11,293 matches
-
a ieși din toate magazinele existente în oraș. În acest răstimp, Hugo se decisese că urăște Crăciunul, că urăște Bath-ul și, cel mai tare, că urăște să fie omul care îi cară pachetele Amandei, ceea ce însemna că trebuia să te străduiești să te ții după ea, încărcat cu o vitrină întreagă de cadouri, și să nu te împiedici, deși absolut toți trecătorii păreau deciși să te dărâme. În bucătărie, în mod cu totul neașteptat, se găsea un comitet de întâmpinare. —Soră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să nu-i aducă prea multe cadouri. Își dădea acum seama că soții Duffield găsiseră o portiță de scăpare: cumpăraseră un număr mic de cadouri, dar de mare valoare. De teamă să nu-l ofenseze pe Jake, Alice s-a străduit să-și suprime încântarea la vederea rochiei elegante din cașmir. Dar Jake era oricum ofensat din cauza Minnie Mouse-ului vorbitor cu beculețe pe care părinții lui Alice i-l aduseseră nepoatei lor și de care Rosa, trezită după somnul de dupăamiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
e puțin cam, ei bine, extremist? Draga mea, și eu sunt pentru reciclare - cine nu e? Dar cred cu tărie că Jake împinge lucrurile prea departe. Nimeni n-ar putea să trăiască așa cum vrea el, deși tu, într-adevăr, te străduiești. Doamna Duffield s-a uitat cu tristețe la masa de schimbat scutece făcută din recipiente goale de lapte, apoi și-a întors din nou privirea către Alice. Îmi pare rău că trebuie să spun asta, dar, draga mea, aproape că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
se zbătea de moarte. La finalul acestei etape, ud leoarcă, uleios, sleit de puteri și asudând din cauza fricii și efortului, Hugo ar fi sărit și el în baie. Dar nu avea timp. Trebuia să se ocupe de scutece. Oricât se străduia și cu toate că era conștient că milioane de alți părinți, unii mult mai cretini decât el, rezolvau zilnic, cu succes, problema scutecelor, Hugo pur și simplu nu înțelegea cum funcționau. Dintre cele două benzi adezive, fiecare așezată în câte-un lateral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
amuțise, fascinat de locurile noi pe care le vedea și de mirosurile din primul birou în care intra. Nu-l interesa să creeze probleme. Era vrăjit de ficusul deprimat din ghiveciul prăfuit de pe biroul lui Neil. Hugo a luat loc, străduindu-se să-și țină în poală fiul pus pe explorări, în timp ce el își descria planul pentru întoarcerea la serviciu. — Deci, a încheiat el, numai diminețile ar fi fantastic. Neil și-a frecat fața nerasă, nepărând prea convins. —Eu nu țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
spune că există câteva, ăăă, provocări. Băiatul nu doarme? a ghicit Alice. —Ăăă, da. Desigur, starea aproape insomniacă a lui Theo era una dintre probleme. Dar era un bun început. Ceea ce trebuie să faci, a spus Alice, este să te străduiești ca pe parcursul zilei să-l ții, cât se poate de mult, treaz. Eu așa am făcut, a continuat mângâind spatele portbebeului, și se pare că metoda funcționează. În felul ăsta, noaptea o să doarmă. De fapt, presupun că e o chestie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
că-și permisese să se lase sedusă atât în librărie, cât și în supermarket. Dar, imediat cum plecase, își amintise că Hugo era soțul îngrozitoarei Amanda Hardwick, deci o persoană cu care nu putea să se împrietenească. Alice s-a străduit să uite chipul obosit și învins al lui Hugo din librărie, să uite cum îi înapoiase portofelul în supermarket și emoționanta disperare cu care o invitase la o cafea. Nu se întâlnea cu el. Cu toate că promisese, iar ea se ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
asta, Shauna? a urlat Neil la secretară. Că Fine își vaccinează nenorocitul ăla de copil? N-ai scris în agendă... Nu? Nu ți-a spus? Nu i-ai spus, Fine, a anunțat Neil întorcându-se la telefon. Hugo s-a străduit să-și păstreze calmul. Păi, e limpede că a uitat. Hugo a auzit că doctorul anunța numele lui Theo prin intercom. —Trebuie să închid. O să ajung la birou mai târziu. După ce las copilul la creșă. —Creșă? Creșă? Când Hugo a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
era de prost gust. Nici hainele femeii nu erau mai de Doamne ajută. Laura s-a lipit de cadrul ușii într-un neglijeu din șifon roșu, aproape transparent, ale cărui poale erau garnisite cu pene de struț. Hugo s-a străduit din toate puterile să se relaxeze, în loc să intre în panică. Laura se îmbrăca în mod normal ca un transsexual din Bangkok, așa că probabil veșmintele ei de acum nu reprezentau nimic ieșit din comun. N-am știut că asta e casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Ce lucruri spusese. Cât băuse. Ce părere trebuie să-și fi făcut el despre ea. În celălalt colț al camerei, Jake a înțepenit într-o atitudine ostilă la auzul numelui. —El! Ce vrea? Ce s-a întâmplat? a întrebat Alice, străduindu-se din răsputeri să-și ignore soțul. Simțise imediat că ăsta nu era un telefon de curtoazie. —Theo. Are o erupție, a scâncit Hugo. Alice, arată rău. —Cât de rău? Ai făcut testul cu sticla? —Testul cu sticla? —Ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ultimă șansă. Vreau să te duci, în după-amiaza asta, să faci o prezentare pentru un apartament dintr-un proiect urban nou, care se numește Mândrie și prejudecată. —Bine! Debarasându-se, cu forță, de gândurile legate de Amanda, Hugo s-a străduit să pară cât mai nerăbdător și stăpân pe situație. Neil l-a privit suspicios. —E nasol, fiindcă voiam să mă duc chiar eu, dar a intervenit ceva destul de important și câteva zile o să lipsesc de la birou. Probabil tot restul săptămânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
mi-a făcut masajul mi-a spus că majoritatea clienților sunt ziariști care scriu materiale despre centre de frumusețe. Eu eram prima ei clientă plătitoare din weekendul ăsta. Hugo a zâmbit. Cina era plăcută. Cu excepția mâncării, care părea să se străduiască la fel de tare ca și majoritatea celorlalți clienți ai restaurantului să pară de efect. El și Alice deja pufniseră în râs din cauza plăcintei cu carne. De ce să te amesteci în rețetele clasice? Ce să mai spună de mreană și de frigăruile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Theo pe masa de schimbat scutece, Hugo s-a gândit că, la drept vorbind, momentan viața lui era cam de rahat. Literalmente. Cum curățarea lui Theo prin metode convenționale se dovedise neadecvată, Hugo îl vârâse în cadă, iar acum se străduia să șteargă trupul care protesta zgomotos. Tocmai atunci a auzit pe cineva intrând furtunos în casă. —Ești aici? a urlat o voce familiară. Hugo a înghețat. Amanda. Care, evident, se întorsese de la New York, pe neașteptate, imediat după ce aflase vestea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Și tu cât de mult o ajuți? a vrut să știe ziarista. Cu copilul, mă refer. Hugo s-a uitat la Theo, care se juca fericit cu exponometrul fotografului. A simțit starea războinică a neveste-sii. — A, a zis el străduindu-se să pară jovial. Sunt destul de implicat. Încerc și eu, a adăugat el cu un hohot autocritic. Dar e greu să ții pasul cu ea, nu? l-a îmboldit ziarista. Hugo n-a zis nimic. N-avea încredere să deschidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
din palme de fiecare dată când băiețelul reușea să înfigă câte-un inel. Theo a făcut curând legătura între efort și recompensă, așa că a ajuns curând să se aclame singur, țopăind de zor plin de fericire. Hugo râdea și el, străduindu-se să nu se întrebe câte astfel de ocazii îi mai rămăseseră. Părinte model sau nu. Pentru că, totuși, părerea Rottweilerului, concluzionase el mohorât, n-avea să conteze prea tare în lupta cu Amanda. Având în vedere trucurile mișelești pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
mulțime de posibilități minunate se învălmășeau amețitor în capul bărbatului. Amenințarea separării de copil fusese, în sfârșit, eliminată. Theo, el și Amanda din nou împreună, ca o familie. Și, cu toate că varianta asta era greu de imaginat, Hugo avea să se străduiască de dragul lui Theo. Avea să reușească, indiferent cât de rău s-ar comporta Amanda. Perspectiva asupra acestei situații i se schimbase. Cele mai groaznice, mai arogante și mai uluitor de egoiste excese ale neveste-sii erau o adevărată plăcere față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
nu mă feresc de cuvinte, ceea ce înseamnă că nu sunt deloc bolnav, atenție! -, nu ar trebui să existe. În consecință, nu voi da peste el în debara. Merse către debara, întredeschise ușa și aprinse lumina. Sau, mai bine zis, se strădui să aprindă lumina, fiindcă drumul parcurs de degetul arătător i se păru foarte lung, aproape nesfârșit, comutatorul opuse rezistență, inițial, încercă să facă față asediului, apoi capitulă... Câțiva metri pătrați, luminați de un bec chior, rafturi cu detergenți, uite și
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
literele fugeau pe pagină ca gâzele... nu reușea să-i dea de înțeles ceea ce citea. ”... Când spune: Somnul nu va potoli durerea, odihna nu va alina suferința, atunci mă înspăimânți cu visuri și mă tulburi cu mâhniri...”...” În zadar se străduia el să deslușească tâlcul acelor cuvinte sacre, dar nu reușea. O închise. Dar, o redeschise din nou, tot la întâmplare și citi... Nu mă vei cruța, oare, nicicând?!... Nu¬mi vei îngădui nici măcar un pas, ca să mai răsuflu... Păcătuit-am
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ori învățători, precum Gh. Coman (Murgeni), C. Buraga (Dănești), N. Ciubotaru (Vulturești), Șt. Rugină (Schineni), M. Rotaru (Giurcani), Gh. Melinte (Huși) și S. Ștefănescu (Dumești). Majoritatea dintre ei, fiind și colaboratori ai diferitelor reviste de specialitate din Moldova, s-au străduit să facă publice rezultatele cercetărilor proprii. Gh. Coman a reușit, prin perieghezele efectuate între 1949-1975, să identifice noi puncte arheologice, pe teritoriul județului Vaslui, pe care le-a publicat în diverse articole, iar ulterior le-a strâns într-un repertoriu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dintre care Îi numesc cu smerenie doar pe patru, anume părinții Arsenie Boca, Dumitru Stăniloaie, Arsenie Papacioc și Iustin Pârvu. Cu siguranță, cititorii domnului Mihai Stere Derdena vor putea să afle multe alte adevăruri istorice, extrem de importante, dacă se vor strădui să citească și celelalte zece cărți ale Domniei Sale. Nicoleta Moraru Zborul unui Înger Înapoi, la cer: Dascălu Diana Maria (1997 2013) Eleva Diana-Maria Dascălu era, la 13 ani, atât de bine și armonios dezvoltată Încât cine nu o cunoștea, văzând
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pentru noi e nevoie” (p. 15, r. 24); 24) „Apanajul”, nu „Apanagiul” (p. 16, r. 11); 25) „a ieși la lumină” (1. 16, r. 17); 26) Scrie „Or”, nu „Ori”. SÎnt două conjuncții distincte. (p. 17, r. 17); 27) „ se străduiește să ne dăruiască”așa e bine, nu cum ai scris tu (p. 19, r. 4); 28) „vor dispărea”, nu „vor dispare” (p. 23, r. 3); M-am oprit, după cum vezi, la pagina 23. Cu corectura. Cu lectura, Însă, am mers
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Ultimul meu cuvânt este „Audaces fortuna iuvat”. Hai, zău, să-ndrăznim că n-o fi foc! Să ne ridicăm din prostrație, acum cât nu e prea tîrziu! Aștept, așadar, răspunsul tău prompt și urgent, dar nu altfel cum m-am străduit să te conving de-a lungul celor 10-11 pagini. De altfel, aceste rânduri lapidare și finale reprezintă sinteza Întregii mele scrisori, Dea Domnul Dumnezeu să auzim numai de bine, acum și pururea! Aștept În cursul lunii acesteia propunerile tale sincere
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
În ce punct sensibil va Începe să se destrame. Poate chiar de la pianină, al cărei cântec ne unea și ne despărțea În același timp, chiar În acea secundă ? Ce ar fi putut sta vreodată În calea iubirii noastre ? oricât mă străduiam, nu puteam găsi nimic care să nu mă Înnebunească la el. Față de cum Îl văzusem prima oară, era fărĂ Îndoială mai obosit, poate mai bolnav. În timp ce făcuserăm dragoste Îi cursese sânge din nas. Sângele se scursese chiar pe obrazul meu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
în ce punct sensibil va începe să se destrame. Poate chiar de la pianină, al cărei cântec ne unea și ne despărțea în același timp, chiar în acea secundă ? Ce ar fi putut sta vreodată în calea iubirii noastre ? oricât mă străduiam, nu puteam găsi nimic care să nu mă înnebunească la el. Față de cum îl văzusem prima oară, era fără îndoială mai obosit, poate mai bolnav. În timp ce făcuserăm dragoste îi cursese sânge din nas. Sângele se scursese chiar pe obrazul meu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a deveni viitor"6. Desigur, adăugăm noi, în viață putem evita obstacole, primejdii, persoane, dar fiecare nu se poate evita pe el însuși; Unamuno și-a trăit propria construcție a destinului său și, spre deosebire de cei mai mulți dintre noi, el s-a străduit să persiste în ființarea sa prin originalitatea operei sale. În acest sens, el povestește că un prieten i-a spus la un moment dat: "Aș vrea să fiu Cutare", iar el, Unamuno, i-a răspuns: "Asta este ceea ce eu nu
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]