6,888 matches
-
l-au impus pe Holban. Activitatea istoricului literar F. este întregită de ediții de scrieri, de multe ori inedite (Anton Holban, Pavel Dan, N. D. Cocea, Octav Șuluțiu, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, V. Voiculescu ș.a.) și de intervențiile publicistice, nu o dată acide, polemice. SCRIERI: Biografii posibile, I-III (în colaborare cu Ileana Corbea), București, 1973-1983; Profitabila condiție. Romanul aventurilor secrete, București, 1983; Itinerarii mirabile, București, 1992; Istoriografia literaturii române vechi, I, București, 1996; Întoarcerea proscrișilor, București, 1998; Noi, cei
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
FOAIA SOCIETĂȚII „ROMÂNISMUL”, revistă literară apărută la București, lunar, din aprilie 1870 până în august 1871. Organ al Societății „Românismul”, periodicul este, de fapt, o creație a spiritului întreprinzător și pe teren publicistic al lui B. P. Hasdeu. Din comitetul de redacție făceau parte, alături de inițiator, G. Dem. Teodorescu, N. V. Scurtescu, Gr. G. Tocilescu, T. P. Rădulescu, C. D. Vucici; mai târziu s-au alăturat M. Zamphirescu, G. Missail, N. Ath. Popovici. Programul
FOAIA SOCIETAŢII „ROMANISMUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287050_a_288379]
-
vechii capitale moldovenești din vremurile apuse”. Rubrici: „Verzi și uscate”, „Propuneri și dorințe”, „Cronică”, „Ziaristice”, „Redacționale-administrative”, „Cronică literară și teatrală”. Semnează versuri D. Pânzaru, Aurel Cerna, Ion Covrig, Sorel Avramescu, E. Ar. Zaharia, N. Tăutu, Aurelian Tudor (Aurel Fediuc), iar publicistica, D. Pânzaru, Niculai Roșca, Leca Morariu, Traian Chelariu, Octavian Olinici ș.a. Traian Suhan propune medalionul Carmen Sylva, V. Blănaru se îngrijește de publicarea unor maxime și cugetări, iar A. Frunză, D. Crăescu și Elenă Cosma scriu cimilituri și epigrame. D.B.
FREAMATUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287081_a_288410]
-
corpului învățătoresc în acțiunea de culturalizare. Rubrici: „Cronici”, „Cărți”, „Reviste”, „Teatru”, „Informații”, „Fapte”. Semnează versuri V. Copilu-Cheatră, Gabriel Țepelea (Lunei), Victor Ilieșiu, Radu Stâncă (Invitație la dans, Olimpică). Proza publică V. Copilu-Cheatră (Mămăligari), Nicolae Albu, Leontin Brudașcu, Alexandru Popescu, iar publicistica, Ion Agârbiceanu (Școala românească și muncitorii ei), Tudor Arcan, Vasile F. Călugăru, Barbu Zevedei, I. Moga, Al. Tohăneanu ș.a. Rubrică recenziilor găzduiește multe semnături, dar cel mai laborios se dovedeste Ion Moldoveanu, care scrie despre Lucian Blaga, Constantin Noica, Perpessicius
FREAMATUL SCOLII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287083_a_288412]
-
supliment cultural editat de „Telegraful român”, apărut la Sibiu, bilunar, între 1 ianuarie 1876 și 25 decembrie 1877. Cu rubrici numeroase, dar cu o tematică neunitară, acest periodic este totuși redactat în raport cu un program politic și cultural limpede, fiind organul publicistic al unui grup de tineri intelectuali sibieni cu simpatii junimiste, dintre care se detașează I. Bechnitz și D. Comșa, prietenul lui Mihai Eminescu, Aurel Brote și Eugen Brote. Gazeta adoptă ortografia fonetică a „Convorbirilor literare”. Se face simțit și ecoul
FOISOARA TELEGRAFULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287064_a_288393]
-
rămâne pe dinafara vieții actuale.” Rubrici: „Cărți și reviste”, „Note mărunte”, „Note și polemici”. Semnează versuri Ștefan Stănescu, Al. Robot, S. M. Enciulescu, Eugen Jebeleanu (E un castel, Îngerii). Răzvan Chivăran publică un fragment de roman sub titlul Părintele Sofronie. Secțiunea publicistică găzduiește semnăturile lui Arșavir Acterian, Mircea Palodă, Stanciu Stoian. La „Cronica plastică”, „subtilul și finul tânăr critic” Eugen Ionescu scrie despre Aspecte ale plasticii și ale culturii. După ce neagă existența organică a unui bizantinism „cu rădăcini înfipte în solul românesc
FREAMATUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287084_a_288413]
-
Dușan Petrovici, Petru M. Haș, Marta Petreu, Ovidiu Pecican, Petre Ghelmez, Vasile Dan, Mircea Ivănescu ș.a., cu proză sunt prezenți I. Romoșan, I.I. Popa, Sorin Titel, Daniel Vighi, Ion Topoloveanu, Lucian Petrescu, Gheorghe Schwartz, Gheorghe Crăciun ș.a. Din bogatul compartiment publicistic se rețin, de asemenea, câteva articole. Octavian Gruiță și Viorel Marineasa se ocupă de Ioan Ciucurel (1897-1955), „primul și, se pare, unicul dintre țăranii-scriitori de la noi care a dus la bun sfârșit lucrul la un roman” (2/1976). Otto Willek
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
Departamentul Credinței, primind între timp și rangul de pitar, secretar și apoi membru al Comisiei Documentale, iar din 1862, la Arhivele Statului, șef al secției istorice și a așezămintelor publice și ulterior „cap al secțiunii bunurilor publice”. Își face debutul publicistic în 1857, cu un foileton muzical apărut în ziarul „Naționalul”. În mai puțin de un deceniu se manifestă ca jurnalist, memorialist, folclorist, nuvelist și, în mod deosebit, ca romancier. Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoarici mănâncă
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
găzduind articole de substanță, cu un conținut tematic foarte variat - istorie, filosofie, psihologie, pedagogie, lingvistică etc. Alte rubrici se numesc „Interviul nostru”, „File de istorie”, „Critică și bibliografie”, „Vitrina”, „Fișier”, „Meridiane”, „Retrospective”, „Puncte de vedere”. Publicația are un solid compartiment publicistic, vizând și chestiuni literare, concentrate în studii, cronici, recenzii. Din rândul primei categorii de texte, aflate îndeosebi la rubrica „Sinteze”, se rețin: George Nițu, Stilul polemic la cronicarii munteni, Tudor Arghezi și spiritul prometeic, Ștefan Pascu, Cinci decenii de învățământ
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
o scurtă perioadă de timp (1990-1991) a fost și directorul Teatrului Național din Timișoara. A colaborat la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Echinox”, „Viața românească”, „România literară”, „Caiete critice” ș.a. Debutează cu însemnări critice în „Scrisul bănățean” (1963). Sporadic, la începutul activității publicistice, a semnat cu numele Dan Cornavin. Editorial, debutul său îl constituie aparatul critic la Povestea vorbei de Anton Pann, ediție apărută în 1967. Continuă cu traduceri din Paul Valéry și Francis Carco. Fidel muncii de traducător, propune o versiune complex
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
ȘI SOCIALE, publicație apărută la București, săptămânal, între decembrie 1932 și martie 1933. Redactor: J. Leonard. Revista este de orientare antifascistă și deține rubricile „Mapamond”, „Curier literar”, „Corabia lui Noe”, „Pentru copii”. Semnează versuri Virgil Carianopol, Ilarie Fulea ș.a., iar publicistică I. Nistor, O. Gruia, N. Andrieșu, D. Cârstea, C. Ifrim. Sunt inserate, în versiune românească, numeroase texte din Jaroslav Hasek, Isaac Babel, Ilya Ehrenburg, Egon Erwin Kisch. Alți colaboratori: C. Oprea, P. Costin, P. Dragu, V. Aslan. D.B.
FRONTUL EVENIMENTELOR CULTURALE SI SOCIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287099_a_288428]
-
este modificat în „Ziar pentru afirmare românească”. „Misiunea noastră - se spune în articolul-program - a fost, este și va fi una dreaptă și sfântă, apostolat la granița de vest și de nord a Țării Românești”. Rubrici: „Sportive”, „Economice-financiare”, „Probleme minoritare”, „Culturale”, „Publicistice”, „Știri și fapte”, „Documentare antirevizionistă”. Colaborează cu versuri Valeriu Cârdu, Alex Nicorescu, Victor Petreanu, T. I. Țurcanovici. Sectorul publicisticii e mai bogat, aici semnând Nicolae V. Ilieșiu, Augustin Ștrempel, Octavian Ruleanu, P. Dobricanu. La rubrica „Lada comorilor” se publică folclor
FRONTUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287100_a_288429]
-
una dreaptă și sfântă, apostolat la granița de vest și de nord a Țării Românești”. Rubrici: „Sportive”, „Economice-financiare”, „Probleme minoritare”, „Culturale”, „Publicistice”, „Știri și fapte”, „Documentare antirevizionistă”. Colaborează cu versuri Valeriu Cârdu, Alex Nicorescu, Victor Petreanu, T. I. Țurcanovici. Sectorul publicisticii e mai bogat, aici semnând Nicolae V. Ilieșiu, Augustin Ștrempel, Octavian Ruleanu, P. Dobricanu. La rubrica „Lada comorilor” se publică folclor. Din când în când apar și rubricile „Vitrina cărților” (Octavian Ruleanu) și „Slova, cultura și arta” (C. Ardeleanu). În
FRONTUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287100_a_288429]
-
Buletinul nostru”, „Sport”, „Pagina străjerului”, „Recenzii”. Semnează versuri Nicolae Velin, Stelian Segarcea, Ieremie Cluceru, Alex. S. Jebeleanu, Lucian Costin, N. I. Herescu, Petru Homoceanul ș.a. Coriolan Bărbat este autorul unui fragment de proza, iar Eug. Dublea al unor însemnări de călătorie. Publicistica scriu Ion Micu, Gală Galaction (Regele și biserica), Ion Ungureanu, Jean Boutière ș.a. Cu numarul 112 din 1940 se deschide un „Colț literar”, iar cu numarul 133 din 1941 revista acorda literaturii, periodic, o pagină întreaga. Alți colaboratori: Vasile Dumbrava
FRONTUL DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287098_a_288427]
-
lui Alfred Iacobitz; 20. X. 1926, Iași), poet prozator și publicist. Este fiul Eugeniei (n. Botez) și al lui Johannes Iacobitz. Urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași, absolvind-o în 1955. Își începe activitatea publicistică încă din studenție, ca redactor responsabil la almanahul „Iașul nou” (1952), fiind apoi redactor și șef de secție la „Cronica”, organizator de spectacole și secretar literar la Teatrul de Păpuși din Iași, iar mai târziu, director al Editurii Cariatide din
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
târziu, director al Editurii Cariatide din același oraș. Colaborează frecvent la „Gazeta literară”, „Flacăra Iașului”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „România literară”, „Convorbiri literare” ș.a. Din 1956 este membru al Asociației Scriitorilor din Iași, dar debutează editorial abia în 1981, cu volumul de publicistică Intersecții spirituale. În volumul de versuri Pe o rază de soare (1983) există un exces de cromatism, prilejuit de o prea insistentă evocare a anotimpurilor, iar avântul imaginativ este frânat de stângăcii evidente. Sunete și culori (1984), mixaj de sorescianism
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
25 iunie suspendă apariția „Foii literare”, o săptămână mai târziu face să apară primul număr din F. pentru m., i. și l., cu o structură sensibil transformată, renunțând la unele studii și articole erudite în favoarea scrierilor literare propriu-zise și a publicisticii cu caracter informativ sau umoristic. Redactorul încerca astfel, cedând într-o proporție oarecare dorințelor publicului, să cucerească un teritoriu dominat până atunci, în absența unor periodice românești, de foile germane și ungurești. De altfel, noua revistă, așa cum o mărturisește și
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
În esență, el își formulase programul încă din Înștiințarea de la sfârșitul anului 1837, când făcea cunoscută hotărârea de a scoate, în anul următor, o „Foaie literară”. De fiecare dată când revine asupra chestiunii, registrul nuanțelor se îmbogățește, caracterul programului său publicistic devenind, pe măsură ce experiența de redactor și autor sporește, tot mai cuprinzător și mai variat. Inițial, Barițiu, sfătuit și de Gött, se gândea la o gazetă cu materiale pentru „inima și mintea” cititorului transilvănean, după modelul revistelor germane. Se adaugă, apoi
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
tinerilor cu preocupări literare sau jurnalistice. Scrierilor originale li s-au adăugat, mai ales în perioada de până la 1850, numeroase traduceri. Dar mai însemnat este efortul lui Barițiu, în consonanță cu cel al confraților lui din Principate, de a folosi publicistica și literatura ca pe un mijloc de acțiune în vederea realizării unității spirituale a românilor. G. Barițiu și, după 1850, Iacob Mureșianu au făcut din F. pentru m., i. și l. o tribună de afirmare a ideii naționale. De aceea, în
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
cărți, ziare”, „Litere de tipar”, „Frânturi din scara gândirii”. Semnează versuri Radu Chirovici, Elena Marian, Vasile Culică, Sorel Avramescu, George Danubia (George Dan), proză scriu Cezar Măgură, R. Turneanu, Eugenia Iliescu, iar lui Panait Istrati i se republică Tăvălugii Bărăganului. Publicistica este ilustrată de Sebastian Rusan, Nicolae Iliescu, Vasile Culică (Alexandru Vlahuță), Z. Crivăț (Panait Istrati), Haralamb Croitoru ș.a. D.B.
GAND NOU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287140_a_288469]
-
Jocul frumos al nălucii. În același an obține unul dintre premiile pentru debut la concursul Editurii Eminescu, cu manuscrisul intitulat Colivia, care anunță „ivirea unui scriitor de cursă lungă, intrarea în marea călătorie a literaturii” (Mircea Iorgulescu). Are o activitate publicistică fecundă, colaborând mai ales cu proză scurtă, articole, note la „România literară”, „Vatra”, „Tribuna”, „Urzica”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Literatorul”, „Astra”, „Transilvania”, „Euphorion”, „Opinii culturale” (Deva), „Tribuna Sibiului”. Prima lui carte este culegerea de nuvele Gări cardinale, apărută în 1974 și elogiată
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
unde a trecut sau a trăit „eroul” său. Cartea conține o abundență de fapte greu rezumabile. Din păcate, biografia se intersectează mereu cu prezentarea operei, ceea ce face ca firul „epic”, fragmentat, să fie dificil de urmărit. Poeziile, nuvelele, romanele, teatrul, publicistica literară și politică, memorialistica și corespondența lui Duiliu Zamfirescu sunt analizate ca într-o ediție critică (ceea ce monografia și este într-o oarecare măsură), făcându-se mereu apel la izvoare, la variantele din presă și din manuscrise. Descrierea rămâne excesiv de
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
bănui rolul important pe care l-au avut în structurarea G.l. Constantin Amăriuței, Virgil Ierunca și Monica Lovinescu (semnează și Ina Cristu), redactori ai revistei „Caete de dor”, editată concomitent la Paris. De altfel, unele materiale continuă dintr-un spațiu publicistic în celălalt, precum studiul Păcală sau Absurdul românesc de Constantin Amăriuței și, de asemenea, unele articole sau poziții publicistice se completează prin altele, ca în cazul comentariului la spectacolul cu piesa Scaunele de Eugen Ionescu, prezentat în numărul 6/1952
GANDURI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287155_a_288484]
-
și Ina Cristu), redactori ai revistei „Caete de dor”, editată concomitent la Paris. De altfel, unele materiale continuă dintr-un spațiu publicistic în celălalt, precum studiul Păcală sau Absurdul românesc de Constantin Amăriuței și, de asemenea, unele articole sau poziții publicistice se completează prin altele, ca în cazul comentariului la spectacolul cu piesa Scaunele de Eugen Ionescu, prezentat în numărul 6/1952. Sub pseudonimul Alexandru Andronic, Virgil Ierunca recenzează cu severitate critică romanul Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu (2/1951). O
GANDURI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287155_a_288484]
-
Dauș, Nuși Tulliu, George Murnu, I. Găvănescul, Octavian Goga (Vorbeau azi-noapte două ape), Cincinat Pavelescu (Cântă greierul), Cezar T. Stoika, Sandu Tudor. Semnează proză N. Dunăreanu, Ion Dragu, Alexandru Bogdăneț, iar Olimpiu Constantinescu publică drama în versuri Adevărul învinge. Sectorul publicisticii este mai bine ilustrat. Se remarcă numele lui Theodor D. Speranția, Cezar Petrescu (Cărți pentru Basarabia), D. Caracostea (Ce spune Hasdeu despre „Miorița”), Radu Rosetti, Ștefan Berechet, Laura Scriban ș.a. Cezar T. Stoika tălmăcește din Lucrețiu. Revista inserează și câteva
GANDUL NEAMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287148_a_288477]