8,125 matches
-
a născut la 15 ianuarie 1850 la Botoșani. A copilărit la Ipotești. A studiat la Cernăuți, Viena și Berlin. Opere: La mormântul lui Aron Pumnul (1866); De-aș avea (1866); Venere și Madonă, Epigonii (1870), Mortua est, Junii corupți, Geniu pustiu, Împărat și proletar, Înger și demon, Sărmanul Dionis (1870-1872); Călin-Nebunul; Miron și frumoasa fără corp, Fata în grădina de aur (1872-1874); Crăiasa din povești, Lacul, Dorința, Călin (file din poveste) (1874-1877); De câte ori, iubito... ; S-a dus amorul..., Pe lângă plopii fără
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
expresia intelectualizată" (T. Vianu), " Și în sine împăcata stăpânea eterna pace", virtuozități verbale ("La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă", idei orfice (cosmogonia, echilibrul universal ca spațiu erotic), idei indice (Mahabharata, Rig-Veda), idei religioase budiste: Luceafărul, Sărmanul Dionis, Geniu pustiu, Înger și demon. Eminescu este precursorul simbolismului românesc (Dintre sute de catarge, Melancolie). În scrierile sale a fost influențat de marii romantici europeni. De la Novalis a preluat motivul "florii albastre" (femeia ideală, poezia, absolutul, puritatea, candoarea, gingășia), de la Victor Hugo
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dac), a reliefat epoca migrațiunii popoarelor (Strigoii), mitul descălecării (Dragoș-vodă), spațiul voievodal (ciclul Mușatinilor), patriotismul (Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!; Doina), antiteză între trecutul glorios și falsul patriotism al contemporanilor (Scrisoarea III); idealurile Revoluției de la 1848 (Mureșanu, Geniu pustiu), individualitatea etnică, destinul neamului (Publicistică ). Alte sinteze se referă la elementele referitoare la factura psihică a poporului nostru, la diplomația față de marile puteri, la neutralitate, rezervă, prudență, forță morală, tărie de caracter. Opera eminesciană este o sinteză a spiritului autohton
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ale romantismului european, a studiat românismul prin Lepturariul lui Aron Pumnul. Unii exegeți s-au referit la indianismul eminescian cu ecouri din operele: Sakuntala, Ramayana, Vedele, Upanișade, Mahabharata. Noțiuni din religia budistă se regăsesc în: Venere și Madonă, Luceafărul, Geniu pustiu, Sărmanul Dionis, Lacul, Epigonii, Mureșan, Înger și demon. Universalitatea lui Eminescu în motive, teme, limbaj poetic îl așează în marea familie a romanticilor europeni: Novalis, Heine, Byron, Pușkin, Lenau, Hugo, Sheley Lermontov, Uhland, Musset, W. Scott, Goethe etc. Exegeții au
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o nerozie; Geniul? o nefericire". În final are loc invocarea trecutului salvator, reprezentat de Vlad Țepeș; poetul pare un vizionar optimist și geniul poetic se completează cu geniu patriotic. Sărmanul Dionis În proza eminesciană, apar eroul-titan (Toma Nour din Geniu pustiu) și eroul-demon (Dionis din Sărmanul Dionis), împreună cu idei filosofice despre geniu, despre timp și spațiu. Dionis, din nuvela romantică, fantastică și filosofică Sărmanul Dionis este un tânăr de 18 ani, cu spirit reflexiv, cu predispoziție pentru metafizică, reverie, lucruri mistice
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o iapă de la un țăran, și-a ajuns, obosit și flămând, la acest han. O femeie de la care ceruse o ulcică de lapte s-a văicărit că nu are, deoarece "ni l-a mâncat Duca-Vodă". Apoi a ajuns în locuri pustii și a pierit într-o râpă. Istorisirea Zahariei Fântânarul este ultima povestire din volum. Zaharia fusese chemat la curte de boierul Dimachi Mârza, ca să găsească loc pentru a săpa o fântână în poiana lui Vlădica Sas. Acolo trebuia să vină
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
disponibilitate pentru analiza psihologică. Personajul este marcat de realismul psihologic și de clasicism. Fiind un loc izolat, la Moara cu noroc se petrec drame de mare intensitate. Pentru o vreme, afacerea lui Ghiță prosperă, acesta transformă hanul dintr-un loc pustiu într-un loc atrăgător, până într-o zi când și-a făcut apariția aici, Lică Sămădăul. Mai-marele porcarilor îi cere lui Ghiță să-i fie părtaș la fărădelegi, să participe la compromisuri și imoralitate. Deși ar fi putut să plece
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să afle ea însăși un bun raport între ipostazele evocate de Poet? Nu i-am defini însă destul de bine gândul dacă n-am spune că în căutările lui disperate Eminescu punea accentul, firesc, pe renovația morală, preconizată astfel în Geniu pustiu: "Schimbați opiniunea publică, dați-i o altă direcțiune, răscoliți, răscoliți geniul național, spiritul propriu și caracteristic al poporului, din adâncurile în care doarme; faceți o uriașă reacțiune morală, o revoluție de idei..." A crea un spirit public, o societate civilă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
proaspăt adie peste țară, înviorând spiritele, trezind speranțe, stimulând energii. Bucuria de viață renaște, odată cu demnitatea individului și societatea civilă. Ea va rodi, putem fi siguri, dar mai întâi e nevoie ca Satana să dea înapoi, ca în ispitirea din pustie, gest previzibil numai întrucât există o presiune destul de puternică a noilor generații. Timpul, I, 18-19 (17 mai 1990), p.1, 4 SPERANȚA NOASTRĂ Un cântec de odinioară invita pe oricine să vadă Bucureștiul noaptea. Era un fel de a mărturisi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
continuă pledoarie pentru adevăr e toată opera lui Maiorescu și ea se resimte de rigoarea benefică a unui spirit vast și disciplinat. Cronica, II, 9 (2 martie 1990), p. 6 NU NUMAI RAȚIUNE O întindere de nisip vălurită de vânturile pustiei, păstrând încă urme ale unei treceri de caravană, urme ce vor fi șterse îndată, desigur, spre a face loc altora sau pentru a lăsa poate să se aștearnă o tăcere definitivă. Deasupra, ca pe un portativ sugerând parcă lectura într-
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
numim pseudo-analiză filmica, iar, fiindcă imaginile autorului pot fi completate copios de imaginația cititorului, această analiză va fi prudență și minimala, căutând evidente. Vom începe cu episodul din culoarul filarmonicii. Episodul debutează că un film de suspans: într-un coridor pustiu al Filarmonicii, Antim își consumă angoasa presentimentului unei întâlniri, fără ca să primim vreo altă explicație. Gesturile sugerează imaginea întregului corp al lui Antim cât și o parte de coridor, prin urmare putem considera un plan de ansamblu: "[P. Ans] Se
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
cadrele mai lungi spre final când neliniștea Mariei crește. Putem spune că acest fragment are consistentă și coerentă unui scenariu de film. Efectul, pe lângă autenticitate, este și o atmosferă specifică la care contribuie decorul în care se desfășoară episodul. Coridorul pustiu și luminile care se sting subliniază angoasa și însingurarea lui Antim. Pe de altă parte, fiind un spațiu-cale personajele trebuie să meargă către ieșire, fapt care schimbă dinamică acțiunii. Coridorul însuși este o metaforă a labirintului, iar ieșirea lui Antim
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
vară întreaga în infernul de aici... Tot timpul durase o secetă încropita, o arșiță uscată care dogorea din ziduri, încingea tablă acoperișurilor, stăruia până spre miezul nopții. Țocurile se înfundau în asfaltul de gumă... într-o vreme, tot orașul păruse pustiu. Câțiva trecători, furișați pe langă ziduri, cu batistele în mână, tamponându-și frunțile cu batistele. Seară, nici un cunoscut..." Nici schimbarea decorului cu cel autumnal ("Răsuflarea vântului scutură salcâmilor de pește zid frunze mici, îngălbenite, ovale. Era trist, umed, frig") nu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Dar tot din cartea lui Isaia vom afla că "Din dragoste pentru poporul său, Dumnezeu reface raiul". Bucuria și mulțumirea se împletesc cu muzica omniprezentă: "Iar Domnul va mângâia Sionul, si dărâmăturilor lui le va da nădejde. El va preface pustia lui în rai și pământul lui neroditor în grădina Domnului; bucurie și veselie va fi acolo, mulțumire și glas de cântec!" (Isaia 51,3) (Maurice Cocagnac, Simbolurile biblice. Lexic teologic, traducere din franceză de Michaela Slăvescu, Editura Humanitas, București, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
neagonisitor până la desăvârșita sărăcie; însă în timpul slujbelor bisericești el se înconjura cu o ordine neobișnuită și cu un fast neobișnuit”<footnote Sfântul Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, 2, Traducere din limba rusă de preot Gheorghe Roșca, în col. Comorile pustiei, vol. 9, Editura Anastasia, București, 1996, p. 11. footnote>. Celălalt mare Capadocian, Sfântul Grigorie Teologul, făcând referire la frugalitatea meselor sale, totala neiubire de arginți și modestia veșmintelor, menționează: „nu m-au atras frumoasele veșminte de mătase, nici n-am
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
pe lângă trecătoarea din Ares, în Pirinei, și care a fost pentru mine o ocazie nesperată de a gândi mai bine animalul. Albul este o culoare tăcută, zăpada este mormântul zgomotului. În mausoleul codrului adormit, în marele palat alb, tăcut și pustiu, te simți pentru o clipă primul venit, te bucuri de această certitudine, speri că te vei delecta mult timp cu ea, dar iată că, deodată, urmele din zăpadă proclamă contrariul: nu ești singur acolo, nici pe departe. Multe urme, proaspete
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Pornind de la câteva vestigii ale lumii antice care au fost păstrate și întreținute cu grijă în vederea edificării civilizațiilor viitoare, ne putem imagina aspectul planetei noastre după catastrofă: megapolisuri transformate într-un morman de dărâmături, orașe, sate-fantomă, câmpii de țară tăcute, pustii pustiite de viață, asemenea fluviilor și oceanelor. O liniște de moarte domnește peste întreg pământul, dar, cu toate acestea, în inima munților arizi care se ridică în mijlocul deșertului saharian, în adâncul grotelor inaccesibile, subzistă scânteia vieții, jăratecul inteligenței: câțiva șobolani
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de muncă și creștere economică, pe măsură ce noi investiții, alături de forță de muncă calificată sunt atrase în Parc sau în imediata apropiere a acestuia. În realitate, parcelele destinate utilizării lor de către firme, aflate în imediata apropiere a sediului administrativ sunt actualmente pustii. Prezintă importanță și tăierile de fonduri, ca urmare a politici guvernamentale aplicate pentru a face față crizei economice actuale. Deși opinăm în sensul că aceste tăieri de fonduri sunt inoportune, nu se poate să nu remarcăm un posibil element pozitiv
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
A venit pentru abcesul care încă nu s-a scurs, cu toate că i s-au făcut la Roman două puncții măcelărești. Mi-a povestit drumul cu trenul și m-am înfiorat. Plecarea de acasă, în plină noapte, luna pe cer, străzile pustii, gardiștii care priveau mirați targa care trecea, așteptarea în biroul șefului de gară, urcarea în vagon, prin fereastră, sosirea dimineață în gara București, hamalii care refuzau să-l scoată prin fereastră.... Atroce suferinți. Totul devine absurd de inutil lângă o
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
și artificială, din aerul adevărat al lumii"246. Perspectiva sinistră asupra lumii, ca un spațiu al figurilor de ceară, unde se exprimă teroarea de neimaginat a umanității. o regăsim la George Bacovia: Și singur priveam prin ocheane/ Pierdut în muzeul pustiu...// Și-n lumea ocheanelor triste/ Mă prinse sinistre gândiri -/ În jurul meu corpuri de ceară,/ Cu hâde și triste priviri 247. Figurile de ceară pe care le vizionează personajul blecherian: ,,un arhiduce austriac, cu figura galbenă și tristă", al cărui chip
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
dar mai ales cu Reforma, care garantează o valorizare religioasă a muncii, a inițiativei și a responsabilității, economicul apare în prim-planul preocupărilor umane. El nu reprezintă cum s-a considerat o slăvire și o slujire a valorilor pămîntești în pustia lumii, ci realizarea unui echilibru între spirit și materie, o manifestare a "nostalgiei spiritului după perplexitate" (Matei Călinescu). După căderea în materie, efortul omului de redobîndire a Cerului său, nu poate însă neglija cele pămîntești sau "sistemul obiectelor" (Baudrillard), care
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
retorica cu simplitatea gândirii și claritatea expresiei. Și peste toate, ne apare că un medic al sufletelor, unul care nu dorește să placă ascultătorilor, ci să le atingă conștiințele”{\cîte 43}. După cum se știe, tânărul Vasile a vizitat așezămintele din pustia egipteană la scurt timp după moartea marelui Antonie, în 356. Puțin după aceasta, în 357-358, a întemeiat el însuși el însuși o mănăstire, în Pont. Interesant este faptul ca Vasile nu-l menționează defel pe Antonie, de aici reieșind faptul
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
se deosebea prin felul cum era privit aici omul sărac: că reprezentându-l pe Însuși Iisus Hristos - idee ce {\footnote 52 Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, 2, Traducere din limba rusă de preot Gheorghe Roșca, în col. Comorile pustiei, vol. 9, Editura Anastasia, București, 1996, p. 11.} {\footnote 53 Sf. Grigorie de Nazianz cf. Jean Bernardi, Grigorie din Nazianz. Teologul și epoca să (330390), Traducere Cristian Pop, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 282-283.} {\footnote 54 Sf. Grigorie de Nyssa
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
-și anii de fragedă copilărie, când la Cernăuți, pentru a-și desăvârși studiile școlii primare. Din vara lui 1863 și până în iarna lui 1864, el își pierde efectiv urma, G. Călinescu neputând face decât simple presupuneri. Dispariția aceasta cristică "în pustie", recuzarea contingentului, a locului hărăzit de soartă, urmată de revenirea resemnată printre contemporani, se reflectă în poezie. Călin lipsește șapte ani, în vreme ce Hyperion "S-a rupt din locul lui de sus,/ Pierind mai multe zile.//" Pelerinajele sale sunt prea cunoscute
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
încartiruiți în Casa Roșie din mijlocul stepei. Aici, unii deportați își recapătă instinctul de prădători și vânează cai, spre a-i oferi de mâncare. Ducând dorul cărnii cam de 18 luni, naratorul însuși se înfruptă. Odiseea trenului reîncepe, drept care stepa pustie, geologică, face loc dealurilor înverzite ale Molodovei, ținut care îi amintește lui Primo Levi de obârșia comună a celor două popoare: Se vedeau țărani ca ai noștri, cu fața arsă de soare și fruntea palidă, îmbrăcați în negru, cu haină
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]