8,296 matches
-
ulterior. Deși mam Îndepărtat mult de ce aș fi vrut să fac la Început, am convingerea că am avut norocul să găsesc ceva mai bun. Dacă m aș ambiționa să-l mai schimb după intenția inițială, sînt sigur că l-aș strica. Înc-o dictare - frunzele șterg șotronul netulburate Poeme comentate Comentarea unui poem este În primul rînd dovada faptului că l-ai Înțeles, că i-ai surprins acel resort intim care-i asigură originalitatea și că dorești să Împărtășești și altuia bucuria
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
întotdeauna însoțită de o represiune sexuală mai mult sau mai puțin mărturisită și de o marginalizare socială a femeilor. Cuvântul detașează, imaginea atașează. De un cămin, un loc, un obicei. Iar nomadul monoteist care se oprește din drumul său își strică puritatea, se lasă din nou prins de idol, imagine fixă și grea, regresie spre Mama sedentară. Monoteismele Cărții sunt religii ale fraților și taților care-și acoperă fiicele și surorile ca să reziste mai bine la ispita imaginii impure. Ar fi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
jertfe de mulțumire. Poporula șezut de a mâncat și a băut; apoi s-au sculat să joace. / Domnul [YHWH] a zis lui Moise: Scoală și pogoară-te; căci poporul tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului, s-a stricat. / Foarte curând s-au abătut de la calea pe care le-o poruncisem Eu; și-au făcut un vițel turnat, s-au închinat până la pământ înaintea lui, i-au adus jertfe și au zis: Israele, iată dumnezeul tău [ele eloheikha], care
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de proprietate. Spațiile comerciale situate pe acestă stradă sunt puțin modernizate. Chiar vitrinele arată "ca pe vremea comunismului" (mult prost gust, kitsch). Impresia de haos arhitectonic se datorează și faptului că, de-a lungul timpului, concepția arhitecturală inițială a fost stricată de tot felul de intervenții făcute după bunul plac al fiecăruia: au fost adăugate nivele, schimbate acoperișuri, construite curți, cotețe, "buticuri" pline de mărfuri de prost gust. Comerțul stradal a rămas, tonetele-cotețe nu au apă, condițiile buticarilor care stau acolo
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
întrebau Fr. Dubet și D. Martuccelli 281. Într-una în care este "în declin ideea de societate", în care "dispare conturul claselor sociale", "viața comunității e tulbure", "crește instabilitatea", "se fragmentează ocupațiile", "crește dramatic șomajul", în care "mecanismele integrării se strică", individul este "supus mereu la probe" care îl tensionează psihic, îl stresează. "Decade proiectul unei reprezentări de ansamblu a vieții sociale plecând de la câteva noțiuni unitare, simple [...]. Este o mare tensiune între domeniul economic și sfera socio-culturală, între piață și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
emoționale, comportamentale etc. modifică mecanismele de apărare. Așa se explică de ce unele persoane sunt mai vulnerabile decât altele la diverse forme de boală 377. Literatura privind stresul este vastă dar confuză 378. Unii împărtășesc ideea că puțin stres cotidian ... nu strică, fiindcă altfel viața ar fi anostă... Dar un nivel ridicat de stres este patogen. Se înțelege că problema ar fi aceea de a defini ce înseamnă puțin stres și un nivel ridicat de stres... Unii măsoară stresul luînd ca variabilă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
credință poruncile lui Dumnezeu. Căci după cum servitorii oamenilor bogați sau mandatarii lor, cărora li se încredințează mobilă scumpă sau vase prețioase, nu pot fi numiți credincioși, dacă au irosit bunurile încredințate răspunderii lor, la fel de necredincioși sunt și creștinii, dacă au stricat bunurile date lor de Dumnezeu”. (Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, cartea a III-a, II, 7, în PSB, vol. 72, p. 218) „Ar trebui, într-adevăr, să subliniem că diferența de educație explică deosebirile de credință la oameni, din care
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
au făcut atunci toate din ce nu era nicidecum, și aceasta numai cu cuvântul? Căci ceea ce înțeleg lucrările minții, desigur că nu le întrece pe acestea. Aceasta înțelegând-o și înțelepții elinilor, și socotind că nimic din cele ce se strică nu trece în nimic și că nimic din cele ce se produc nu vine din nimic, au cugetat lumea ca nefăcută și fără sfârșit. Dar credința depășind ideile născute din privirea făpturilor, ne-a unit pe noi cu Rațiunea aflată
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
este lipsit și pustiu de toate, căci cel ce cade din credință nu mai are nimic pe lângă sine, nu are de ce să se agațe. El nu are o viață corectă, prin care să câștige ceva de acolo, căci dacă este stricat capul, ce folos mai are restul trupului? Căci dacă nu este nimic credință fără viață, cu atât mai mult viață fără credință. Dacă Dumnezeu disprețuiește cele ale Sale pentru noi, apoi cu atât mai mult și noi trebuie să disprețuim
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cu o lovitură ca și necredința; ea se mulțumește de a amesteca cu el rătăcirile, așa cum a fost amestecată neghina cu grâul curat. La fiecare învățătură universală erezia a venit să-i amestece stricăciuni care, fără a distruge deodată, le strică, le denaturează”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 111-112) Diferite denumiri ce li s-au dat ereziilor și ereticilor „Urâta erezie a maniheilor<footnote Notă Pr. D. Fecioru: Maniheii, adepții lui Mani. Mani n-a fost
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
precum sunt rupți de Biserică, așa schimbă adevărul la fiecare verset biblic”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XII, în PSB, vol. 3, p. 442) „Trebuie îndepărtat un astfel de om, trebuie ocolit oricine s-a despărțit de Biserică. Este stricat un astfel de om și prin păcatele lui se condamnă el însuși. Oare este cu Hristos cel ce se împotrivește preoților lui Hristos, cel ce se desparte de societatea elevului său și de mulțime? El poartă armele contra Bisericii, luptă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
viață stricată totdeauna naște credințe rele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XL, p. 440) „... și cu drept cuvânt, când este o viață deșănțată și depărtată de buna știință, atunci și credința se strică și devine la fel cu viața (...)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a V-a, p. 61) „Aceasta este viclenia fără seamăn a diavolului. Se străduiește să-și răspândească învățăturile pierzătoare fie adăugând ceva
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
către Corinteni, cap. VII, în PSB, vol. 1, p. 115) „... Dumnezeu nu locuiește unde este dezbinare și mânie”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, (Ignatie către filadelfieni), cap. VIII, în PSB, vol. 1, p. 217) „Nu vă înșelați, frații mei; cei care strică casele nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu (1 Cor. 6, 9, 10). Dacă sunt dați morții cei care cu trupul strică casa cuiva (Lev. 20, 10; In. 8, 5), cu cât mai mult cel care strică, printr-o rea învățătură
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Epistole, (Ignatie către filadelfieni), cap. VIII, în PSB, vol. 1, p. 217) „Nu vă înșelați, frații mei; cei care strică casele nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu (1 Cor. 6, 9, 10). Dacă sunt dați morții cei care cu trupul strică casa cuiva (Lev. 20, 10; In. 8, 5), cu cât mai mult cel care strică, printr-o rea învățătură<footnote Notă Pr. Dumitru Fecioru: E vorba de eretici (n.s. 29, p. 195) footnote>, credința lui Dumnezeu, pentru care Iisus Hristos
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
frații mei; cei care strică casele nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu (1 Cor. 6, 9, 10). Dacă sunt dați morții cei care cu trupul strică casa cuiva (Lev. 20, 10; In. 8, 5), cu cât mai mult cel care strică, printr-o rea învățătură<footnote Notă Pr. Dumitru Fecioru: E vorba de eretici (n.s. 29, p. 195) footnote>, credința lui Dumnezeu, pentru care Iisus Hristos a fost răstignit? Unul ca acesta, fiind întinat, va merge în focul cel nestins, la
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ești cuprins de grija cea lumească, te întreb, mai poate fi păstrată de frumusețea fecioriei când, înlăuntrul sufletului, gânduri de necredință se plimbă în toată voia lor? Rămâne, într-adevăr, neatins trupul fecioarei eretice, dar ce folos, dacă i se strică, gândurile sufletului! Ce folos că rămân în picioare zidurile curții bisericii, dar este dărâmată biserica!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre Feciorie, 4-6, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 10-12) 96 Îndârjiți în ereziile lor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
primească sudul Basarabiei; o Austro-Ungaria primea Bosnia și Herțegovina. -La 4/17 aprilie 1877 a fost semnată Convenția de al București între România și Rusia, care stabilea: o trecerea armatei țariste prin teritoriul românesc în drum spre Dunăre; o traseul stric pe care urmau să se deplaseze trupele, ocolind capitala; cheltuielile deplasării erau suportate de Rusia; statul român punea la dispoziția armatei țariste căile ferate, drumurile și serviciile de poștă și telegraf; Rusia se angaja să respecte legislația și integritatea statului
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de acalmie, tipică pentru războiul de poziție ("bătălia tranșeelor") pînă la 15 septembrie cînd Aliații au debușat la atac, de data aceasta folosind (pentru prima dată într-o bătălie) un număr de 47 de tancuri, din care majoritatea s-au stricat. Cînd prima bătălie de pe Somme s-a încheiat la mijlocul lunii noiembrie, Aliații avansaseră 13 km în dispozitivul de apărare inamic, dar pierduseră 615.000 de militari față de 500.000 de germani. Cititorul va fi observat că nu ne-am referit
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
tendințeirenice, dar fără părăsirea intransigenței doctrinare - se arată uneoridispus să accepte și pe oșmoio", însă adăugând de îndată ejk thî" oșmoio", pentru a se pune accentul necesar pe unitatea de Ființă, pecare oșmoio" o lasă în umbră sau chiar o strică<footnote Despre hotărârile Sinodului niceean, 20 PG, XXV, col. 449 CD 452 AD. footnote>.Toate inconvenientele pe care oșmoio" nu le poate ocoli sunt ho-tărât și fără nici o confuzie evitate de oJmoouvsio", fiindcă el arată căființele la care se aplică
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pătimaș, ci alege muncind cu sudoarea frunții:„Așa zice Domnul: Ca atunci când găsești must într-un strugure șizici: Nu-l rupe, că în acesta se află o binecuvântare, tot astfel voiface și Eu cu slujitorii Mei: Mă voi feri să stric tot” (Isaia 65, 8).Mântuitorul a chemat pe ucenicii Săi să devină părtași la aceastădesăvârșire a Tatălui Său: „Rămâneți în Mine și Eu în voi. Dupăcum mlădița nu poate să aducă roadă de la sine dacă nu rămâne înviță, tot așa
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
la cer Mântuitorul îi atrage prinbucuria rugăciunii. Semnul istoric prin care s-a marcat pierderea „bucuriei” ca „luare a Mirelui”, și „post” în urma acelei „luări” (Ma-tei 9, 15), este acea doctrină din vremea de libertate a Bisericii, careprin Arie strica sfințirea Numelui lui Dumnezeu în Hristos și îm piedica, astfel, lucrarea Duhului Sfânt. Duhul nu vine, dacă Hristosnu este preamărit în „slava” Sa, după cum se arată în Evanghelia Cincizecimii: „Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura, râuride apă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a scăpa de boală“ (și în spaniolă verbul reponerse înseamnă „a se vindeca“; cf. și rom. a-și reveni). În texte vechi românești, a vindeca are sensul mai larg de „a (se) restabili, a așeza din nou ce s-a stricat“ (la Dosoftei, găsim următorul context: s-au vindecat pământul peste dânsul). Statutul unor cuvinte panromanice Nu toate cuvintele care figurează pe lista celor cinci sute de termeni panromanici se păstrează în registrul literar actual al limbilor romanice; unele se regăsesc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
urm.). 3. Costin admite, înaintea celui de al doilea descălecat, un proces de transformare a latinei, asemănător celui care a făcut trecerea de la latină la italiană, proces pe care îl numește stricarea vorbirii latine sau coruperea ei: „Iar vremea a stricat și vorbirea lor, limba latină curată, căci ce nu strică vremea în veacuri lungi? Unde trebuia să fie Deus, avem Dzeu sau Dumnedzeu, al mieu în loc de meus, așa s-a stricat limba; unde era coelum avem cierul; homo - omul; frons
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
un proces de transformare a latinei, asemănător celui care a făcut trecerea de la latină la italiană, proces pe care îl numește stricarea vorbirii latine sau coruperea ei: „Iar vremea a stricat și vorbirea lor, limba latină curată, căci ce nu strică vremea în veacuri lungi? Unde trebuia să fie Deus, avem Dzeu sau Dumnedzeu, al mieu în loc de meus, așa s-a stricat limba; unde era coelum avem cierul; homo - omul; frons - frunte; angelus indzierul, dar în schimb nu avem nici un cuvânt
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
stricarea vorbirii latine sau coruperea ei: „Iar vremea a stricat și vorbirea lor, limba latină curată, căci ce nu strică vremea în veacuri lungi? Unde trebuia să fie Deus, avem Dzeu sau Dumnedzeu, al mieu în loc de meus, așa s-a stricat limba; unde era coelum avem cierul; homo - omul; frons - frunte; angelus indzierul, dar în schimb nu avem nici un cuvânt care să nu amintească, fie prin început, fie prin terminație, fie prin mijloc, originea sa dintăi. Unele cuvinte au rămas chiar
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]