6,897 matches
-
mediu. Legătura dintre ființa umană și mediul în care crește este așa de puternică încît desprinderea sa de lumea care-l înconjoară va crea un oarecare dezechilibru cu consecințe defavorabile asupra dezvoltării sale ulterioare. Ca și alți reprezentanți ai pedagogiei sociologice, Stanciu Stoian aprecia că școala rurală din acea vreme dezrădăcina copiii (42, p. 102), îi desprindea, din punct de vedere spiritual, de locul în care s-au născut și au crescut. Considera de aceea necesar ca școala să se axeze
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
societății în general, va dobîndi, la Stanciu Stoian, un contur ce se va distanța de acela promovat atît de magistrul său Dimitrie Gusti cît și de colegul, puțin mai vîrstnic, I. C. Petrescu, deși el a continuat să se includă sociologic și pedagogie în gruparea acestora. Deși, ca și ceilalți reprezentanți ai pedagogiei sociologice din România, a fost preocupat în special de problemele școlii rurale, Stanciu Stoian n-a rămas cu privirile îndrepte dominant spre trecut, ci a căutat să se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
distanța de acela promovat atît de magistrul său Dimitrie Gusti cît și de colegul, puțin mai vîrstnic, I. C. Petrescu, deși el a continuat să se includă sociologic și pedagogie în gruparea acestora. Deși, ca și ceilalți reprezentanți ai pedagogiei sociologice din România, a fost preocupat în special de problemele școlii rurale, Stanciu Stoian n-a rămas cu privirile îndrepte dominant spre trecut, ci a căutat să se integreze în contemporaneitate. Evident, localismul educativ presupune cunoașterea locului, a satului în care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aderării școlii la realitățile satului românesc. Pe baza experienței și reflecției de un deceniu, elaborează lucrarea Sociologia și pedagogia satului (1943). Menținîndu-se uneori în limitele ideilor promovate în cele mai multe din lucrările de filosofia și sociologia culturii, Stanciu Stoian aducea idei sociologice ce-și aveau izvorul în operele creatorilor "socialismului științific". Sociologia și pedagogia satului încerca să ofere după aproximativ patru decenii de la soluția preconizată de Spiru Haret o nouă cale de rezolvare a problemei satului românesc. Se păstra școlii vechea ei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
locului" (43, p. 18). Ridicarea satului urma să se realizeze prin cultură, dar "o cultură adevărată, verificată", nu una rămasă la stadiul folcloric. Sociologia și pedagogia satului constituie "un moment important al procesului de îmbinare a cercetărilor pedagogice cu cele sociologice, etice și politologice, în sensul remarcat de școala sociologică de la București" (44. p. 75). Stanciu Stoian a introdus o viziune sociologică și în studiile sale de istoria pedagogiei, viziune care i-a permis explicarea faptelor educaționale și interpretarea diverselor idei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
realizeze prin cultură, dar "o cultură adevărată, verificată", nu una rămasă la stadiul folcloric. Sociologia și pedagogia satului constituie "un moment important al procesului de îmbinare a cercetărilor pedagogice cu cele sociologice, etice și politologice, în sensul remarcat de școala sociologică de la București" (44. p. 75). Stanciu Stoian a introdus o viziune sociologică și în studiile sale de istoria pedagogiei, viziune care i-a permis explicarea faptelor educaționale și interpretarea diverselor idei pedagogice prin raportarea lor la realitățile sociale ale epocii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
stadiul folcloric. Sociologia și pedagogia satului constituie "un moment important al procesului de îmbinare a cercetărilor pedagogice cu cele sociologice, etice și politologice, în sensul remarcat de școala sociologică de la București" (44. p. 75). Stanciu Stoian a introdus o viziune sociologică și în studiile sale de istoria pedagogiei, viziune care i-a permis explicarea faptelor educaționale și interpretarea diverselor idei pedagogice prin raportarea lor la realitățile sociale ale epocii căreia îi aparțineau. În această orientare sociologică a introdus încă de la începutul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Stoian a introdus o viziune sociologică și în studiile sale de istoria pedagogiei, viziune care i-a permis explicarea faptelor educaționale și interpretarea diverselor idei pedagogice prin raportarea lor la realitățile sociale ale epocii căreia îi aparțineau. În această orientare sociologică a introdus încă de la începutul anilor '40 elemente ale interpretării materialist-istorice. În prima sa lucrare mai amplă de istoria pedagogiei Probleme de ieri și de azi ale pedagogiei românești (1942) Stanciu Stoian trece dincolo de teza durkheimiană a relației dintre educație
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
recunoscută în acei ani care și-a afirmat deși nu foarte tranșant orientarea materialist-istorică înainte de 1944. După această dată ea a devenit, încă de la început, categorică. Uneori, făcîndu-se, cu un prilej sau altul, referiri la ideile emise în spiritul pedagogiei sociologice românești, s-a folosit termenul de pedagogie socială. După cum s-a văzut din capitolele anterioare, acest termen are mai multe accepții. Pentru P. Natorp, pedagogia socială înseamnă acea teorie care considera societatea ca factorul esențial al formării umane; pentru Hermann
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din capitolele anterioare, acest termen are mai multe accepții. Pentru P. Natorp, pedagogia socială înseamnă acea teorie care considera societatea ca factorul esențial al formării umane; pentru Hermann Nohl, pedagogia socială este o teorie asupra instituțiilor educative extrașcolare. Reprezentanții pedagogiei sociologice românești au apreciat educația ca fiind determinată, în primul rînd, de societate și ca realizîndu-se din perspectiva exigențelor sociale. Ei au acordat însă, mai mult decît alți teoreticieni străini, o mai mare atenție copilului, cu particularitățile lui. Este aici încă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
funcționarea învățămîntului primar și normal (din mai 1939) relua firul întrerupt în 1933 și prevedea înființarea unor școli experimentale. Evenimentele politice care au urmat au împiedicat desfășurarea activității acestora. Experimentele avute în vedere în 1933 și 1939 aveau o bază sociologică; era vorba de acțiuni ample, menite să ducă la implementarea, prin adaptare, în practica școlară a unor inovații realizate pe alte meridiane ale globului. Ideea era valoroasă, se manifesta receptivitate față de nou, dar și grija pentru selectarea lui potrivit trebuințelor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tînărul cercetător se ocupa în lucrarea sa de două aspecte: a) individualitatea, cu tot ceea ce viza "echipamentul său nativ" și b) învățarea (53). Se impune precizarea că, pe lîngă "temelia" biologică a educației, autorul avea în vedere și o "temelie" sociologică. Iată dar un alt experimentalist român care nu se închista în limite biologiste. Pentru a se distinge de modul tradiționalist de înțelegere a teoriei despre educație, el propunea înlocuirea termenului de pedagogie considerat ca depășit cu acela de știință a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
menită să asigure procesul de științifizare a pedagogiei, ea oferind metode noi de investigație și un interes mai viu pentru probleme necercetate încă (61). 11.2.4. Semnificația unor încercări de constituire a unei "pedagogii românești" Foarte apropiată de pedagogia sociologică, prin interesul față de școala rurală, această tendință, de care urmează să ne ocupăm, are un element în plus pe care, de altfel, l-am întîlnit și la I. C. Petrescu acela de a elabora o teorie a educației desprinsă din înseși
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
popor latin; stimularea apariției renașterii culturale condiție a creării unei culturi autentice; căutarea izvoarelor de inspirație ale pedagogiei românești cu prioritate în "comoara de idei și simțiri a țărănimii". Iată nota comună cu C. Rădulescu-Motru, Simion Mehedinți, cu reprezentanții pedagogiei sociologice. Pedagogia românească se putea constitui așadar pe ceea ce se considera a fi specific țăranului român specificitate datorată, potrivit concepției profesorului clujean, istoriei poporului român. Ideea constituirii unei pedagogii românești dobîndește, la O. Ghibu, contururi mai precise la începutul deceniului al
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să se reglementeze fiecare tip de școală secundară după nevoile de cadre; să crească ponderea școlilor cu caracter practic; să se orienteze învățămîntul superior spre satisfacerea trebuințelor economice ale societății etc. În multe privințe, Gabrea este foarte apropiat de pedagogia sociologică. Manifesta aceeași insatisfacție pentru starea învățămîntului rural, pentru caracterul nediferențiat al acestuia față de școala primară urbană. Acestei probleme i-a fost acordată o atenție specială în lucrarea Psihologia a două tipuri de copii (de sat și de oraș), 1930. Vom
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o mai strînsă legare a fiilor de țărani de mediul în care s-au născut, stimulîndu-i să se înalțe, sub aspect moral și intelectual, odată cu acesta. Aici întîlnim, la acest pedagog, ideea constituirii unei pedagogii românești pe baza unor cercetări sociologice și psihologice. Riguros în utilizarea statisticii, Gabrea a speculat însă prea mult observațiile sale psihologice, interpretîndu-le în lumina unei concepții sociologice cu unele elemente conservatoare, foarte apropiate de unele din ideile lui C. Rădulescu-Motru. Oricum, în concepția sa, o pedagogie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
moral și intelectual, odată cu acesta. Aici întîlnim, la acest pedagog, ideea constituirii unei pedagogii românești pe baza unor cercetări sociologice și psihologice. Riguros în utilizarea statisticii, Gabrea a speculat însă prea mult observațiile sale psihologice, interpretîndu-le în lumina unei concepții sociologice cu unele elemente conservatoare, foarte apropiate de unele din ideile lui C. Rădulescu-Motru. Oricum, în concepția sa, o pedagogie românească se putea constitui numai pe baza analizei realităților românești, a experienței și cercetărilor întreprinse în școala românească. Acestei teorii, întemeiate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se apreciază că pătrunzînd în "educația nouă", psihanaliza a împins orientarea acesteia spre nondirectivism (29). De altfel, teoria cunoscută sub denumirea dinamica grupurilor, ca și orientările nondirectiviste din pedagogia contemporană, nu pot fi înțelese fără referire la freudism. 16 CERCETĂRI SOCIOLOGICE ȘI DE PSIHOLOGIE SOCIALĂ CU IMPLICAȚII ÎN MACRO- ȘI MICRO-PEDAGOGIE 16.1. Relația sistemului de învățămînt cu societatea Cercetările sociologice foarte numeroase în această a doua jumătate a secolului XX -, abordînd cele mai variate teme, nu puteau să nu se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
denumirea dinamica grupurilor, ca și orientările nondirectiviste din pedagogia contemporană, nu pot fi înțelese fără referire la freudism. 16 CERCETĂRI SOCIOLOGICE ȘI DE PSIHOLOGIE SOCIALĂ CU IMPLICAȚII ÎN MACRO- ȘI MICRO-PEDAGOGIE 16.1. Relația sistemului de învățămînt cu societatea Cercetările sociologice foarte numeroase în această a doua jumătate a secolului XX -, abordînd cele mai variate teme, nu puteau să nu se oprească și asupra învățămîntului, în legătură cu care, în deceniile din urmă, s-au exprimat după cum s-a văzut cele mai contradictorii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care mențin ordinea socială. Dacă "clasa dominantă" și-ar întemeia acțiunea ei pe o forță evidentă, ar eșua; utilizînd însă acțiunea pedagogică care nu este decît o violență simbolică ea reușește să-și impună anumite semnificații ca fiind legitime. Teoria sociologică a reproducției culturale a fost expusă, îndeosebi, în două din lucrările lui P. Bourdieu, ambele în colaborare cu JEAN-CLAUDE PASSERON: Les Héritiers (Moștenitorii, 1964) și La Reproduction (Reproducția, 1970). Prima tratează modul în care inegalitatea culturală provoacă inegalitatea șanselor în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a ordinii sociale. Așa se explică unele obiecții exprimate în anii '70 la adresa teoriei reproducției culturale și atribuirea calificativelor de: "sociologie sterilă" (6), "funcționalism fatalist" (1), "teorie neputincioasă" (5, p. 129). Toate acestea pentru că, fiind o expresie a unei concepții sociologice a micii burghezii, conține numeroase accente de revoltă, fără a oferi soluții. Pe de altă parte, stilul greoi, în care autorii respectivi își redactează lucrările, face lectura dificilă și restrînsă la un cerc cultural inițiat în limbajul universitar (ibidem). b
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din țările cu economie capitalistă au fost și sînt încă numeroase. Ritmul accelerat al istoriei favorizează creșterea decalajului dintre trebuințele dezvoltării sociale și oferta școlii, de aici multiplele critici la adresa învățămîntului, critici care au la bază variate concepții filosofice sau sociologice. Cele mai virulente dintre aceste critici au fost formulate de pe pozițiile ideologiei marxiste și vizează aspectele sociale ale educației. După experiența celor patru decenii pînă în decembrie 1989 noi știm acum că, sub dominația acestei ideologii, sistemul educațional nu s-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
criticilor formulate, și chiar dacă, în unele țări, s-au rezolvat unele probleme cum ar fi egalitatea de acces s-au creat altele cu consecințe mult mai grave. c) Se arăta, la începutul acestui capitol, că una din direcțiile de cercetare sociologică din domeniul învățămîntului vizează implicațiile procesului de comunicare (transmitere) din educație asupra reproducției culturale și sociale. Pe această linie, relevante sînt contribuțiile sociologului englez BASIL BERNSTEIN. În dezvoltarea teoriei sale, el se fundamentează pe unele rezultate ale cercetărilor sociologice cu privire la
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cercetare sociologică din domeniul învățămîntului vizează implicațiile procesului de comunicare (transmitere) din educație asupra reproducției culturale și sociale. Pe această linie, relevante sînt contribuțiile sociologului englez BASIL BERNSTEIN. În dezvoltarea teoriei sale, el se fundamentează pe unele rezultate ale cercetărilor sociologice cu privire la vorbire și limbaj: 1) mediul lingvistic exercită o influență formativă asupra ființei umane; 2) modelul vorbirii este diferențiat de la o cultură la alta; 3) prin vorbire, copilul capătă o identitate socială specifică. B. Bernstein face precizarea că, în cadrul aceleiași
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
el și aceasta să-i fie retransmisă, oferindu-i-se posibilitatea de a utiliza în școală codul care-i este familiar, pentru ca, treptat, să-i devină accesibil codul elaborat (12). Parcurgerea fie și în mod succint a unora din cercetările sociologice referitoare la educație (cel mai frecvent invocate în discuțiile specialiștilor) ne conduce către aprecieri cu caracter mai general: 1. Toate aceste cercetări au în vedere, ca și acelea întreprinse de Ém. Durkheim la începutul secolului, sistemele de educație, relațiile lor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]