7,913 matches
-
Dean Howells (A Modern Instance, 1882) în Statele Unite. Realismul a surprins în principal realitatea de zi cu zi a claselor sociale inferioare și de mijloc, socialul devine din ce în ce mai relevant, iar mediul este element integrant al complicației dramatice. În genul dramatic, realismul este asociat cu piesele lui Ibsen (The Wild Duck, 1884). Ulterior, scriitorii au considerat că realismul accentuează prea mult realitatea externă. Mulți, printre care și Henry James (The Portrait of a Lady, 1881), au abordat realismul psihologic care analizează îndeaproape
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu zi a claselor sociale inferioare și de mijloc, socialul devine din ce în ce mai relevant, iar mediul este element integrant al complicației dramatice. În genul dramatic, realismul este asociat cu piesele lui Ibsen (The Wild Duck, 1884). Ulterior, scriitorii au considerat că realismul accentuează prea mult realitatea externă. Mulți, printre care și Henry James (The Portrait of a Lady, 1881), au abordat realismul psihologic care analizează îndeaproape „mecanismele minții”. Naturalismul este o ramură a realismului. Scriitorii naturaliști au fost influențați de către teoria evoluționistă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dramatice. În genul dramatic, realismul este asociat cu piesele lui Ibsen (The Wild Duck, 1884). Ulterior, scriitorii au considerat că realismul accentuează prea mult realitatea externă. Mulți, printre care și Henry James (The Portrait of a Lady, 1881), au abordat realismul psihologic care analizează îndeaproape „mecanismele minții”. Naturalismul este o ramură a realismului. Scriitorii naturaliști au fost influențați de către teoria evoluționistă a lui Charles Darwin. Aceștia credeau că ereditatea și mediul decid caracterul unei persoane. Naturalismul radicalizează principiile estetice ale realismului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Wild Duck, 1884). Ulterior, scriitorii au considerat că realismul accentuează prea mult realitatea externă. Mulți, printre care și Henry James (The Portrait of a Lady, 1881), au abordat realismul psihologic care analizează îndeaproape „mecanismele minții”. Naturalismul este o ramură a realismului. Scriitorii naturaliști au fost influențați de către teoria evoluționistă a lui Charles Darwin. Aceștia credeau că ereditatea și mediul decid caracterul unei persoane. Naturalismul radicalizează principiile estetice ale realismului în direcția reprezentării aspectelor dure, brutale ale realității. Observațiile lor în materie
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
realismul psihologic care analizează îndeaproape „mecanismele minții”. Naturalismul este o ramură a realismului. Scriitorii naturaliști au fost influențați de către teoria evoluționistă a lui Charles Darwin. Aceștia credeau că ereditatea și mediul decid caracterul unei persoane. Naturalismul radicalizează principiile estetice ale realismului în direcția reprezentării aspectelor dure, brutale ale realității. Observațiile lor în materie de psihologie erau totuși rudimentare. Naturaliștii au adoptat, de asemenea, tehnica descrierii detaliate de la predecesorii lor imediați, realiștii. Principalul susținător al naturalismului a fost Emile Zola (L'œuvre
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
un element subteran într-o lume în care e prezent mereu diavolul. Ficțiunea nu înseamnă înfrumusețarea acestei lumi, ci ajungerea la suprafața alteia. acterul fantastic al acestora este mai evident, ironia apare mai accentuată. Unul dintre pictorii remarcabili ai supra realismului a fost și Salvador Dali, pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, dedicându-se picturii din Renaștere, din care a preluat doar exactitatea desenului și cromatismul, nu însă și măsura echilibrului formal. În picturile sale prevalează efecte iluzioniste și o complexitate
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mitologiile popoarelor. Dacă vreți, putem privi fantasy ul ca un ecou al mitologiei. Diferența este că, în fantasy, se pune un mare accent pe poveste și pe personaje, care sunt mult diferite de cele ale literaturii „clasice” (ne gândim la realism, tradiționalism, prousianism etc.) schimbate mult de cadrul în care se petrec. În fapt, fiecare temă clasică poate fi plasată în acest cadru, căpătând noi dimensiuni, care nu-și au locul în lumea reală. Din dimensiunea mitică rezultă și alte caracteristici
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
devenind acel univers intim al emoțiilor și gândurilor care conferă adevărata individualitate. Personajele nu mai sunt determinate de evenimente, ci le determină. Biografia ieșită din comun este înlocuită cu trăirea interioară ieșită din comun.” <footnote Dana Dumitriu, Ambasadorii sau despre realismul psihologic, Editura Cartea românească, București, 1976, p. 7 footnote> La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, romanul de analiză psihologică evoluează, îmbogățindu-se cu noile teorii filosofice și având deja lectura marilor romane realiste. Se
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
de analiză psihologică evoluează, îmbogățindu-se cu noile teorii filosofice și având deja lectura marilor romane realiste. Se pune accentul pe conflictele vieții interioare, iar conștiința investigată devine cel mai important element al scrierii. Această modalitate epică specifică este numită realism psihologic. Unul din cele mai tipice romane de analiză psihologică este romanul Adolphe de Benjamin Constant. Artificiul documentului găsit în care romancierul găsește epistolele eroului după ce l-a cunoscut pe acesta și a fost marcat de nefericrea acestuia, este doar
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
cu trăsura, trecând pe bulevardul provincial. Curtea boierească are argați și un păsăret gălăgios, iar la masă fiecare membru al familiei își are locul dinainte știut. 3. Noul roman Epocile literare influențează evoluția genului romanesc. În secolul al XIX-lea, realismul revoluționează fenomenul autenticității prin instalarea în real și prin explorarea adâncă a socialului, căci omul este produsul mediului în care trăiește. Coordonatele acestui curent sunt ancorarea în viața socială prin Balzac și necesitatea obiectivității și a imparțialității scriitorilor, idee susținută
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
acestui curent sunt ancorarea în viața socială prin Balzac și necesitatea obiectivității și a imparțialității scriitorilor, idee susținută de Stendhal. Acentele cad pe verosimilitatea tipurilor, detașarea de normele scrisului convențional, calofil și deplasarea interesului către formele limbajului comun, pitoresc, necizelat. Realismul psihologic apare ca o nouă formulă epică în care evenimentele exterioare sunt urmărite doar pentru a observa consecințele pe planul trăirilor interioare. Sensibilitatea omului modern este una acaparată de neliniști existențiale și de sentimentul crizei, al damnării într-un univers
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Organizarea epicului și obiectivitatea narațiunii Poziția scriitorului în interiorul narațiunii se modifică odată cu schimbarea materiei psihologice. Imaginea romancierului care creează personaje și intrigi, reproducând un spectacol real prin simbolurile lui posibile, începe să pară rigidă. Astfel „își face apariția ideea unui <<realism>>, a unei <<obiectivități>>. Psihologia individuală prezintă un indice foarte evident de deformare a realului, evenimentele exterioare sunt recepționate în mod diferit de cei ce le privesc sau le trăiesc.” <footnote Dana Dumitriu , Ambasadorii sau despre realismul psihologic, Editura Cartea românească
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
face apariția ideea unui <<realism>>, a unei <<obiectivități>>. Psihologia individuală prezintă un indice foarte evident de deformare a realului, evenimentele exterioare sunt recepționate în mod diferit de cei ce le privesc sau le trăiesc.” <footnote Dana Dumitriu , Ambasadorii sau despre realismul psihologic, Editura Cartea românească, București, 1976, pp. 98-99 footnote> Retragerea scriitorului din narațiune va lua forma unei dramatizări a epicului. Pe lângă avantajul “obiectivității”, această dramatizare îl mai are și pe acela că pune în relație directă psihologia eroului cu timpul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
perpetuă care dublează orice sentiment cu un gând ascuns și care, prin aceasta, corupe sentimentele chiar în momentul nașterii lor. Deci radiografia unei maladii generale și nu a unei interiorități particulare. Romanul de analiză va păstra, trecând dincolo de romantism în realismul cel mai direct, aceeași înclinație spre încărcarea eroului cu o semnificație simbolică, morală și spre radiografierea mai degrabă a acestei încărcături, decât a sesensibilității lui psihologice unice, irepetabile. Încercarea realismului psihologic este de a așeza personajul sub fataliatea psihologicului, adică
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
particulare. Romanul de analiză va păstra, trecând dincolo de romantism în realismul cel mai direct, aceeași înclinație spre încărcarea eroului cu o semnificație simbolică, morală și spre radiografierea mai degrabă a acestei încărcături, decât a sesensibilității lui psihologice unice, irepetabile. Încercarea realismului psihologic este de a așeza personajul sub fataliatea psihologicului, adică a individualității sufletești irepetabile. Generalitatea se limitează la natura relațiilor lui cu lumea și mai ales cu sine însuși. Romancierul creează “un anumit tip de erou care se repetă: o
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
fiind aceea de a sugera că absența momentană conține ideea că în viață omul din vis poate fi structurat ca o parte a realității. Bunul simț acceptă și intimidează controlând motivul privit altfel de romantici și răspunzând prin variațiuni despre realism tratat ca o formă modificată a fantasticului. Termenul dialogism îi aparține lui M. Bahtin (1895 - 1975) și a fost utilizat în Probleme de literatură și estetică (1975), în care reia niște idei din prima sa carte, Problemele operei lui Dostoievski
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Romancierul refuză să mai fie o prezență tutelară, omniscientă și-i cedează întreaga sa autoritate personajului, care devine un reprezentant al său în paginile cărții, un reprezentant având asupra sa toate scrisorile de acreditare.” <footnote Dana Dumitriu, Ambasadorii sau despre realismul psihologic, Editura Cartea românescă, București, 1976, p. 6 footnote> Romanul este epica unei psihologii masculine, de o extremă sensibilitate, alimentată mereu de prezența eternului feminin, în ipostaze succesive ale patimii, indiferenței, posesiunii, ipocriziei, simulării politicoase sau freneziei. Sandu este personajul-
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
romane ale lui Anton Holban cunosc o evoluție a naratorilor care vor deveni din ce în ce mai permeabili cu alteritatea femină. Autorul are idei asemănătoare cu cele ale lui Henry James, cel mai important teoretician al romanului european. Dana Dumitriu observă că în realismul psihologic trebuie să-și concentreze atenția asupra vieții sale interioare, și să nu urmărească suprafețele. Artistul nu reproduce lumea, ci realitatea propriei sensibilități, care conferă lumii unitatea unei conștiințe și pune ordine în haos. El organizează lumea în jurul unui singur
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
sintetiza direct esența fenomenelor, el o socotea superioară cunoașterii discursive. Eroarea sa fundamentală în domeniul psihologiei era că rupea viața psihică de praxis.”<footnote Ibidem., p.26 footnote> Unele idei din filosofia bergsoniană au determinat trecerea de la metoda analitică la realismul psihologic în proza psihologică. Literatura preia distincția între „eul concret, fundamental, real” și „eul superficial, simbolic”. Cunoașterea eului profund este posibilă numai în momentele de reflexie adâncă, de intuiție, când simțim stările exterioare ca pe niște stări vii în continuă
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
totul cu perversitatea lui. Rabelais afirma că natura omului este bună, iar o educație necorespunzătoare are consecințe dăunătoare asupra dezvoltării acesteia. Postulatul fundamental al filosofiei rablaisiene este acela că natura este în întregime bună fără rezerve, fără restricții. La baza realismului lui Rabelais se găsește această convingere referitoare la bunătatea fundamentală a naturii."41 De aceea nu este necesară nici o reglementare a naturii umane, căci impunerea unor bariere înseamnă limitarea și mutilarea ei. Rabelais crede că în sînul Naturii, fundamental armonioase
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ani. Text apărut în 22, numărul 24 din 1992 În dezacord cu un dezacord În dezbaterea „Politică și morală” (apărută în numărul 21 al revistei noastre), Gabriel Liiceanu își exprimă îngrijorarea că, la ora actuală, s-ar putea accepta - în numele realismului politic - o combinație care ar costa moralitatea electoratului român pe ani de zile, întrucât acesta va fi lovit printr-o dezorientare fundamentală, care ar putea să fie fatală. Întrebându-se cu ce ar fi Convenția Democratică mai câștigată și ar
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
de neiertat faptul că dumnealui nu se află în altă parte, ci la palat. Dar, din păcate, lumea și-a cam pierdut răbdarea cu opoziția asta care pare să nu mai aibă nici o șansă și s-a reorientat după principiile realismului socialist adânc înrădăcinat în ea. Povestea cu teroriștii și cu cei care i-au dirijat din același loc când într-o parte când în cealaltă a ajuns să nu mai impresioneze pe nimeni dacă nu a trăit-o pe pielea
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
cu care să colaborez în muncă, în slujirea cotidiană; va fi încredințarea unei părți din turma Domnului în viața consacrată, religioasă, preoțească. Isus îmi încredințează pe cineva și eu trebuie să mă pregătesc la această încredințare trăind cu devotament și realism angajamentele pe care le am. Angajamentul principal pe care noi îl avem acum este cel familial: frați, surori, părinți. Nu doar noi am fost încredințați lor, dar și aceștia ne sunt încredințați nouă, pentru a ști să realizăm cu aceștia
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
pe vremea când eram student, în 1994. Nu toate mințile erau deschise. Erau mentalități învechite, trona mentalitatea comunistă, mai peste tot. Profesorul meu de la Facultatea de Arte Plastice, Ion Serbinov, care terminase Academia de la Sankt Petersburg, era format în atmosfera realismului socialist. Când am pictat acest triptic, a fost un șoc pentru întreaga Facultate, pentru profesori, colegi, specialiști în artă, public. Este un triptic, dar fiecare tablou are titlul său: 1. Rugă pentru încetarea luptei între suflet și trup 2. Te-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de la Târgul Ocna, Mărăști, Mărășești și a dirijat operațiile de izgonire a bolșevicilor din Basarabia. Schinetea reprezintă deci o etapă hotărâtoare în războiul care a adus libertatea neamului și întregirea hotarelor”. În ziarul ,,Universul”, Romulus Șeișanu rememora cu patos și realism pe regretatul mareșal în articolul Moartea mareșalului Prezan: ,,Numele 46 mareșalului Constantin Prezan va rămâne înscris în paginile istoriei războiului nostru din 1916-1919, el fiind strâns legat de acțiunile încununate de succese ale armatei române, după grelele încercări prin care
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]