6,992 matches
-
o fastuoasă creativitate în Antichitatea tîrzie. Potrivit lui André Scrima, de la Părinții pustiei la Capadocieni, la Maxim Mărturisitorul, la Palama și haghioriți, apofatismul constituie în Răsăritul creștin un stil, o intenție esențială, mai degrabă decît un curent sau o școală de spiritualitate 4. Apofatism existențial 5, gustat în experiența contemplativă și în cea liturgică, el e formulat într-un limbaj care își spune propria depășire, într-o teologie unde conjuncția-în-distanță dintre creat și increat devine Paște, transitus : trecere deifiantă a unei alterități
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Academicianul Mihai Cimpoi constata că însuși actul de lichidare a institutului este unul politic. Ideea, a opinat el, vine de la vicepremierul Victor Stepaniuc. „E o încercare de surpare a temeliei naționale a Academiei, or academiile se construiesc pe bază de spiritualitate, de studiere a valorilor naționale”, a adăugat Mihai Cimpoi. La rândul său, criticul Ion Ciocanu a spus că tentativa de lichidare a institutului este o lovitură dată limbii și literaturii române. Acțiunile vădit antiromânești declanșate odată cu anul jubiliar 2009 în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
elabora proiectul de evoluție culturală, practic de românizare a școlii, a elitelor, a culturii în ansamblu. Era un proces socio-cultural extrem de tensionat. Se înfruntau generații și viziuni culturale, se contrapuneau ideologii. Se discuta însă tot mai apăsat despre o nouă spiritualitate, căci aceasta putea fi temeiul identității unei noi generații. Spiritualitate era cuvîntul de ordine al zilei și cîțiva teoreticieni ai momentului își revendicau dreptul de a face delimitări noționale. Invocăm doar două repere: textul lui Nichifor Crainic intitulat "Spiritualitate"34
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a elitelor, a culturii în ansamblu. Era un proces socio-cultural extrem de tensionat. Se înfruntau generații și viziuni culturale, se contrapuneau ideologii. Se discuta însă tot mai apăsat despre o nouă spiritualitate, căci aceasta putea fi temeiul identității unei noi generații. Spiritualitate era cuvîntul de ordine al zilei și cîțiva teoreticieni ai momentului își revendicau dreptul de a face delimitări noționale. Invocăm doar două repere: textul lui Nichifor Crainic intitulat "Spiritualitate"34 și ancheta revistei Tiparnița literară 35, la care au răspuns
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nouă spiritualitate, căci aceasta putea fi temeiul identității unei noi generații. Spiritualitate era cuvîntul de ordine al zilei și cîțiva teoreticieni ai momentului își revendicau dreptul de a face delimitări noționale. Invocăm doar două repere: textul lui Nichifor Crainic intitulat "Spiritualitate"34 și ancheta revistei Tiparnița literară 35, la care au răspuns: Nicolae Iorga, C. Rădulescu Motru, O. Goga, E. Lovinescu, L. Blaga, Nichifor Crainic, Radu Dragnea, Șerban Cioculescu, Sandu Tudor, Ionel Jianu, Mircea M. Vulcănescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Mihail
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
simbolic și aristocratic", publicat în chiar acel număr al Gândirii. Pe Sorin Pavel și Petre Marcu- Balș, doi dintre autorii celebrului manifest, îi considera de-ai casei, din gruparea Gândirii 36. La sfîrșitul eseului, Crainic face o descriere sumară a spiritualității: "Subordonarea întregului complex al existenței omenești spiritului care domină totul. E bucata noastră de existență șlefuită moral, purificată și dilatată necontenit în flacăra spiritului universal". Adică existența laolaltă cu arta, care este "imaginea ei stilizată". Altfel spus, spiritualitatea semnifica "viață
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sumară a spiritualității: "Subordonarea întregului complex al existenței omenești spiritului care domină totul. E bucata noastră de existență șlefuită moral, purificată și dilatată necontenit în flacăra spiritului universal". Adică existența laolaltă cu arta, care este "imaginea ei stilizată". Altfel spus, spiritualitatea semnifica "viață în duh și artă în duh și, cum forma consacrată și concretă a spiritualității e Biserica, noua orientare însemnează viață și artă în Duhul Sfînt"37. Dacă noua generație se regăsea în acest adevăr, atunci ea se întorcea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de existență șlefuită moral, purificată și dilatată necontenit în flacăra spiritului universal". Adică existența laolaltă cu arta, care este "imaginea ei stilizată". Altfel spus, spiritualitatea semnifica "viață în duh și artă în duh și, cum forma consacrată și concretă a spiritualității e Biserica, noua orientare însemnează viață și artă în Duhul Sfînt"37. Dacă noua generație se regăsea în acest adevăr, atunci ea se întorcea la sufletul poporului numit religie. Și dacă "naționalismul integral" promovat de Iorga, Charles Maurras sau Charles
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
politicului, tradiționalismul Gândirii urmărea "o integrală subordonare spiritului, după principiul Evangheliei: cine se smerește se va înălța". Un tradiționalism care voia, așadar, o alianță între vremelnicia ființei umane și eternitate. Nu doar Eliade, așadar, era interesat de chestiunea unei noi spiritualități, opțiunea lui, exprimată în serialul din 1927, fiind mai degrabă un reflex al convergenței cu tendința imprimată de spiritul timpului, cu ideile atît de influente ale lui Nae Ionescu, cel ce a fost, pentru întreaga generație, un fel de primum
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dovedesc o nouă orientare spirituală. Expunerea, autenticitatea și semnificația ei am discutat-o aiurea. Aș vrea să cunosc un singur fapt care să infirme noutatea acestor experiențe și a rezultatelor lor"38. Semnificative par a fi, pentru interogațiile asupra noii spiritualități, și atitudinile lui Eugen Lovinescu, Lucian Blaga, Sandu Tudor și Mihail Sebastian. Răspunsul dat de Mircea Vulcănescu la întrebarea Tiparniței literare era al doilea ca întindere, după cel al lui Vasile Băncilă (din păcate, un text diluat în multe dintre
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cel al lui Vasile Băncilă (din păcate, un text diluat în multe dintre fragmentele sale, exersînd o critică juvenilă și aluzivă la adresa noii generații), iar observațiile sale sînt dense și, în egală măsură, conceptual- metodice. El imputa, mai întîi, termenului spiritualitate un caracter echivoc. Și asta pentru că trimitea deodată la lucruri total diferite: 1) la o nouă viață interioară, care putea fi într-adevăr nouă; 2) la o nouă cultură, dar care era totdeauna veche, și 3) la o nouă viață
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lumea valorilor și lumea spirituală. Vulcănescu trece apoi, sec, la o analiză strînsă a acestor două confuzii în istoria spiritului uman. Critică antichitatea, în primul rînd pe Socrate, cel care a formulat gîndul că "viața spirituală înseamnă viață interioară, iar spiritualitatea, trăire intensă a clipei, indiferent de valoarea calitativă a conținutului sufletesc trăit" (de aici s-a crezut că e mereu nevoie de nou, de primenire necontenită). Un asemenea mod de gîndire urcă pînă la marii maeștri ai confuziei: Bergson, Proust
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
complectitudinism (pe care Vulcănescu îl denumise, în 1922, viață integrală), de mistica incoloră, un fel de vague à l'âme numit de Nae Ionescu Schwärmerei. Un astfel de integralism i se părea lui Vulcănescu pur și simplu o zădărnicie. În ceea ce privește spiritualitatea care înseamnă viață culturală, Vulcănescu o judecă prin vizorul filosofiei culturii și arată că, aici, confuzia provine din caracterul deopotrivă obiectiv și ideal al valorilor, un echivoc ivit odată cu filosofia și care a funcționat în istorie pînă la Goethe și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
acestei stări difuze l-au simțit, la noi, nu doar critici precum Ralea, Vianu, Zarifopol, ci și creatori ca Blaga sau Pârvan. Iar lucidul și echilibratul Vulcănescu invocă și exemple reușite de existențe culturale care au pășit cu adevărat în spiritualitate: Crainic, care și-ar fi împins sămănătorismul pe planul al doilea, Nae Ionescu, Ștefan Nenițescu și pictorul Sabin Popp, spirite care depășiseră mai demult culturalismul, cel puțin pe planul înțelegerii. Mircea Vulcănescu stăruia și asupra celui de-al treilea sens
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
adică viața duhovnicească. Dacă "viața interioară e sterilă" și "valorile sînt pieritoare", cel ce vrea și aspiră să își depășească propriul eu n-are decît să treacă dincolo de aceste prime două vămi sau sensuri. Pentru Mircea Vulcănescu, asemenea semnificații ale spiritualității au fost specifice acelui moment spiritual (1925-1929) cînd are loc o ascensiune a termenului dezbătut asiduu în publicistica vremii și cînd se petrece "identificarea problemei "noii spiritualități" cu problema "tinerei generații""39. Sociologul tinerei generații descifra totodată și un interstițiu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dincolo de aceste prime două vămi sau sensuri. Pentru Mircea Vulcănescu, asemenea semnificații ale spiritualității au fost specifice acelui moment spiritual (1925-1929) cînd are loc o ascensiune a termenului dezbătut asiduu în publicistica vremii și cînd se petrece "identificarea problemei "noii spiritualități" cu problema "tinerei generații""39. Sociologul tinerei generații descifra totodată și un interstițiu subsecvent, consumat între 1930 și 1932: un moment nespiritual în care s-ar fi petrecut o diminuare a importanței pe care o avea spiritualitatea. Rezultatul? Divergențe clar
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
identificarea problemei "noii spiritualități" cu problema "tinerei generații""39. Sociologul tinerei generații descifra totodată și un interstițiu subsecvent, consumat între 1930 și 1932: un moment nespiritual în care s-ar fi petrecut o diminuare a importanței pe care o avea spiritualitatea. Rezultatul? Divergențe clar exprimate de vreo trei categorii de susținători ai spiritualității în publicistica românească de la începutul anilor treizeci, grupuri pe care Vulcănescu le individualizează prin nume și le descrie sumar în textul din Criterion 40. Pentru ca, după un an
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
descifra totodată și un interstițiu subsecvent, consumat între 1930 și 1932: un moment nespiritual în care s-ar fi petrecut o diminuare a importanței pe care o avea spiritualitatea. Rezultatul? Divergențe clar exprimate de vreo trei categorii de susținători ai spiritualității în publicistica românească de la începutul anilor treizeci, grupuri pe care Vulcănescu le individualizează prin nume și le descrie sumar în textul din Criterion 40. Pentru ca, după un an, într-o Conferință rostită la Fundația regală "Carol I", Vulcănescu să schițeze
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
doar la nivelul limbajului se putea semnala funcționarea paradoxului, ci și sugera Vulcănescu pe plan epistemologic, unde s-ar putea urmări ce funcții îndeplinește acesta în varii expresii ale vieții duhovnicești. Grila cercetării lui Vulcănescu este, și acum, dominant sociologică, spiritualitatea e văzută, detașat, în dimensiunea ei imanentă, ca un tip special de structură concretă, un nex cauzal alcătuit din relațiile omului (ale spiritului său) cu timpul și mediul în care trăiește. El desprindea, de la Evul Mediu și Renaștere încoace, caracteristici
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dimensiunea ei imanentă, ca un tip special de structură concretă, un nex cauzal alcătuit din relațiile omului (ale spiritului său) cu timpul și mediul în care trăiește. El desprindea, de la Evul Mediu și Renaștere încoace, caracteristici care au determinat evoluția spiritualității: omul situat sau "dislocat cosmologic" în/din centru creației, triumful lui homo faber urmat de flexibilizarea acțiunii umane și dobîndirea unui grad de libertate etică odată cu ethosul capitalist, pentru ca pe fondul acestei moderne "labilizări a conduitei", ceea ce ar trimite la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
situat sau "dislocat cosmologic" în/din centru creației, triumful lui homo faber urmat de flexibilizarea acțiunii umane și dobîndirea unui grad de libertate etică odată cu ethosul capitalist, pentru ca pe fondul acestei moderne "labilizări a conduitei", ceea ce ar trimite la o spiritualitate de tip deschis, una care afla tot în om măsura lucrurilor să se producă o altă dislocare (mai exact dizolvare): a conceptului de om. Omul așa-zis modern, luat drept reper în schița asupra spiritualității românești, e situat de Vulcănescu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ceea ce ar trimite la o spiritualitate de tip deschis, una care afla tot în om măsura lucrurilor să se producă o altă dislocare (mai exact dizolvare): a conceptului de om. Omul așa-zis modern, luat drept reper în schița asupra spiritualității românești, e situat de Vulcănescu undeva pe liziera condiției umane: nu-și mai stăpînește limitele și nu mai poate atinge pragul gidian al personalității maxime. După o atare fișă caracterologică a noii spiritualități, prinde tot mai mult contur ipoteza că
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
modern, luat drept reper în schița asupra spiritualității românești, e situat de Vulcănescu undeva pe liziera condiției umane: nu-și mai stăpînește limitele și nu mai poate atinge pragul gidian al personalității maxime. După o atare fișă caracterologică a noii spiritualități, prinde tot mai mult contur ipoteza că noua orientare spirituală nu putea fi nicidecum apanajul generației de la 1922, și ea nouă și tînără, generație care-l revendica drept lider pe Corneliu Codreanu, un grup de care era peste măsură de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
autorul lui Maitreyi comenta apăsat și sancționa fenomenul diletantismului, chiar dacă el dăduse ceva șanse unui anume tip de diletanți. Atmosfera în care Noica era angajat antrena, în epocă, multe spirite ce nu renunțaseră la menirea (pre)destinată, în cultură și spiritualitate, tinerei generații, evaluată, cum știm, din varii unghiuri de intelectualii momentului, între care Mircea Vulcănescu se impunea prin pertinența analizelor sale. Am aminti însă și un alt autor pe care lumea pare să-l uite tot mai mult, și anume
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
adevărat că o parte din interogații sînt și mai vechi, venind încoace pe creasta timpului dinspre eonul sfîrșitului de secol XIX. În fond, ne tot punem și tot repunem, în termenii zilei, chestiunea identității noastre ca neam sau națiune, ca spiritualitate și cultură, ne interesează ce și cum gîndesc alții despre noi, cum ne văd sau cum ne privesc, ne aplecăm, din varii unghiuri, asupra reperelor individualității românești, a siajului pe care l-a lăsat în timp tabla sau scara valorilor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]