6,621 matches
-
eroismul naratorului prin strașnice căscaturi, acestea nu mai aveau nici un sens. O altă specie Înflorise: discuțiile despre fotbal. Reluări maiestuoase au Început să populeze peretele-ecran, portarii plonjau ca niște vulturi pentru a salva goluri ca și făcute, spectatorii izbucneau În tribune cu brațele ridicate, ridicați de fazele pe muchie de cuțit. Cu ajutorul telecomenzii, grupul nostru a avut privilegiul de-a descifra niște enigme celebre ale fotbalului . Mulți li s-au alăturat celor doi bătrânei care se certau non-stop pe baza fazelor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sau nu, ori să se dea un gol pentru că l-ai mascat pe portar la lovitura liberă, și-atunci să te ții fluierături, certuri și Îmbrânceli În vârful acela de ac care ne cuprindea pe toți, unde bașca intrau și tribunele, astfel Încât țipetele ajungeau până la ceruri, care ceruri, dacă n-ați Înțeles până acum, se aflau și ele tot acolo, comprimate. Ce să vă spun? Traversam o criză nemaivăzută a imobiliarelor, zonele ultracentrale se confundau cu cele de la periferie, totuna era
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sărbătorit. Intrasem în sală împreună cu protuberanțele de ridiche albă a două chelii. Cu gulere răsfrînte și smocuri de păr lunecate peste urechi, doi belferi păreau niște popice de lemn. Potrivindu-și ochelarii, se așezară, tușiră și-și ridicară nasurile către tribună. Era goală. Cu pleata căzută din ceafă, un poet anima un cerc de personaje placide. S-auzea rumoarea sălii. Enorm și sclipitor, nasul altui profesor urmărea, pe sub ochelari, elevele timide care înaintau printre scaune ținîndu-se de mînă. Cu capul nemișcat
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
în piept, în rîndul din față ședea un actor; se afla pe raza nasurilor fixate ale belferilor care, depistîndu l, își răsuciră una către alta, emoționate, bilele. Cu priviri scurte prin ochelari, o clipă se treziseră din letargie. Cînd la tribună apăru un omuleț ce părea familiarizat cu toate, sala se liniști. Prichindelul era urmărit de un șirag de personaje care se mișcau grav și greoi. Apariția fu însoțită de aplauze. Omulețul desfăcu o hîrtie și începu a înșira meritele sărbătoritului
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
continuă discursul. Discursul lui Băsescu e clar în favoarea lui Boc. Fără să clipească, îi dă papucii lui Blaga. Dă apoi cu mână sigură papucii lui Negoiță, Stolo, și alții. De ochii lumii, cică le mulțumește. Apoi pleacă Băsescu și la tribună vine Hunor cu toate greșelile lui gramaticale din dotare. Kelemen a trăncănit cu groaznice dezacorduri gramaticale, doar despre cuvântul dat (lui Băsescu, bineînțeles). Vine și Oprea, care face ceea ce face de vreo doi ani încoace, trage cu mână milităroasă și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
care-i putem obține rapid. De când cu criza, s-au dublat salariile multor funcționari din ministerele Scării și nu prea avem cu ce să le-acoperim. Dar soluția a venit tot de la inepuizabila Leanța, care a spus răspicat de la înalta tribună a Guvernului de Scară: vom direcționa către salariile lor și banii cu care, până luna trecută, se subvenționau medicamentele pentru bolnavii cronici. De asemenea se consideră că Scara are mai mare nevoie de niște patinoare de lux, decât să țină
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
bătuse în două cuie pe pat. Sutienul alb, dantelat, era un ham încordat pentru sânii care se zbăteau, nechezau, o trăgeau înspre mine. Nu apucasem să mă ridic și harnașamentul dispăruse. Acum mă privea intens, scăpărător, cu patru ochi. La tribună ieșise președintele Ilici Piele-Roșie: - Tovarăși, ă ă ă, domnilor și doamnelor, golanii ăia fac țara de râs. Piața Universității e plină de gunoaie; se împreunează ca vitele. De asta am făcut Revoluție, ca să ne...să ne sfideze niște animale? Vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
tricouri și șepci albastre. Pe pancartele ridicate deasupra capului erau sloganuri antiguvernamentale și tot felul de poezioare sarcastice, naive, gen: „Văcăroiu, ai golit butoiu’?”. Mulțimea trecea de la pusee de fericire, la o veselie isterică, în funcție de ce i se spunea de la tribuna improvizată lângă cadavrul pe jumătate ars al Bibliotecii Universitare. Faptul că biblioteca arsese, în loc să fie îngropată creștinește de politicienii aflați la putere, îi răpea acesteia orice șansă la Judecata de Apoi a instituțiilor culturale. Din păcate, Biblioteca Universitară din București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de Apoi a instituțiilor culturale. Din păcate, Biblioteca Universitară din București nu mai avea nicio șansă de a pătrunde în paradisul bibliotecilor, unde s-ar fi putut lăuda cu marii intelectuali români care-și tociseră coatele pe pupitrele ei. La tribună a urcat George de la Prut, universitar, deputat PSDR și realizator al emisiunii TV „Doar o vorbă s-ăți mai spun”, în care susținea vechimea limbii române de pe firmele supermarketurilor. La început, știindu-l deputat al puterii, lumea îl huidui. Încetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
a înfundat. Dar nu! Valurile didactice se frământă în sine, apoi se descarcă în același răcnet disperat: În-vă-ță-mânt! Satisfăcut, parlamentarul aplaudă în fața microfonului, după care coboară sprinten scările de lemn și se aruncă în limuzina Nubira care îl aștepta în spatele tribunei. Seara am deschis televizorul. Sindicatele anunțau mitingul ca pe un succes. Reușiseră să adune peste cincisprezece mii de participanți. Oficialitățile și forțele de ordine spuneau că nu au fost mai mult de șapte mii. Urmează un talk-show pe tema Educație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ocupe un loc În apropierea ferestrei, stă liniștit, mai liniștit decât de obicei și privește afară. E o toamnă plină de soare, se aproprie sfârșitul lui octombrie și Încă nu s-a făcut frig. La masa care ține loc de tribună s-au așezat vreo douăsprezece persoane, scriitori, activiști culturali, directorul Stamatescu, profesorul de istorie Valedulcean, profesoara de română Maria Stănescu, trei sau patru elevi printre care și o fată cu tenul foarte alb și cu părul negru tuns scurt. Lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
s-au așezat vreo douăsprezece persoane, scriitori, activiști culturali, directorul Stamatescu, profesorul de istorie Valedulcean, profesoara de română Maria Stănescu, trei sau patru elevi printre care și o fată cu tenul foarte alb și cu părul negru tuns scurt. Lângă tribună vin să recite mai Întâi elevii care au compus ei Înșiși versuri. Prelins În palma mea fluid Ca o cerneală veche-n călimară De teama irosirii te Închid Și pumnu-l voi desface mai pe seară Când va fi umbră rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Când va fi umbră rece peste toate Și duhurile bune au să vie, O poezie albă peste noapte Cerneala cărnii tale va să scrie. Aplauze. Fata subțirică și tunsă scurt și ea versurile colegei din Târgu Jiu. Deci cei de la tribună sunt elevi de la alte școli, deduce Popescu și aplaudă tare, vrea să se facă remarcat. Poeta se așază, roșie ca un apus de soare printre palmieri, chiar pe scaunul de lângă cea cu părul negru și alura băiețoasă pe care Gelu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
se potolește greu, dar nu entuziasmul ci indisciplina e la origine. Un tip cu chelie se ridică și Începe să-și amintească de cum era când era el elev. Câțiva elevi hohotesc totuși În contratimp cu poantele slabe ale vorbitorului. De la tribună, profesorii lansează câte un ssst! Gelu se Întoarce brusc spre fratele lui, Zare, și-l Întreabă: — Bă, cine-i aia de la tribună, a doua din stânga, aia cu părul scurt? Zare ridică plictisit din umeri. Apoi Începe să o examineze cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de cum era când era el elev. Câțiva elevi hohotesc totuși În contratimp cu poantele slabe ale vorbitorului. De la tribună, profesorii lansează câte un ssst! Gelu se Întoarce brusc spre fratele lui, Zare, și-l Întreabă: — Bă, cine-i aia de la tribună, a doua din stânga, aia cu părul scurt? Zare ridică plictisit din umeri. Apoi Începe să o examineze cu atenție pe fată. (La sfârșitul reuniunii Îl va ruga chiar el pe profesorul Valedulcean să-i afle numele și adresa fetei. Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
glumește profesorul. (Parcă dacă e 9 mai nu poți săpa via!) Interlocutorul acceptă gluma. Râde. — E Paștele. Atunci chiar era dă Paște. — În patru’ș’cinci? — Da, zice și se așază mai comod, s-a obținut legătura cu stadionul. Vacarmul tribunelor, vocea emoționată a comentatorului au acum forța să submineze vătuirea auzului, fixitatea plăcută a privirii, răcoarea instalată pe buze și chiar mirosul florilor de zmeură de câmp care mai stăruie În nări. Abia trecusem de Vesely. În satul următor am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
acu să dă ordinu dă Înaintare, drepți, știa ei ce Înseamnă ordinu dă Înaintare că pân Vesely trecusem foarte greu, Îmbrăcați, spălați, nemții ar fi dincolo de pădure, adunarea! și sublocotenentu: Ai noștri au deschis scorul, bucurie, clinchet de pahare, vacarmul tribunelor pătrunde până la noi prin difuzoarele aparatului, are vreo legătură această agresivitate „nevinovată“ cu simțurile noastre maltratate, cu echilibrul lor atât de precar? bă băieți uite ce e (noi știam ceva de la caporal da’ ne-am făcut că nu știm nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
fizică, dar și față de chinul mai mare de a fi anticipat o plăcere care ulterior mi-a fost refuzată - a fost să izbucnesc în plâns. Nu știu cât a durat. Tata m-a scos probabil din apă; mama coborâse în fugă din tribuna spectatorilor, unde se așezase împreună cu bunica și bunicul. Brațele ei mă înconjurau, toate privirile erau ațintite asupra mea, și totuși eram de neconsolat. Mi-au spus după aceea că părea că nu mă voi mai opri niciodată din plâns. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
locale. Era departe de imaginea lui despre sine de vizionar subversiv, dar primea bani frumoși și între timp își salva conștiința lucrând fără plată pentru Partidul Laburist, pentru diverse cooperative, sindicate și grupuri de femei din zonă. Seara răsfoia Screen, Tribune, Sight and Sound și Morning Star și visa documentarul pe care-l va face într-o bună zi: o capodoperă de lung metraj care va folosi resursele cele mai uluitoare ale cinematografiei pentru a supune conspirația capitalistă unei analize necruțătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
jocheii care se agitau nerăbdători de colo-colo; apoi bariera zvâcnea Într-o parte și porneau toți la grămadă și apoi Începeau să se Înșire. Știți cum e să vezi o grămadă care se pune-n mișcare. Dacă ești sus În tribună, cu un binoclu, Îi vezi doar cum se reped Înainte, apoi se pornește clopotul și ai senzația că sună o mie de ani, după care Îi vezi cum mătură ca o furtună turnanta. În ce mă privea nimic nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu 5 la 10, după el venea Cefisidote cu 8 la 1 și abia pe locul cinci era Kircubbin cu 8 la 1. Bătrânul puse cinci mii pe Kircubbin, câștigător și o mie plasat și apoi ne-am dus În spatele tribunelor să ne căutăm loc și să vedem cursa. Eram Înghesuiți ca sardelele și Întâi a apărut pe pistă un om Îmbrăcat Într-o redingotă, cu un joben gri pe cap și cu un bici Înfășurat pe mână și după el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mișca lent, galben În lumina soarelui, era un cal negru frumos, cu un cap drăguț, pe care-l călărea Tommy Archibald. Și după cel negru veneau la rând alți cinci cai, toți mișcându-se Încet, ca Într-o procesiune, prin fața tribunei și a galantarului. Bătrânul meu Îmi zise că acela negru e Kircubbin, așa că mă uitai atent la el, și e adevărat că era un cal frumos, dar nu se compara cu Țarul. Toți Îl aplaudară pe Țar când trecu prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cursă a lui taică-miu cu Gilford a fost una de 4 500 de metri cu obstacole, Într-o duminică ploioasă, la Auteuil, În Prix du Marat. Imediat după ce s-a dus spre linia de start, am șters-o În tribune cu binoclul nou pe care mi-l cumpărase tata, ca să-i văd. Startul se lua la capătul Îndepărtat al pistei și se produseră ceva Încurcături Înainte să pornească. O gloabă cu ochelari făcea agitație și se tot cabra pe-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
calul se ridică repede și galopă singur, iar ceilalți, strânși În continuare În pluton, luară rapid turnanta mare de stânga și intrară-n linie dreaptă. Săriră zidul și se-ndreptară grămadă spre șanțul cu apă, care se afla chiar În fața tribunei. Îi văzui venind și strigai la bătrân când trecu prin fața mea; era În fața celorlalți cu o lungime și părea că se va detașa; era ușor ca o maimuțică, și se-ndreptau spre șanț. Săriră la grămadă peste tufișul de dinaintea șanțului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
tata, se ridică și Începu să alerge pe trei picioare, În timp ce o copită din față i se bălăbănea În aer; bătrânul zăcea strivit pe iarbă, cu fața-n sus și cu capul plin de sânge. Am coborât În fugă din tribună, mi-am făcut cu greu loc prin mulțimea adunată și am ajuns pe pistă, unde un polițist m-a prins și mă ținea și doi brancardieri mari se duseră după tata, iar pe partea cealaltă a pistei am văzut trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]