali (lobul drept
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
suprafața ficatului ajunge în peritoneu producând ascita. ANATOMIA CHIRURGICALĂ Reprezintă baza rezecțiilor hepatice. Un aport tehnic deosebit, pentru orientarea corectă anatomic reală,o constituie ecografia intraoperatorie, operatorul putând repera vasele din interiorul parenchimului, traiectul lor cu ramificații și variante precum și proiecția structurilor vasculobiliare pe suprafața ficatului. Noțiunea de hepatectomie reglată corespunde rezecțiilor anatomice de parenchim cu control vascular prealabil, nivelul controlului vascular putând fi portal, suprahepatic, la nivelul venei cave inferioare (supra-subhepatic) sau cu clamparea pedicolului hepatic sau chiar cu excluderea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
normal al membrilor unei familii și al cunoștințelor acesteia, inclusiv reprezentarea scenică, recitarea sau orice altă modalitate publică de execuție ori de prezentare directa a operei, expunerea publică a operelor de artă plastică, de artă aplicată, fotografică și de arhitectură, proiecția publică a operelor cinematografice și a altor opere audiovizuale, inclusiv a operelor de artă digitală, prezentarea într-un loc public, prin intermediul înregistrărilor sonore sau audiovizuale, precum și prezentarea într-un loc public, prin intermediul oricăror mijloace, a unei opere radiodifuzate. De asemenea
LEGE nr. 8 din 14 martie 1996 (*actualizată*) privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113866_a_115195]