6,540 matches
-
strânsă dintre idei și viață, cunoașterea nemediată a inegalității, marginalizării și chiar excluderii - iată câteva dintre trăsăturile comune ale acestor oameni, savanți și educatori de excepție. Universitățile nord-americane, întărite imediat după instalarea lui Hitler la putere prin masivul influx de savanți și tineri studioși evrei siliți de naziști să fugă din Europa, începeau să genereze propria lor elită, dacă nu integral născută, cel puțin educată preponderent în Lumea Nouă. În Lumea Nouă, dar cu fața către Europa, așa cum rămăseseră și străluciții
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un erudit într-o lume pentru care erudiția nu contează; un dandy provincial, prizonier pe un campus asediat de lumea americană ostilă, filistină, arhaică, antimodernă, premodernă, postmodernă (dar niciodată modernă!), tânjind bovaric după viața socială și culturală a Parisului; un savant respectat într-un cerc restrâns, dar visând la arena publică, așa cum (idealizat) o văzuse el în Europa; un critic cultural pesimist și adus la disperare de declinul și demonetizarea sferelor înalte în care omul ar trebui să evolueze pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care, în perioada interbelică, încerca să își găsească un rost economic și politic după abolirea marii proprietăți funciare), pendulînd între moșie și club, între terenurile de tenis și bursă, între bănci și Capsa, sunt într-adevăr împănate cu vile moderne, savant camuflate în verdeață; dar sunt, totodată, deliberat decuplate de la orașul propriu-zis, desprinzând astfel porțiuni disproporționat de ample din spațiul public spre folosință exclusivă. Spațiul public era în suferință - lucru încă nerezolvat nici astăzi - și nu este de mirare că s-
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
discursul intelectual modern pe celălalt sens, teoreticianul descoperă în potențialul ludic al literaturii cheia depășirii schizoidiei ereditare a psihicului colectiv occidental, marcat de o diferire agresivă perpetuă: între spirit și corp, între iubire și ură, între artist și filosof, între savant și preot, între ordine și transgresarea ei, între competiție și cooperare. S. se situează înăuntrul unei vârste anumite a culturii occidentale, iar cărțile sale sunt produsul unui drum à rebours, citind trecutul cu ochii prezentului și căutând la sursă determinările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
înseamnă obținerea unei burse la Liceul „Sf. Sava”. Se înscrie apoi la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, pe care o va absolvi magna cum laude, distincție acordată lucrării de licență Senzațiile vizuale, susținută în 1895. Întâlnirea cu savantul francez Alfred Binet, venit în România pentru o sesiune de conferințe și care îl îndeamnă să aleagă Parisul pentru doctorat, este hotărâtoare pentru cariera științifică a proaspătului absolvent, considerat ulterior unul din întemeietorii psihologiei experimentale europene și inițiator al „aplicării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290441_a_291770]
-
rebut, deoarece spectatorul sovietic a crescut, cerințele și nevoile sale culturale s-au mărit. [...] Talentații actori sovietici au creat o întreagă galerie de figuri ale minunaților noștri contemporani. Oțelarul fruntaș și modesta învățătoare de la țară, curajosul aviator sovietic și vestitul savant patriot, colhoznicii din Cuban și tinerii eroi din Crasnodon, înfățișați veridic pe ecran, au devenit prietenii noștri, întipărindu-ni-se în minte pentru mulți ani. Spre cinematografia sovietică - cea mai înaintată și cu cel mai înaintat nivel ideologic - își îndreaptă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pierde încrederea în sine. Atunci intervine Partidul, prin activiștii săi de nădejde. Olteanu, intelectualul șovăielnic, e mustrat tovărășește. I se arată drumul oamenilor de știință sovietici, înfrățiți cu muncitorii. I se atrage atenția asupra pericolului cantonării - spre care îl împing savanții burjui - în lucrări teoretice, ceea ce înseamnă „idealism” și „rupere de mase”. Aceste imagini și dialoguri încep inseminarea în creierii românilor a unui sentiment colectiv care se va coace timp de decenii pentru a exploda în 1990 în strigătul : „Noi muncim
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dreaptă - băiatul luptă cu hoții de pește și devine pionier. Schema este reluată în Pe răspunderea mea, încă un film al veteranului „recuperat” Paul Călinescu. În contextul liberalizării poststaliniste, protagonistul Dinu Măgureanu (Iurie Darie) nu mai este muncitor, țăran, inginer, savant sau soldat. El are o meserie „ușoară”, e desenator de modă, ocupație condamnabilă cu câțiva ani în urmă. Bântuit de individualism, „originalitate” și încăpățânare, Măgureanu propune pentru producția de serie a fabricii de textile un model de rochie ca o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
adorația cetățenilor. Nivelul propagandistic al filmului coboară uneori până la cel al „dinozaurului” Viața învinge din 1951. Acolo, profesorul Olteanu voia să facă un soi de cositor românesc miraculos, lucrând cu „minunații muncitori ai combinatului”, în vreme ce profesorul Moga, ploconindu-se în fața savanților Occidentului, e sceptic defetist : Moga : N-a reușit Barclay și vrei să reușești tu ? Și cu cine vrei să reușești, practic ? Cu trei ingineri provinciali care n-au mai pus de 20 de ani mâna pe carte ? Olteanu : Totuși, ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de 20 de ani mâna pe carte ? Olteanu : Totuși, ce oameni minunați am găsit în uzină... Moga : Pentru stadiul în care ne găsim noi, se poate. În Polinezia un agent sanitar care știe să scoată o măsea e un mare savant. Olteanu : Și-ar fi dat viața, numai să reușim. Iată și dialogul dintre Coman și funcționarul de la minister Vasilescu : Vasilescu : Ați pornit experimentele la elice fără aprobare ? Coman : Păi, ce, ne-ați dat-o ? Vasilescu : Cum poți să-ți imaginezi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Nu s-a lăsat [Iorga - n.m.] până nu ni l-a pus pe Carol în cap”. Intenția scenariștilor Nicolae Dragoș și Mihai Stoian este de a construi o contradicție antagonistă spectaculoasă, politico-istorico-filosofică, între N. Iorga și legionari. În acest scop, savantul este pus să scrâșnească : „Trădându-și neamul, Codreanu și-a trădat viața, și a plătit !”, agresivitate neverosimilă, după cum am văzut, în realitate Iorga cerând ca Zelea Codreanu să fie lăsat în pace de către Justiție. În același scop, cele trei submediocrități
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ARGUMENT Este un fapt deosebit de îmbucurător astăzi când, după o lungă și vinovată tăcere, urmată de o prezentare trunchiată tipic comunistă, a fost redată culturii și științei naționale personalitatea celui mai mare savant pe care l-a zămislit acest popor, Nicolae C. Paulescu (foto pg 305). Exemplaritatea vieții sale, trăită în duhul credinței și al științei, cât și monumentalitatea operei sale, neegalată în istoria științei românești, sunt redate astăzi în toată splendoarea lor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
începe odată cu dezvoltarea curentului protocronist din mișcarea culturală românească ai anilor 70 din secolul trecut, când personalități prestigioase ale științei medicale românești (Ion Pavel, Alfred Rusescu, Emil Crăciun, Constantin Angelescu, Iulian Mincu, Constantin Ionescu Târgoviște, Ștefan Milcu), stimulate de demersul savantului scoțian Jan Murray în recunoașterea priorității lui Paulescu în descoperirea insulinei (hormonul antidiabetic), se angajează în odiseea recunoașterii operei științifice a savantului român. Consacrarea acestui statut va fi definitivă la sărbătorirea cinquantenarului descoperirii insulinei (foto pg.27) și recunoașterii oficiale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Ion Pavel, Alfred Rusescu, Emil Crăciun, Constantin Angelescu, Iulian Mincu, Constantin Ionescu Târgoviște, Ștefan Milcu), stimulate de demersul savantului scoțian Jan Murray în recunoașterea priorității lui Paulescu în descoperirea insulinei (hormonul antidiabetic), se angajează în odiseea recunoașterii operei științifice a savantului român. Consacrarea acestui statut va fi definitivă la sărbătorirea cinquantenarului descoperirii insulinei (foto pg.27) și recunoașterii oficiale din partea Comitetului Nobel prin persoana președintelui acestui for (Arne Tiselius) a erorii care s-a comis în anul 123 prin acordarea premiului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu excepția celor pur științifice (și acestea doar parțial), se rezumă la redarea textelor paulesciene însoțite doar de câteva comentarii de ordin general, fără să se încerce o evaluare a ceea ce știința perioadei postpaulescu de exemplu, a adus în sprijinul argumentației savantului. Este și motivul pentru care unii detractori continuă săși manifeste deschis și chiar agresiv opoziția prin scrieri care nu-i onorează. Cartea de față preia principalele jaloane ale gândirii paulesciene și încearcă să le aducă în actualitatea zilelor noastre, judecându
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
actualitatea zilelor noastre, judecându-le și prin prisma achizițiilor științifice și a evoluției istori ce a societății omenești. Pentru cititor va fi reconfortant să constate că intuiția paulesciană a acelui „maestru desăvârșit” de pildă, despre care vorbea cu atâta admirație savantul, se regăsește în codul genetic al ființei viețuitoare, entitate care prin structura sa se dovedește a fi extrem de limitativă și în egală măsură deosebit de activă în conservarea creației pe care Paulescu o susținea și argumenta atât de convingător în scrierile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de vază, a fost unul din conducătorii revoltei de la 1848 care va da semnalul revoluției din același an), cu înclinație religioasă, de o delicatețe, bunăcuviință, bunătate și dragoste de semeni deosebită, calități ce vor influența evoluția tânărului Paulescu. De altfel savantul de mai târziu va îmbina fericit calitățile ambilor părinți; inteligența, perseverența și corectitudinea tatălui cu delicatețea, bunacuviință, religiozitatea și dragostea de semeni de la mamă. Preocuparea pentru educația copiilor era o constantă a familiei, așa încât toți copiii vor avea parte de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de Medecine Interne, funcție în care va activa până în anul 100 (foto pg 281 jos). Anii care au urmat, până la revenirea în țară, au fost efectiv marcați de trei activități majore care se vor completa armonios și vor contura personalitatea savantului de mai târziu: - activitatea de medic de spital la Notre Dame de Perpetuei Secours (foto pg. 288 sus) care avea să fie una de excepție. Mărturie stau impresiile celor care au lucrat cu el, respectul și prețuirea de care s-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acea epocă butoaie cu apă și gheață la intrare pentru combaterea prin mijloace fizice a febrei, hiperpirexia fiind îndeobște extrem de periculoasă mai ales la copilul mic (șoc hipertermic, convulsii, comă). - gândirea filosofică și socială, reprezintă a patra dimensiune a personalității savantului Paulescu. Își va expune public concepția sa despre lume și viață, pentru prima dată, în cele trei lecții celebre susținute în fața studenților în februarie 105; „Finalitatea în biologie”, „Materialismul” și „Noțiunile de Suflet și Dumnezeu în Fiziologie” reunite în cartea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
l-a împiedicat să devină celebru prin nihilismul său. Cu toate acestea nu există domeniu al culturii și științei în care acest popor multimilenar să nuși fi făcut remarcată prezența prin contribuții nu rareori importante. Este și cazul marelui nostru savant Nicolae Constantin Paulescu care continuă să stârnească reacții extrem de acide, mai ales după ce prioritatea descoperirii insulinei i-a fost unanim recunoscută de către lumea științifică internațională, în defavoarea unui comandou canadian (C. I. TârgovișteInsulina,descoperirea medicală a secolului, aparține românului N. C.
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
tendențios și ipocrit de știință, politică și evocări istorice, într-o asociere de o manieră cel puțin nefericită, menită să bulverseze pe cititorul neinformat și să producă un sentiment de indignare în sufletul celor care cunosc viața și opera marelui savant român. Inițiativa pare să fie a primului autor, Peter Manu, care-și însușește tainele profesiei medicale ca student, intern și rezident la Universitatea de Medicină „Carol Davila” București și care, datorită unor frustrări academice (pretinde el), se autoexilează în țara
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
același nume (Cuvântul Legionar, 12 oct 2012), devine cu atât mai acută cu cât, grație unor eforturi lăudabile din partea unor nume de referință ai diabetologiei și științei medicale mondiale și a unor temerari autohtoni (autorități în domeniu), meritele marelui nostru savant ajung să fie unanim recunoscute, încât astăzi Paulescu este descoperitorul de necontestat al hormonului antidiabetic, pancreină denumită de el și insulină cunoscută în limbajul științific și medical internațional (Murray I - Insul/n,:Credit for its isolation, British medical Journal, 13
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
între care două sunt, evident, data nașterii și morții), încheindu-se cu un epilog semnat de Radu Ioanid, care rezumă viața lui Paulescu de o manieră extrem de negativă, aducând acuze chiar și celor care se solidarizează cu opera științifică a savantului. Subliniez științifică, pentru că nimeni în perioada postbelică și postrevoluționară (după 18) nu mai creditează scrierile antisemite paulesciene, considerate unanim ca fiind determinate conjunctural, în contextualitatea epocii în care a trăit și care nu mai au absolu t nici o relevanță astăzi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
că în graba sa de a denigra nu a băgat de seamă că sintagma despre care face vorbire aparține, nimănui altcuiva, decât lui Paulescu, pusă viguros în pagină în monumentala sa lucrare „Despre stil în Fiziologie” (Spitalul, 104) când afirmă; „Savanții moderni afectând un dispreț profund pentru orice regulă de scriere și exprimându-și ideile cu o neglijență deplorabilă, probează că nu-și dau seama de importanța stilului în știință (...). Fiziologia cere o expunere: „clară, concisă și precisă” (ceea ce în limbajul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
E. Johansen, care nu a acceptat protestul lui Paulescu, mai mult, nu i-a acceptat comunicarea la congresul internațional de fiziologie pe care-l va prezida doi ani mai târziu, cui? celui mai mare fiziolog al timpului cum era cotat savantul român la acea vreme. A încerca separarea celor care au contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic în curentul biochimic și curentul fiziologist, context în care descoperirea lui Paulescu ar aparține științei fundamentale, este un fetiș intelectual inadmisibil, pentru că orice om cât
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]