6,151 matches
-
refacerea forțelor sleite de o muncă extrem de intensă. Aici, la umbra teiului, ieșenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet, fie alături de Veronica Micle, fie alături de bunul său prieten, Ion Creangă. [...] După plecarea lui la București, ieșenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu. [...] În cel de-al doilea Război Mondial, în Parcul Copou a fost lagăr, lagăr al românilor luați de pe stradă. Fostul meu socru a fost luat de pe stradă și a fost aici, în lagăr, și apoi a fost
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
forțelor sleite de o muncă extrem de intensă. Aici, la umbra teiului, ieșenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet, fie alături de Veronica Micle, fie alături de bunul său prieten, Ion Creangă. [...] După plecarea lui la București, ieșenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu. [...] În cel de-al doilea Război Mondial, în Parcul Copou a fost lagăr, lagăr al românilor luați de pe stradă. Fostul meu socru a fost luat de pe stradă și a fost aici, în lagăr, și apoi a fost dus
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
Copou a fost lagăr, lagăr al românilor luați de pe stradă. Fostul meu socru a fost luat de pe stradă și a fost aici, în lagăr, și apoi a fost dus în Uniunea Sovietică. Învățătorii care erau în lagăr au făcut strajă teiului, pentru a nu fi tăiat." " În fața teiului se află un bust de bronz al lui Mihai Eminescu, opera sculptorului Ion Mateescu. Atașamentul lui Mihai Eminescu pentru tei pare să fie o nostalgie germanică, din perioada studiilor facute de poet la
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
luați de pe stradă. Fostul meu socru a fost luat de pe stradă și a fost aici, în lagăr, și apoi a fost dus în Uniunea Sovietică. Învățătorii care erau în lagăr au făcut strajă teiului, pentru a nu fi tăiat." " În fața teiului se află un bust de bronz al lui Mihai Eminescu, opera sculptorului Ion Mateescu. Atașamentul lui Mihai Eminescu pentru tei pare să fie o nostalgie germanică, din perioada studiilor facute de poet la Viena si Berlin. La moartea sa, poetul
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
fost dus în Uniunea Sovietică. Învățătorii care erau în lagăr au făcut strajă teiului, pentru a nu fi tăiat." " În fața teiului se află un bust de bronz al lui Mihai Eminescu, opera sculptorului Ion Mateescu. Atașamentul lui Mihai Eminescu pentru tei pare să fie o nostalgie germanică, din perioada studiilor facute de poet la Viena si Berlin. La moartea sa, poetul a fost înmormântat în cimitirul Bellu, sub un tei. Scriitorul Iulian Sârbu povestește despre influența simbolică a arborelui într-o
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
Mihai Eminescu, opera sculptorului Ion Mateescu. Atașamentul lui Mihai Eminescu pentru tei pare să fie o nostalgie germanică, din perioada studiilor facute de poet la Viena si Berlin. La moartea sa, poetul a fost înmormântat în cimitirul Bellu, sub un tei. Scriitorul Iulian Sârbu povestește despre influența simbolică a arborelui într-o reprezentație culturală a Cenaclului Flacăra la Iași: ""Păunescu ne recita din când în când din poezille pe care le scria pe loc, la măsuța de pe scenă. Cu toții dansam pe
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
pe loc, la măsuța de pe scenă. Cu toții dansam pe melodiile ce se cântau și ne simțeam liberi, măcar pentru o seară. Spectacolul a durat până la ora patru dimineața, când Adrian Păunescu ne-a propus să plecăm într-un pelerinaj la Teiului lui Eminescu din Copou. S-a format o coloană lungă și am străbătut orașul sub supravegherea atentă a milițienilor. Sunt convins că printre noi erau destui securiști care observau tot ce se întâmplă. La Teiul lui Eminescu s-au mai
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
plecăm într-un pelerinaj la Teiului lui Eminescu din Copou. S-a format o coloană lungă și am străbătut orașul sub supravegherea atentă a milițienilor. Sunt convins că printre noi erau destui securiști care observau tot ce se întâmplă. La Teiul lui Eminescu s-au mai cântat câteva cântece, după care spectacolul s-a încheiat. Era aproape șase dimineața și lumea deja pleca la serviciu. [...] În acele vremuri, era singura manifestare care se putea desfășura preț de atâtea ore. Și era
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
s-a încheiat. Era aproape șase dimineața și lumea deja pleca la serviciu. [...] În acele vremuri, era singura manifestare care se putea desfășura preț de atâtea ore. Și era poate singurul loc unde aveai iluzia de libertate."" Valoarea simbolică a teiului a influențat inclusiv mișcările civice care au protestat, în februarie 2013, față de tăierea teilor din centrul orașului, de către administrația primarului Gheorghe Nichita. Arborele este vizitat regulat de turiști, dar și de localnici, fiind în continuare popular în rândul îndrăgostiților și
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
acele vremuri, era singura manifestare care se putea desfășura preț de atâtea ore. Și era poate singurul loc unde aveai iluzia de libertate."" Valoarea simbolică a teiului a influențat inclusiv mișcările civice care au protestat, în februarie 2013, față de tăierea teilor din centrul orașului, de către administrația primarului Gheorghe Nichita. Arborele este vizitat regulat de turiști, dar și de localnici, fiind în continuare popular în rândul îndrăgostiților și al iubitorilor de poezie. În apropiere de tei, într-o clădire veche de la sfârșitul
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
protestat, în februarie 2013, față de tăierea teilor din centrul orașului, de către administrația primarului Gheorghe Nichita. Arborele este vizitat regulat de turiști, dar și de localnici, fiind în continuare popular în rândul îndrăgostiților și al iubitorilor de poezie. În apropiere de tei, într-o clădire veche de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care a avut diverse destinații (pavilion de vânătoare, local de alimentație publică ș.a.), a fost organizată o expoziție documentară Mihai Eminescu (1983), iar în iunie 1984 s-a organizat o
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
inaugurată cu prilejul centenarului morții poetului, la 15 iunie 1989, cu scopul de a servi ca Muzeu dedicat lui Mihai Eminescu. Cele două turnuri de la intrarea în muzeu simbolizează Dragostea (Veronica Micle) și Prietenia (Ion Creangă). Muzeul comemorează anual "Sărbătoarea Teiului", având drept ax de desfășurare însuși teiul lui Eminescu.
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
15 iunie 1989, cu scopul de a servi ca Muzeu dedicat lui Mihai Eminescu. Cele două turnuri de la intrarea în muzeu simbolizează Dragostea (Veronica Micle) și Prietenia (Ion Creangă). Muzeul comemorează anual "Sărbătoarea Teiului", având drept ax de desfășurare însuși teiul lui Eminescu.
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
Teiul Verde, întâlnit și sub forma Zelena Lipa (în , în ) este un sat în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Perebicăuți. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 301 metri, pe malul râului
Teiul Verde, Hotin () [Corola-website/Science/315819_a_317148]
-
este un sat în raionul Hotin din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Perebicăuți. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 301 metri, pe malul râului Nistru, în partea de nord-vest a raionului Hotin. Localitatea Teiul Verde a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din
Teiul Verde, Hotin () [Corola-website/Science/315819_a_317148]
-
o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Teiul Verde făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Teiul Verde a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din
Teiul Verde, Hotin () [Corola-website/Science/315819_a_317148]
-
fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Teiul Verde făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Teiul Verde a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la
Teiul Verde, Hotin () [Corola-website/Science/315819_a_317148]
-
cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Teiul Verde face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din cei 418 locuitori ai satului, 408 s-au declarat de etnie ucraineană și 10 de etnie rusă . În prezent, satul are 423 locuitori
Teiul Verde, Hotin () [Corola-website/Science/315819_a_317148]
-
din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, din cei 418 locuitori ai satului, 408 s-au declarat de etnie ucraineană și 10 de etnie rusă . În prezent, satul are 423 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Teiul Verde era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Teiul Verde, Hotin () [Corola-website/Science/315819_a_317148]
-
dintre care cea mai cunoscută o reprezintă "Peșteră Orban Balazs" . Rezervatia " Cheile Vărgișului și peșterile din chei" se suprapune sitului "Natură 2000 - Cheile Vârghișului". Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de fag ("Luzulo-Fagetum"), păduri de tei, arțar, paltin și jugastru pe versanți abrupți, păduri aluviale cu arin negru și frasin, păduri dacice de fag, pajiști seminaturale, tufărișuri pe substrat calcaros, stâncării cu vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
dacice de fag, pajiști seminaturale, tufărișuri pe substrat calcaros, stâncării cu vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix albă"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor, pe pajiștile și fânețele ariei naturale sunt întâlnite mai multe
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de protopopul Ioan Cefan al Vărădiei și preotul Eftimie Popescu, administrator parohial, într-un inventar al anului 1855: ” Tâmpla de scânduri de tei (este) zugrăvită cu închipuirile cele de căpetenie ale lui XS și Maicii Prea Curate și de o parte Sf. Nicolae și de alta Sf. Arh. Mihail. În mijloc, ușile împărătești cu Bunavestire și Arh. Gavril, iar în loc de ușile cele mici
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
semicirculară, cu adâncimea de 5,60 m. Biserica nu a fost pictată, pe pereții ei aflându-se icoane pictate în ulei pe lemn în stil bizantin, aparținând secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Catapeteasma este din lemn de tei cu 8 colonete verticale, cu baze și capiteluri ornamentate cu ramuri și frunze de viță de vie, sculpturi aplicate și poleite cu aur. Icoanele de pe catapeteasmă sunt pictate în secolul al XIX-lea și au rame poleite cu aur. Ușile
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
comunei Valea Cosminului era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%). În partea de sus a râului a fost amenajat un lac artificial, pe malul căruia se află complexul turistic "Bucovina" și complexul de divertisment "Teiul Verde". La marginea satului se află nu mai puțin de 15 monumente ale naturii (botanice și forestiere). S-a amplasat o sondă pentru extragerea apelor minerale subterane.
Valea Cosminului, Adâncata () [Corola-website/Science/316138_a_317467]
-
caracteristic stemelor occidentale, care este împărțit vertical în două părți egale. În partea dreaptă a scutului este reprezentată pe un fundal roșu o porțiune dintr-o poartă de cetate, care aparținea orașului Cernăuți și sub ea o ramură verde de tei. În partea stângă a scutului sunt reprezentate pe un fundal verde trei fructe de jir, care simbolizează pădurile de fag din Bucovina. Deasupra scutului se află un soim argintiu care încoronează scutul. Imaginea șoimului provine din stemele slave din secolele
Stema Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316300_a_317629]