6,492 matches
-
Tișița cu DN24, intersecția de la Horia, Neamț (lângă Roman) și intersecția cu DN28 de lângă Săbăoani, Neamț. De asemenea, peste prioritatea DN2 se trece în intersecțiile semaforizate (cea de la Moara Domnească, una de pe centura orașului Focșani, precum și cele din orașele Râmnicu Sărat, Adjud, Bacău și Roman). O altă excepție de la regula priorității DN2 o reprezintă intersecția șoselei de centură a Buzăului (parte din DN2) cu Bulevardul Unirii, care traversează centrul orașului Buzău, intersecție aflată la baza podului Mărăcineni. DN2 începe la ieșirea
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
DN10 care duce spre Brașov pe valea Buzăului, intersecție realizată printr-un pasaj suprateran. DN2 iese din Buzău în apropierea intersecției cu strada care iese din acest oraș și trece râul Buzău pe Podul Mărăcineni, de unde drumul continuă spre Râmnicu Sărat. După ce trece râul Câlnău, drumul începe să urce pe dealurile ce formează interfluviul dintre bazinul hidrografic al Buzăului și cel al râului Râmnicu Sărat, interfluviu pe care îl traversează în dreptul punctului denumit "Crucea Comisoaiei", o curbă dublă în pantă cu
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
iese din acest oraș și trece râul Buzău pe Podul Mărăcineni, de unde drumul continuă spre Râmnicu Sărat. După ce trece râul Câlnău, drumul începe să urce pe dealurile ce formează interfluviul dintre bazinul hidrografic al Buzăului și cel al râului Râmnicu Sărat, interfluviu pe care îl traversează în dreptul punctului denumit "Crucea Comisoaiei", o curbă dublă în pantă cu pericol de accidente și în care iarna viscolul acumulează zăpadă, făcând circulația dificilă. În orașul Râmnicu Sărat, după ce trece râul cu același nume, drumul
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
al Buzăului și cel al râului Râmnicu Sărat, interfluviu pe care îl traversează în dreptul punctului denumit "Crucea Comisoaiei", o curbă dublă în pantă cu pericol de accidente și în care iarna viscolul acumulează zăpadă, făcând circulația dificilă. În orașul Râmnicu Sărat, după ce trece râul cu același nume, drumul se intersectează cu DN22 în punctul în care acesta își începe traseul spre Brăila, într-o intersecție semaforizată. După Râmnicu Sărat, DN2 continuă spre nord înspre Focșani și traversează partea muntenească a județului
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
în care iarna viscolul acumulează zăpadă, făcând circulația dificilă. În orașul Râmnicu Sărat, după ce trece râul cu același nume, drumul se intersectează cu DN22 în punctul în care acesta își începe traseul spre Brăila, într-o intersecție semaforizată. După Râmnicu Sărat, DN2 continuă spre nord înspre Focșani și traversează partea muntenească a județului Vrancea. Drumul trece pe lângă popasul Tâmboești, aflat lângă localitatea cu același nume și trece pe un pod râul Milcov, granița istorică dintre Muntenia și Moldova. Șoseaua ocolește centrul
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
procedură de urgență și eliberați la anumite perioade de timp. Ceilalți arestați au fost împărțiți pe loturi și judecați pe durata câtorva luni de zile. Majoritatea au fost într-un final achitați după ce fuseseră ținuți în penitenciarele Rahova, Jilava, Râmnicu Sărat sau în arestul de la Ministerul de Interne. Crucea Roșie Internațională a intervenit, în repetate rânduri, în favoarea celor arestați solicitând autorităților române respectarea drepturilor acestora. În 2007, o parte din cei arestați în 18 și 19 februarie 1990 au cerut revizuirea
Mineriada din februarie 1990 () [Corola-website/Science/309948_a_311277]
-
de președinte al Sovietului de Miniștri din RSS Moldovenească (1976-1980) și de prim-secretar al Partidului Comunist din RSSM (1980-1989). s-a născut la data de 18 martie 1934 într-o familie de țărani din localitatea Satul Nou din raionul Sărata (Bugeac, azi regiunea Odessa, Ucraina). A absolvit cursurile Institutului Agronomic "M.V. Frunze" din Chișinău (1959). A obținut în anul 1968 titlul științific de candidat în științe economice. După absolvirea facultății în anul 1959, a lucrat ca agronom-șef la colhozul
Semion Grossu () [Corola-website/Science/309961_a_311290]
-
cu România la 27 martie 1918, sătul Tatar-Bunar a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a Plasei Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Ulterior, prin reorganizarea județului, sătul Tătărăști (nouă denumire a localității) a fost inclus în plasă Sărată, pierzându-și rolul de reședință de plasă. În perioada interbelică, au funcționat aici un azil de bătrâni și o societate pentru ajutorul săracilor . Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități mai mari de evrei, români și
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
la diverse ziare și reviste din țară și străinătate. El a scris la următoarele periodice românești: "Steaua României", "Zimbrul", "Liberalul", "Pactul social", "Curierul intereselor generale", "Arhiva", "Mișcarea", "Evenimentul", "Opinia", "Ecoul Moldovei", "Telegraful", "Femeia Română", "Constituționalul", "Familia", "Gazeta săteanului" din Râmnicu Sărat, "Amicul familiei" din Gherla, "Glasul Basarabiei", "Curierul Slănicului" sau "Carmen Silva". A colaborat și la periodice din străinătate, cum sunt: "Revue Parisienne", "La Revue Franco-Italienne", "L'Université Literaire", "Revue Firenziènne" și "Geflügel Börse" (Leipzig). El însuși a editat mai multe
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
teritoriul satelor ce aparțin actualei comune Turia aduc dovezi ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în satul Alungeni, în locul numit "Piatra" s-a descoperit o așezare neolitică, lîngă pădurea " Capătul Stejarului" una "eneolitică" iar la "Fântâna Sărată" o așezare dacică din a doua epocă a fierului, cu vetre de pământ și pietre. În acest loc s-a descoperit și un tezaur format din 148 denari romani republicani, precum și mai multe fragmente ceramice lucrate cu mâna. În grădina
Comuna Turia, Covasna () [Corola-website/Science/310389_a_311718]
-
eroziune diferențială și complexă sub aspectul formațiunilor geologice care o compun, există numeroase surse de ape minerale - clorosodice și bicarbonatate, clorosodice - sulfuroase - carbogazoase. Datorită existenței unei aureole mofetice care înconjoară erupțiunile neogene ale Munților Oaș - Gutâi - Țibleș - Toroiaga, apele subterane sărate, bicarbonatate și sulfuroase din diversele formațiuni limitrofe eruptivului au preluat și caracter carbogazos, prin dizolvarea bioxidului de carbon liber de origine mofetică. Aria de răspândire a apelor minerale cu conținut de bioxid de carbon liber, coincide în general cu extinderea
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
Jibou există una dintre cele mai interesante grădini botanice din România, situată pe fostul domeniu al nobililor maghiari Wesselényi. De asemenea, în partea dinspre Zalău, există din vechime Băile Jibou, care folosesc efectele curative ale unui izvor de apă minerală sărată, cu proprietăți asemănătoare celor de la Băile Herculane. Municipalitatea a organizat un „Parc Industrial”, care urmează să polarizeze forța de muncă de pe Valea Someșului. Orașul Jibou este amplasat în partea nord-estică a regiunii istorice Crișana, la limita cu regiunea Transilvania, în
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
Aluniș (9.000 m2), Verde (5.000m2), Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, cu ape clorurate (cu concentrație mare - de la 40 la 250 g/litru) și sodice, prezentînd fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcție de acumularea căldurii solare în apa sărată, apa caldă fiind protejată de un strat de apă proaspată provenită din râulețe, care nu se amestecă cu apă sarată, ci se menține la suprafată, acționînd ca un izolator termic). Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu (18,4
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
și entorse), pentru boli ale sistemului nervos periferic (pareze ușoare, sechele ale poliomielitei, polinevrite), tulburări endocrine (hipotiroidie, urmare unui tratament endocrinologic), boli cardiovasculare (ulcerații, acrocianoză). Stațiunea beneficiază de dotări multiple (pentru băi calde, în cadă sau bazin,cu apa minerală sărată prelevată din lacuri; pentru tratamente ginecologice și împachetări cu nămol cald; bazine pentru kinetoterapie, instalații pentru electroterapie și hidroterapie; saune; săli de gimnastică medicală; plaje pe malul Lacului Ursu și Lacului Aluniș etc.); condițiile de cazare sunt bune (hoteluri, cum
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
1645, an în care a fost mutată la Vălenii de Munte și apoi, în 1781, mutată la Bucov. Județul a fost desființat la 1 ianuarie 1845 și împărțit între județele Prahova (cea mai mare parte - bazinele râurilor Teleajen și Cricovul Sărat și zona de câmpie până la Mizil) și Buzău (partea de est). În componenșa acestui județ erau menționate în 1700 pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino doar 11 sate (Apostolachi, Berceni, Bucov, Ceraș, Cricovul, Drajna, Gheorgachi, Măneciu, Podeni, Porani, Zeletin) din care
Județul Săcuieni () [Corola-website/Science/305030_a_306359]
-
cu zloți tătărești, iar hotarul ajungea până la Șelistea Baian. Apoi el a dăruit aceste pământuri slujitorilor săi Petru și Leova, de la care se pare a proveni actuala denumire - Leova, Leova împreună cu fratele său Petru cumpără o parte de moșie pe Sărata și confirmă acest act juridic în ziua de 23 ianuarie 1495. Ca tîrg Leova este atestat la 26 august 1806 într-un document de la Constantin Moruzzi, domnul Moldovei, prin care proprietarul orașului Leova logofătul Costache Ghica este împuternicit să strângă
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
Sărată Veche este o localitate-reședință de comună din raionul Fălești, Republica Moldova. Localitatea este situată mai sus de pîrîul Gîrla Mare și are o populație de 3.171 locuitori conformă datelor de la recensământul din 2004. Aceasta localitate se întinde pe coastele celor
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
se găsește fabrică de zahar a raionului Fălești, care funcționează datorită culturii de sfecla din regiune. Prin partea de asfințit a satului, trece drumul Sculeni-Fălesti și satul se mărginește cu satul Călugăr. În componență comunei se mai află două sate: Sărată Nouă și Hitrești, situate peste drumul spre Fălești, care se numeste Șleah. Comună are circa 4500 de ha de pămînt arabil, cu următoarele denumiri de locuri : Valea Șleahului, Humăria, Cînipiștele, Sîngeră (peste Gîrla), Vîlcele, La Movila, La Ruptură, Coardele, Podișul
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Popii, Hîrtopul Scumpiei, Valea Grădinii, Viile Bătrînești, Hîrtopul lui Vrabie, Lungul Vîntului, Prosia,La Alaci, Hîrtoapele Mari, Stamiru . Valea satului este remarcabilă prin faptul că, în zilele de vară cu arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb și sărat, care este la originea denumirii de Sărată Veche. Apele din anumite fîntîni au un gust sălciu-sărat, de aceea sătenii sînt nevoiți să-și aducă apă de la fîntîni mai îndepărtate. Sărată a fost întemeiata de băștinași în Evul Mediu Din acea
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Hîrtopul lui Vrabie, Lungul Vîntului, Prosia,La Alaci, Hîrtoapele Mari, Stamiru . Valea satului este remarcabilă prin faptul că, în zilele de vară cu arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb și sărat, care este la originea denumirii de Sărată Veche. Apele din anumite fîntîni au un gust sălciu-sărat, de aceea sătenii sînt nevoiți să-și aducă apă de la fîntîni mai îndepărtate. Sărată a fost întemeiata de băștinași în Evul Mediu Din acea vreme, pe moșia satului, se află patru
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb și sărat, care este la originea denumirii de Sărată Veche. Apele din anumite fîntîni au un gust sălciu-sărat, de aceea sătenii sînt nevoiți să-și aducă apă de la fîntîni mai îndepărtate. Sărată a fost întemeiata de băștinași în Evul Mediu Din acea vreme, pe moșia satului, se află patru movile funerare, rămase de la triburile nomade care în adîncul istoriei au năvălit peste băștinași din stepele asiatice, măi șunt două fîntîni, din bîrne
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
de la noi, în țara noastră Moldova, ocinele și dedinele lor drepte, din uricele lor drepte cu privilegii ale bunicului lor Ignat Stolnic, ce lea avut de la străunchii noștri... satul pe Prut, unde a fost Ștefan Negrul, si o seliște la Sărată, la rediul lui Terchilă și unde a fost Fîntînă lui Afendicici și jumătate din Jemăroaia, partea de sus. Toate acestea mai sus scrise să le fie lor de la noi uric cu tot venitul, lor și copiilor lor și nepților lor
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Îndată după aceste evenimente, Imperiul Rus, între anii 1812- 1813, a făcut o evaluare despre starea bisericilor , iar în anul 1817, a efectuat recensămîntul populației,referitor la starea socială, economică și apartenența pămînturilor în Basarabia. Paralel cu recensămîntul populația din Sărată Veche și din cele 8 ținuturi ale Basarabiei (ținutul Hotin, Bender, Ismail, Codru, Greceni, Soroca, Orhei și Iași, din care făcea parte și Sărată Veche) au fost impuși să depună jurămîntul de supușenie și credința Tarului și Prestolului Rus. Între
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
populației,referitor la starea socială, economică și apartenența pămînturilor în Basarabia. Paralel cu recensămîntul populația din Sărată Veche și din cele 8 ținuturi ale Basarabiei (ținutul Hotin, Bender, Ismail, Codru, Greceni, Soroca, Orhei și Iași, din care făcea parte și Sărată Veche) au fost impuși să depună jurămîntul de supușenie și credința Tarului și Prestolului Rus. Între țărănimea de la sate s-a iscat o mare panică, mulți locuitori fugeau și se ascundeau de aceste evenimente. Pentru a îndeplini prescripția Tarului, au
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
ce locuiau pe acest pămînt. În formulare, localitățile și populația erau introduși după trei categorii: A- bogați; B- mijlocași; G- săraci; Erau introduși și slujitorii bisericești, și cui aparținea "Votcina" - moșia satului. Iată ce a fost introdus în registru despre Sărată Veche și hutorul (odaia) ei: "31. Sărată- la categoria A- (bogați) 3 preoți; 1 diacon; 1 ponomar; 1 mazil; 2 ruptași; la categoria B- nimeni; la categoria G (săraci) 150 gospodării; 3 vădane; 6 burlăci; Total - 164 bărbați și trei
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]