6,667 matches
-
lui natal. Cine a spus: „Unul muncește și altul culege roadele”!!! Nici după război, n-am primit nici măcar o tinichea, și nici În „Ghidul Fălticenilor”, numele meu și chiar al Dvs. nu există! Noroc că nu voi muri cu acest regret. Conștiința datoriei, o am din naștere. În tot cazul, voi adresa o scrisoare frumoasă D-lui Director nou, să Întreb dacă poate, lucrările mele, găsește D-sa, că nu au nici o valoare? Tatăl Muzeului lipsește, este mutat cu răspunderi mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
al lui Gheorghe Grințescu și al lui Ernest Grințescu (ultimul a scris o genealogie a familiei Grințescu). Păcat că În broșura sa E. Pop, nu reproduce o fotografie mai bună a lui I. Grințescu! Încă o dată, stimate coleg Dimitriu, o dată cu regretul meu pentru a nu fi fost mai precis În chestiunea broșurii Ion Grințescu , vă rog să primiți sentimentele mele devotate și să transmiteți D-lui Prof. viile mele mulțumiri și aceleași bune urări de sănătate ca și dv. C. Motaș
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
author=”PIENESCU Mircea V.” loc=”București” data =”20.IX.1975”> Dragă Eugen, Deși scopul acestei scrisori este altul, nu mă pot abține să ți arăt Încă odată deosebita plăcere ce mi-a făcut vizita ta la Varatic. Am rămas cu regretul că nu a durat mai mult având multe de vorbit cu tine. De data aceasta Însă Îți scriu și te rog să mi răspunzi cât mai repede ca să știu ce fac. În curând Împlinesc 77 de ani și o boală
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
greșala pe care am comis-o cu ani În urmă, neascultându-l pe tata, care Îmi recomanda o vizită la prof. Pienescu pentru achiziționarea unui Șoldănescu. N-am făcut-o. Am văzut În schimb lucrarea expusă la Galerie În Fălticeni. Regretul mi-a sporit. Iată Însă, că mi se ivește alt prilej. V-aș ruga să-mi comunicați câteva date despre tablou : e pe pânză? , e ulei sau tempera, are o ramă bună, ce reprezintă, starea tabloului (e bine de privit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Pe când cartea ulițelor Fălticeni? Ce face d. Bălan? Oare mai pot conferenția și la Fălticeni? Vă aștept la București. La mulți ani! Dan Smântânescu </citation> <citation author=”SOLACOLU Barbu ” loc=”(București)” data =”8 oct. 1971”> Stimate domnule E. Dimitriu, Spre regretul meu vă răspund cu Întârziere la scris. Dvs. din 14 sept. c. dar nu din vina mea. A fost destul de greu să iau contact cu persoanele pe care mi le-ați indicat pentru a obține mărturii asupra frumoasei activități poetice
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Închei, urându-ți Împreună cu D-na un an nou fericit și liniștit și asigurându-te de gândurile albe ce nutresc pentru tine. Gh. T. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil ” loc=”Buftea” data=”16 ianuarie 1969”> Stimate și prețuite domnule Dimitriu, Regret, că n-am avut plăcerea să vă cunosc personal; dar am temeritatea să vă spun că vă cunosc sufletește destul de bine (...). Și acum să trec la plăcuta Dv., misivă. Când am deschis scrisoarea și a căzut din ea fotografia italianului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Aș avea o primă Întrebare: ce și cum ai găsit acasă la reîntoarcere? Mă refer la starea sănătății rudei matale. Referitor la schimbul de articole asupra personalit. lui C. Porumbescu, ați publicat strădaniile d-lui Enea Borza?... Am rămas cu regretul scurtimii de timp a rapidei vizite și cu dorul de a ne Întâlni pașnic și fără grabă, așa cum ne-am furat timpul acordat după amiezii de la „Ciupercărie”. În Încheiere, trebuie să ți transmit toate salutările afective, cât și cele oficiale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
lua de piept cu eternitatea. „Cât costă o asemenea sticlă“, îl întreb. Oh, I’m afraid it’s very expensiv! Și ne comunică suma de 400.000 de escudos, adică 2.000 de dolari. În fața acestui preț, nu poți avea regrete. Ești complet golit, de-sensibilizat, o iei ca pe o curiozitate statistică. Și doar întrebarea, ca un rest de orgoliu: câți își pot permite o asemenea plăcere? VASILE GÂRNEȚ: La 17.00 am programată o primă „epifanie cu public”: o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
reproduse fișa de înregistrare la hotel a lui Antoine de Saint-Exupéry, datată 28 noiembrie 1940, și fișa de hotel semnată de contele belgian Maurice Maeterlinck, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1912), care a stat la Cascais în iulie 1938. Regret enorm că nu am timp să văd măcar una din casele în care au locuit Mircea Eliade și Carol al II-lea. Vera, organizatoarea portugheză, îmi promite să afle ea mai multe despre cei doi români celebri, eventual să facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Nu mi-am putut da seama cum a fost primit discursul meu, nu știu ce percepție au francezii, și în special niște locuitori ai unui oraș de provincie ca Bordeaux (care nu este, totuși, nici Bălți, nici Pitești). S-au exprimat unele regrete față de ecoul destul de restrâns pe care îl are în Franța de azi poezia de inspirație religioasă, gen Paul Claudel, despre care vorbea Adrian Popescu. În schimb, a fost ridiculizată poezia sentimentală. Domnul des Garets a spus că în Franța, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
hotel, îl întreb pe recepționer, un tip blond, cum s-a terminat meciul nostru, al cărui final nu reușiserăm să-l vedem. „1:0 pentru Portugalia”, sună răspunsul, ca o sentință. Un gol marcat în ultimul minut al meciului. I regret, but now, I think all it’s finished for Romania. Recepționerul ține cu echipa României și i-ar părea rău să părăsească prematur competiția. Să sperăm totuși că nu se va întâmpla așa. Această simpatie pentru ai noștri ne impresionează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și la Chișinău, unde n-a mai venit de câțiva ani. Mâine-dimineață ne vom relua pelerinajul spre Sankt-Petersburg. 2 iulie, duminică Sankt-Petersburg VASILE GÂRNEȚ: Din nou în tren. Vom avea un drum lung, de aproximativ opt ore. Mă despart cu regrete de Tallin - un oraș de care m-am îndrăgostit. Nu știu încă ce ne așteaptă la Sankt-Petersburg, dar, cu siguranță, nu va fi mai bine decât la estonieni. Majoritatea colegilor descriu scenarii deloc optimiste („au aflat că...”, „li s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
susținut-o Felicitas la Centrul Mondial al Culturilor, făcând o echipă inedită cu elvețianul Leo Tuor și slovacul Peter Pistanek. Nici la lectura lui Richard Wagner, de la Villa Rathenau, unde a fost acompaniat de un pianist... Nu e timp pentru regrete, trebuie să mă grăbesc pentru a prinde petrecerea de rămas-bun din această seară... VITALIE CIOBANU: Recepția finală a Literatur Express-ului se desfășoară la Kalkscheune, o sală din Friedrichstadpalast, pe Johannisstr. 2, la 10 minute de mers de hotelul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de vedere, deoarece dumneavoastră aveți alături o țară precum România, cu care aveți legături de rudenie foarte strânse, România vă ajută și poate interveni în situații de criză. În celelalte teritorii ale fostului imperiu sovietic mai sunt posibile, constat cu regret acest fapt, conflicte armate. Ați văzut ce s-a întâmplat în Armenia? Nu cunosc un caz similar în lume, când în clădirea Parlamentului să fei împușcați prim-ministrul și președintele Legislativului. E ceva de neînchipuit... Desigur că Rusia rămâne încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de a suporta sau de a iubi tăcerea. Felul cum își protejează casa. Dacă sunt hărțuiți de către șefi. Dacă au apă caldă iarna. Vanitatea. Eul. Curiozitatea. - Ce contacte ai avut de-a lungul timpului cu cultura română? - Puține, puține. Spre regret. Singurele mele contacte cu civilizația românească sunt țambalul lui Ion Miu, vizita unei românce invitate de un prieten de-al meu, pictor, descrierile României de către Jason Goodwin în Drumuri scurte (Phebus), o prietenie de lungă durată cu proprietara unei galerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Tertulian! -, reacția lor contra lui Ceaușescu nu era una de înțelegere a monstruozității sistemului comunist național sau universal, ci un refuz al „comunismului naționalist” al șefului statului de atunci. Nici unul dintre ei nu a emis cel mai mic semn de regret față de samavolniciile stalinismului, față de propriile lor texte unde erau înfierați stâlpii literaturii române de la Titu Maiorescu la Blaga, de la Lovinescu la Nichita Stănescu. De altfel, „aerul” comunist, luptele de opinii și chiar credințele multora sunt extrem de confuze, de falsificate. Așa cum
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
intenții, iar Breban un fel de ins prost crescut, ușor sau chiar acuzat carierist, care nu-i respectă pe „maeștrii culturii”! Nici Stancu, care a murit înainte de revoluție, și nici Crohmălniceanu nu au dat vreodată cel mai mic semn de regret față de serviciile ample și „entuziaste” pe care le-au adus partidului în anii terorii celei mai brutale, când închisorile gemeau de elita administrativă, financiară sau culturală a României, iar din programele școlare erau extirpate numele cele mai prestigioase ale clasicității
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
scos din sărite și, impulsiv, am fugit la Scânteia, organ al partidului, dar care în acei ani încerca să-și „spele păcatele staliniste” cedând spații largi literaturii și artei (bune!Ă reușind să public acolo fragmentul respins de Steaua. Și - regret acum! - nu am uitat afrontul pe care mi-l făcuse D.R. nici când a fost vorba de a fi înlocuit unul dintre membrii propuși pentru Biroul Uniunii, în acea atmosferă încărcată de electricitate, de formidabile contradicții „ideologice” - un singur exemplu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
numai prin nuanțe! -, m-a sfătuit insistent, în acea vară a lui ’72 să colaborez la Contemporanul (părăsit de curând de Ivașcu pentru a „prelua”, împreună cu Manolescu și, după spusele acestuia, „la sfatul lui Ceaușescu”, revista România literarăi, abandonată cu regret de mine în semn de protest față de „Tezele din Iulie”, dar și față de avalanșa de reportaje și articole cu iz clar și grosolan stalinist ce apăruseră în R.l. încă în vara lui ’71, în timp ce mă găseam în Franța, după festivalul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
actele nobile, curajoase. Ne amintim, nu-i așa, de fraza „cinică” a ministrului de Externe al lui Napoleon, Taleyrand, care, printre altele, îi sfătuia pe tinerii diplomați: „Mai ales nu dați urmare primului impuls; se știe, este cel mai nobil!”. Regretul meu avea și rațiuni logice: mie, aflat la Paris în vara fierbinte - de două ori fierbinte - a lui ’71, mie și celor pe care-i frecventam, Țepeneag, soții Ierunca, Mircea Eliade, Cușa, unii francezi precum Pierre Emmanuel, Gabriel Marcel etc.
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
făcut o slujbă la biserica Sfântul Gheorghe din Beirut: și pentru noi, arabii creștini, încă și mai mult, pentru că suntem proscriși, acasă ca buni creștini, iar în lume, ca arabi. Dragul meu Samir, voiam pur și simplu să-ți împărtășesc regretul meu de a nu fi redeschis mai demult cartea ta. De-acum înainte, voi fi atent la mărturiile prietenilor tăi care ți-au supraviețuit (ei nu știu pentru câtă vreme). Tu puteai juca între și cu două culturi, de unde și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
constelație confesională ar fi și o defilare a ispitelor refulate, ca o oglindă întinsă, dacă nu în fața caracterului nostru, cel puțin în fața a tot a tot ce cuprinde el în materie de virtualități netraduse în fapte, de înclinații sau de regrete. În orice om, fie el chiar ateu, sălășluiesc un muslman, un creștin și un evreu care dormitează, dar pe care o astfel de galerie plină ochi îi pot trezi, dând în vileag atunci anumite alergii sau predispoziții intime, nebănuite până în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cuvintele). S-a mai vorbit de candidatura lui N. Șerban la catedra de franceză dela universitatea din București. A umblat (d. N. Ș.) cu geamandanul de cărți pe la toți profesorii facultății de litere. Nu va fi mutat la București (spre regretul meu, care ași fi dorit Iașului să scape de acest energumen). Când a candidat la Iași, d. N. Ș. a comunicat rectorului pe atunci d-rul Slătineanu că contează pe unele sprijine. Iar pe d. Petrovici, atunci decan, "îl are în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
secol și până în veacul revoluției. Interesante și prețioase de sigur, dar mai interesant și mai prețios e bătrânul conservator al lor, care ne-a primit cu plăcere, ca un schivnic singuratic într-o lume nouă, și în acelaș timp cu regret că nu putem sta cu el mai mult, ca să ne dea lămuriri asupra fiecărei piese a muzeului. Cât mai multe și mai bogate lămuriri, potrivite cu pasiunea lui de arheolog și cu dragostea lui pentru tezaurul ce i se încredințase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Frumoasei ediția III-a, pag. 18, rândul al patrulea de jos, după cuvântul poeni: în sihlă se așezaseră sitarii, sosiți de la miază-zi. Ultimul rând Coborându-mă De văzut și ediția I-a * 28 Septembre. Zile calde, vizite, toamnă plină de regrete. * 6 Octobre. Înțeleptului de la India Radha Crishnan, salutări de la Dunăre și Carpați. Adă-ți aminte, R.C. sol al păcii, de prietinii tăi din Moldova. Lui Radha Cr. tablouri ale trecutului. Lui R.C. tablouri ale prezentului. * 20 Octobre. Mihail Sadoveanu vice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]