6,060 matches
-
lui Mircea. La Cozia, Răsăritul lunei. La Tismana, Mormintele. La Drăgășani etc.) se desfășoară, de regulă, În reliefuri aspre. Ion Heliade Rădulescu și Grigore Alexandrescu, introduc peisajul alpin În poezia română. În Răsăritul lunei. La Tismana fantezia concentrează În cîteva strofe: desimea brazilor, pădurea-ntunecată, un locaș trist nelocuit (operă omenească În păragină, produs uman Întors la viața geologică), prăpăstii adînci, „pustiuri fără margini”, peșteri, stînci etc. Peisaj compus din cărți, În stil tenebros romantic. Peisajul este completat, În Cimitirul, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
misterios. Afară plouă, ninge! afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe cîmpul Înnegrit; Iar eu, retras În pace, aștept din cer să vie O zînă drăgălașă, cu glasul aurit. Pe jilțu-mi, lîngă masă, avînd condeiul-n mînă, CÎnd scriu o strofă dulce pe care-o prind din zbor, .......................................................................... O! farmec, dulce farmec a vieții călătoare, Profundă nostalgie de lin, albastru cer! Dor gingaș de lumină, amor de dulce soare, Voi mă răpiți cînd vine În țară asprul ger!... Așa-n singurătate
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
originile ci sînt sacre: „aștept din cer să vie / o zînă drăgălașă, cu glasul aurit”... Însă sacralitatea este, aici și În alte poeme, o simplă figură de stil. Scrisul ca atare nu este, repet, o dificultate. Versul: „cînd scriu o strofă dulce pe care-o prind din zbor” spune Îndeajuns despre psihologia creatorului. Alecsandri are și el sentimentul unui Întemeietor, Însă sentimentul nu mai bîjbîie Între neputințele limbajului și neștiința retoricii. Folclorul Îi oferă o mitologie, retorica este bine cunoscută. Alecsandri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
depărtării, acela ce duce spre ținutul visului: „lumea dorită” a Atlanticului, Asia frumoasă, India plină de minuni (Marea Mediterană). Ea are, În esență, o funcție decorativă și stimulatoare. Incită fantezia și facilitează poezia. Pe țărm, poetul aude „un freamăt blînd / de strofe dulci, divine” și simte, cu o reală satisfacție, că darul de a cînta bunurile lumii nu l-a părăsit. Cabinetul s-a deplasat aici. Poetul singuratic și meativ, asaltat de urgii, este acum un vînător de melodii divine: „Cercînd a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este cel dinții care construiește, cu ajutorul acestor elemente, o mitologie națională. Retorica lui a rămas biruitoare timp de un secol. O regăsim și azi la cîțiva poeți contemporani... Clarul, lustruitul, retoricul Alecsandri este uneori ambiguu și profund, cum este În strofa desperecheată de mai jos. „Înger căzut! Înfipt-ai piciorul tău În tină, Mișcînd din vreme-n vreme aripele-n lumină. Putea-vei scăpa oare din glodul ce te-a prins? Vai! chiar pe-a ta aripă noroiul s-a Întins!”* O
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
desperecheată de mai jos. „Înger căzut! Înfipt-ai piciorul tău În tină, Mișcînd din vreme-n vreme aripele-n lumină. Putea-vei scăpa oare din glodul ce te-a prins? Vai! chiar pe-a ta aripă noroiul s-a Întins!”* O strofă ce pare scrisă de un Arghezi mai tînăr cu o jumătate de veac. O nedeslușire calculată, un simbol cu mai multe straturi, o metaforă ascunsă În niște versuri ce curg limpede. Cine este Îngerul căzut În noroi, năzuind ca abstracta
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Editions du Seuil, 1970, p. 192. * Vezi În acest sens: Paula Diaconescu: op.cit., p. 66 și urm.; Mihai Zamfir: Retorica poeziei românești În Structuri tematice și retorico-stilistice În Romantismul românesc (1830-1870), Ed. Academiei, 1976. ** Din clasicii noștri, Editura Eminescu, 1977. * Strofa este cuprinsă În vol. de Opere complete, III, 1875. * Cităm după C. Conachi: Scrieri alese, ediție, prefață, glosar și bibliografie de Ecaterina și Alexandru Teodorescu, E.P.L., 1963. * apud Roxana Sorescu: Metamorfoze ale liricii erotice, În vol. Structuri tematice și retorico-stilistice
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cine are de-a face ("poetul pe care tot Iașul îl admiră"), ea își manifestă spontan admirația și-i recită, pe de rost, versurile (mai exact: Venere și Madonă). Eminescu îi citește, la rândul său, câteva poeme, printre care și strofele unei variante, care plac femeii mai mult decât forma finală pentru că în ele "se regăsi" mai curând "pe dânsa", cu instinctul ei "de felină disponibilă dragostei". Merită reținută, cred, observația că Eminescu impune celor două femei un comportament diferit, în funcție de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
răspunsurile la întrebările puse; Alcătuiește oral trei propoziții logice corecte; Distinge după auz și bătăi din palme cuvintele din propoziție, precizând numărul acestora; Pronunța clar și corect cuvântul ce denumește imaginea dată; Reproduce cu precizie și rapiditate cel putin o strofa dintr-o poezie. BINE Formulează cu mici ezitări răspunsuri corecte la întrebările puse; Alcătuiește oral două propoziții corecte; Distinge prin bătăi din palme cuvintele propoziției; Desparte corect în silabe cel puțin două cuvinte; Pronunța corect unele din cuvintele date; Reproduce
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Formulează cu mici ezitări răspunsuri corecte la întrebările puse; Alcătuiește oral două propoziții corecte; Distinge prin bătăi din palme cuvintele propoziției; Desparte corect în silabe cel puțin două cuvinte; Pronunța corect unele din cuvintele date; Reproduce cu unele ezitări o strofa dintr-o poezie. SUFICIENT Formulează răspunsuri eliptice la întrebările puse; Alcătuiește oral o propoziție corectă; Distinge cu sprijin acordat cuvintele propoziției; Desparte corect în silabe cel puțin un cuvant; Pronunța corect unele din cuvintele date; Reproduce, cu sprijin, cel puțin
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a atenției Strategia didactica: Metode și procedee metodă fonetica analitico-sintetică, exercițiul fonetic, exercițiul grafic, jocul didactic, elemente de problematizare, jocul de rol, povestirea, jocul ritmic. Material didactic: jetoane/imagini, jucării, flipchart, fișe de lucru structurate pe nivel, material lingvistic selectat (strofe din poezii, ghicitori, cântecel), marionete. Bibliografie: 1. Cucoș C. (coordonator), 1998 „Psihologie pentru examenele de definitivare și grade didactice”, Ed. Polirom, Iași; 2. Georgescu-Boștină M., 1986 „Îndrumător pentru folosirea abecedarului”, E. D. P., București; 3. Șerban I., 1991 „Metodica predării limbii române
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
reconstiuie cuvintele, iar cuvintele vor reîntregi propoziția, care se repetă de mai multe ori. Marcarea grafică pentru realizarea sintezei fonetice va respecta constantă culorilor, pentru antrenarea analizatorului vizual, a percepției și a capacității * Moment de relaxare se va intonă o strofa din cântecul „Toamnă”, copiii putând execută mișcări. „A, a, a! / Acum e toamnă, da! Frunza-n codru ngălbenește, / Iarba-n câmp se vestejește / A, a, a! / Acum e toamnă, da” * „Jocul onomatopeelor” se selectează onomatopee care conțin sunetul „a” (mac
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
graiul neamului, vremuiască traiul, nestrămutați, potop, panda, vreme tulburata, vifor, ispitind, pierzare. 3. Să integreze noile cuvinte și expresii în construcții proprii, oral și în scris. 4. Să explice care este semnificația titlului poeziei. 5. Să memorize câteva versuri/o strofa din poezie, recitând expresiv. Obiective afective: Educarea simțului patriotic: dragostea de țară, respectul pentru limba română și pentru strămoși. Strategia didactica: Metode și procedee: Conversația, explicația, demonstrația, problematizarea, exercițiul lexical Material didactic: Fișe colective și individuale Durată: 50 minute Bibliografie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Iar duminică în zori Margarete și ciori, Prin seninul adierii, Țes cămașă primăverii. Trenul alfabetului Vă voi spune acum povestea Cu un tren nemaivăzut, Că s-a dus în lume vestea, Pe la școli când a trecut. În vagoane, iată, are Strofe multe trase încet De-o locomotivă care Se numeste alfabet. Jocul numerelor 1,2,3, îl știți pe moș Andrei? 1,2,3,4, s-a-necat cu lapte acru 1,2...5, și-a turnat și în opinci 1
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
1962) și Delirul (Le Delire, 1975). Un alt subcapitol, Realisme socialiste et dissidence, introduce în scenă nume la fel de cunoscute. Cât de exact se va vedea imediat: Nicolae Labiș cântă iubirea solului natal, mutilat de năvălitorul străin (se citează și o strofă din Moartea căprioarei, alături de versiunea franceză: Seceta a ucis orice boare de vânt etc.; este, de altfel, și singurul citat în limba română din întreg volumul Lettres Europeennes). Cariera de poet blestemat a românului Ion Caraion, autor de Cântece negre
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de când o știm pe-un cal. Să nu Întrecem vremea când suntem comuniști? Ne-a dat unealtă bună - să știi numai s-o miști! Capul, inima noastră, Comitetul Central. (Ă). (Ă). (Ă)” (Vladimir COLIN. - Cântec pentru Primul Plan. Poem: 38 strofe; În: Flacăra, nr. 1 (53), 9 ian. 1949) * „Fiecare poet are o metodă de lucru Cel puțin eu lucrez planificat! Ei, dar se mai Întâmplă câteodată și ceva nemaiîntâmplat. În dosarul meu de pildă, (Să nu vă-nchipuiți că sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
frumos” despre fața lui de astăzi, și proiecția lui de mâine, cine să-l Încleșteze În luptă prin cântecul lui, dacă nu poetul? Poetul care, format de Învățătura partidului, s-a Închinat fără rezerve, poporului muncitor, fără să păstreze În fundul strofelor lui de nou trubadur, amărăciunea izolării intime, caracteristică multora din strămoșii lui, baladiști de „castel”. Bucuria lui e azi total eliberată În chiot, cum face Dan Deșliu: «Înainte să-i laud strălucirile-n cânt, Înainte să-mi chiui bucuriile-n
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cele mai intime și mai variate (Ă). Dar să mai lămurim un aspect. A fost pomenit aici, În câteva rânduri, poemul Întâlnirea apelor de Ion CARAION 55, acuzat (poemul) de formalism; citesc această inutilă risipă de talent În 61 de strofe și nu descopăr nici o intenție dușmănoasă, reacționară; ce-i drept, n-am să fac rost de ochelarii de cal ai epocii; Îi port pe-ai mei: +0, 50. Dar să citim câteva strofe: «Trebuie s-apară și-aurora -/(viața naște
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
inutilă risipă de talent În 61 de strofe și nu descopăr nici o intenție dușmănoasă, reacționară; ce-i drept, n-am să fac rost de ochelarii de cal ai epocii; Îi port pe-ai mei: +0, 50. Dar să citim câteva strofe: «Trebuie s-apară și-aurora -/(viața naște pururi temelii!) După orice noapte vine-o zi,/care-nfrânge rugu, ’nalță ora. (Ă) Vom apare-n era viitoare/cum ne-apar copacii tineri nouă, când Încep să urce către soare/ Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
afirmă că toate lucrurile pe care le descrie sunt „mari, mărețe, uriașe” etc; problema oficială de a Înfățișa viu măreția reală a faptelor, el o ocolește prin repetarea declarativă a aceluiași cuvânt sau sinonim lui. Sărăcia vocabularului apare limpede În strofe din Ceva despre oameni și norme noi, Cântec pentru tovarășul Plan, Lazăr de la Rusca. (Ă). La un poet cu Îndelungată experiență ca Eugen Jebeleanu, regăsim, cu mici variațiuni, aceeași menajerie: el vorbește despre lupi, vulpi, rechini, lilieci etc. Nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a venit cu pace. și prin satul fumuriu neguri prind a se desface. Dar prin somnul liniștit râd Andrei și cu Măria, Căci În vis le-a Înflorit ca un mac, Gospodăria”. - Ioan Horea. - Călătorie În zi de iarnă (52 strofe - n.n.). Ibidem, nr. 173, 28 ian.: „Țara mea-n lumină Se schimbă la față! - Omul, draga mea, omul nu Îngheață. Și-am pornit așa, Drum prin țara mea. (Ă). Bate vântu-n spate Blând cum e zefirulă Acolo sub munte Muncește
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sfărâmat-am orânduirea cea crudă și nedreaptă; visările cețoase s-au preschimbat În faptă și-n rodnică furtună nelămurită șoaptă ce spăimântase-n veacuri tiranii Îmbuibați». (Dan Deșliu, În numele vieții, E.P.L.A., 1950). Poemul lui Dan Deșliu are aceeași structură a strofei ca și Împărat și proletar (cu excepția distribuirii rimelor) și cuprinde termeni familiari lui Eminescu, care nu au rămas Însă În limba literară: „fameni”, „noptoasă”, „clocotindă” etc. O replică la poezia eminesciană În metru popular - Revedere; s-ar vrea poemul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Radu Paraschivescu În poezia sa Arma virumque cano, Veronica Porumbacu În poezia Referatul ori Mihu Dragomir În bucata Momente eminesciene. A Învăța de la Eminescu nu Înseamnă a-ți Însuși În mod mecanic elementele de suprafață, formale, ale artei sale (structura strofei, ritm, rime, particularități lexicale, etc), ci marile cerințe ale laturii formative a artei sale: un bogat fond de idei exprimat printr-un stil personal, clar, concis, plastic. Se poate spune - În genere - că au studiat mai cu atenție pe clasici
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
muncă comună, prin țelul comun. Vintilă Ornaru În Baladă bunicului meu reconstituie imaginea bunicului, muncitor ceferist, cu vorba sfătoasă și cu inima dârză și neîmpăcată, căzut eroic În lupta dușmanilor Împotriva poporului. (Ă). Ion Serebreanu vorbește și el În câteva strofe despre copilăria de altădată, despre mizeria Îndurată din cea mai fragedă vârstă. Iar Dragoș Vicol În poezia Îndoiala redă izbutit șovăiala mijlocașului (Ă). Constanța Tudorache În poezia Pe șantierele tineretului reușește să exprime adevărul muncii constructive a tineretului (Ă). După cum
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Să crească o pace nu strâmbă-n găoace, Ci aripă ninsă pe harta Întinsă, Nu șubredă, slabă, spoită-n tabără Ci dreaptă și darnică, Lungă și trainică». (Nina Cassian, Sufletul nostru, EPLA, 1949, p. 46). Pe cât de ermetică este această strofă, pe atât e de hilară. O pace care să nu fie «strâmtă-n găoace», nu «spoită-n tabără» ci «aripă ninsă / pe harta Întinsă» etc, este o idee pe care a Înțeles-o cel mult poeta. Poezia nu cuprinde imagini
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]