15,959 matches
-
treia clasă este delimitată de Leech prin caracteristica verbelor de a selecta un subiect gramatical care denotă de fapt "obiectul" percepției. Pe de altă parte, și Leech folosește drept criteriu de diferențiere a claselor menționate caracterul static vs dinamic al verbelor din prima categorie față de cele din a doua categorie, pe care le denumește doing verbs (verbe de acțiune) sau activity verbs (verbe de activitate), fiindcă includ în matricea lor semantică un operator DO "a face", asociat cu trăsătura dinamismului. Huddleston
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
denotă de fapt "obiectul" percepției. Pe de altă parte, și Leech folosește drept criteriu de diferențiere a claselor menționate caracterul static vs dinamic al verbelor din prima categorie față de cele din a doua categorie, pe care le denumește doing verbs (verbe de acțiune) sau activity verbs (verbe de activitate), fiindcă includ în matricea lor semantică un operator DO "a face", asociat cu trăsătura dinamismului. Huddleston și Pullum (2002, I: 168-169) precizează că verbele de percepție pot fi folosite în trei moduri
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de altă parte, și Leech folosește drept criteriu de diferențiere a claselor menționate caracterul static vs dinamic al verbelor din prima categorie față de cele din a doua categorie, pe care le denumește doing verbs (verbe de acțiune) sau activity verbs (verbe de activitate), fiindcă includ în matricea lor semantică un operator DO "a face", asociat cu trăsătura dinamismului. Huddleston și Pullum (2002, I: 168-169) precizează că verbele de percepție pot fi folosite în trei moduri diferite, indicând: (a) evocarea sau producerea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
doua categorie, pe care le denumește doing verbs (verbe de acțiune) sau activity verbs (verbe de activitate), fiindcă includ în matricea lor semantică un operator DO "a face", asociat cu trăsătura dinamismului. Huddleston și Pullum (2002, I: 168-169) precizează că verbele de percepție pot fi folosite în trei moduri diferite, indicând: (a) evocarea sau producerea unei senzații de către un Stimul, ca în exemplul: The plum feels hard 'Pruna se simte tare (la atingere)/pare tare' (utilizare intranzitivă); (b) experimentarea sau detectarea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Experimentatorului în scopul de a obține o senzație, ca în exemplul: I felt it to make sure that it wasn't too hard ' Am pipăit-o ca să mă asigur că nu este tare' (utilizare tranzitivă). Sintetizând, paradigma de bază a verbelor de percepție apare la Huddleston și Pullum (2002) astfel: Production Experience Acquisition It looked square. I could see it. I looked at it. It sounded shrill. I could hear it. I listened to it. It felt hard. I could feel
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
hard. I could feel it. I felt it. It smelt horrible. I could smell it. I smelt it. It tasted sweet. I could taste it. I tasted it. Autorii fac și precizări cu privire la criteriul dinamismului, la posibilitatea de a construi verbele analizate la aspectul progresiv: (i) Situațiile de tip production denotă stări, deci sunt incompatibile cu aspectul progresiv. Totuși, verbele pot fi folosite la aspectul progresiv când denotă situații temporare din momentul producerii actului de vorbire: You are looking gorgeous 'Arăți
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
tasted sweet. I could taste it. I tasted it. Autorii fac și precizări cu privire la criteriul dinamismului, la posibilitatea de a construi verbele analizate la aspectul progresiv: (i) Situațiile de tip production denotă stări, deci sunt incompatibile cu aspectul progresiv. Totuși, verbele pot fi folosite la aspectul progresiv când denotă situații temporare din momentul producerii actului de vorbire: You are looking gorgeous 'Arăți minunat', It is sounding ominous 'Sună amenințător'. (ii) Situațiile de tip acquisition sunt mereu dinamice, verbele se pot folosi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
aspectul progresiv. Totuși, verbele pot fi folosite la aspectul progresiv când denotă situații temporare din momentul producerii actului de vorbire: You are looking gorgeous 'Arăți minunat', It is sounding ominous 'Sună amenințător'. (ii) Situațiile de tip acquisition sunt mereu dinamice, verbele se pot folosi la aspectul progresiv, fiind calificate ca evenimente dinamice, în evoluție: Carry on - I'm listening ' Continuă, ascult', dar nu *Carry on, I listen. (iii) Situațiile de tip experience sunt mai puțin clare. În contextele în care verbele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbele se pot folosi la aspectul progresiv, fiind calificate ca evenimente dinamice, în evoluție: Carry on - I'm listening ' Continuă, ascult', dar nu *Carry on, I listen. (iii) Situațiile de tip experience sunt mai puțin clare. În contextele în care verbele de percepție denotă stări, se construiesc cu modalul can: ?I see Anna vs I can see Anna. Construcțiile fără modal sunt la limita dintre interpretarea statică și cea dinamică: I hear a plane pass overhead ' Aud că a trecut un
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și cea dinamică: I hear a plane pass overhead ' Aud că a trecut un avion pe deasupra' - interpretare dinamică (de tip achievement, eveniment punctual, instantaneu) vs I could hear planes passing overhead 'Auzeam trecând avioane pe deasupra' - interpretare statică. Autorii arată că verbele de percepție sunt compatibile cu aspectul progresiv doar atunci când se focalizează calitatea organelor de simț sau a canalului de receptare: She's not hearing well these days 'Zilele astea/temporar, nu aude bine' sau când se exprimă o percepție distorsionată
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sau când se exprimă o percepție distorsionată, fără corespondent în realitate: She's hearing voices ' Aude voci', She's seeing stars 'Vede stele'. Diferențe de clasificare apar și în studiile recente; propunerile terminologice sunt, de asemenea, oscilante. Grezka (2009) clasifică verbele de percepție în funcție de componenta perceptuală exprimată (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă, gustativă) și de trăsătura [±Intențional], distingând între verbe care denotă percepția pasivă și percepția activă. Autoarea nu delimitează o a treia categorie a verbelor de percepție. Oprindu-se la verbele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
s seeing stars 'Vede stele'. Diferențe de clasificare apar și în studiile recente; propunerile terminologice sunt, de asemenea, oscilante. Grezka (2009) clasifică verbele de percepție în funcție de componenta perceptuală exprimată (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă, gustativă) și de trăsătura [±Intențional], distingând între verbe care denotă percepția pasivă și percepția activă. Autoarea nu delimitează o a treia categorie a verbelor de percepție. Oprindu-se la verbele de percepție vizuală, Grezka analizează, pornind de la distincția stabilită mai sus, structura semantică a verbelor voir 'a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de asemenea, oscilante. Grezka (2009) clasifică verbele de percepție în funcție de componenta perceptuală exprimată (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă, gustativă) și de trăsătura [±Intențional], distingând între verbe care denotă percepția pasivă și percepția activă. Autoarea nu delimitează o a treia categorie a verbelor de percepție. Oprindu-se la verbele de percepție vizuală, Grezka analizează, pornind de la distincția stabilită mai sus, structura semantică a verbelor voir 'a vedea' și regarder 'a privi': * En regardant par la fenêtre, j'ai vu [perception passive] la pluie
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbele de percepție în funcție de componenta perceptuală exprimată (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă, gustativă) și de trăsătura [±Intențional], distingând între verbe care denotă percepția pasivă și percepția activă. Autoarea nu delimitează o a treia categorie a verbelor de percepție. Oprindu-se la verbele de percepție vizuală, Grezka analizează, pornind de la distincția stabilită mai sus, structura semantică a verbelor voir 'a vedea' și regarder 'a privi': * En regardant par la fenêtre, j'ai vu [perception passive] la pluie tomber sur mon jardin. ' Privind pe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Intențional], distingând între verbe care denotă percepția pasivă și percepția activă. Autoarea nu delimitează o a treia categorie a verbelor de percepție. Oprindu-se la verbele de percepție vizuală, Grezka analizează, pornind de la distincția stabilită mai sus, structura semantică a verbelor voir 'a vedea' și regarder 'a privi': * En regardant par la fenêtre, j'ai vu [perception passive] la pluie tomber sur mon jardin. ' Privind pe fereastră, am văzut ploaia udându-mi grădina.' * Léa regarde [perception active] le paysage. 'Léa privește
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
par la fenêtre, j'ai vu [perception passive] la pluie tomber sur mon jardin. ' Privind pe fereastră, am văzut ploaia udându-mi grădina.' * Léa regarde [perception active] le paysage. 'Léa privește peisajul.' Gisborne (2010) remarcă existența a trei clase de verbe de percepție, pe care le definește prin membrii lor prototipici, cărora le asociază rolul tematic al referentului subiect. Astfel, autorul se referă în lucrarea sa la următoarele clase de verbe: LOOK/A (engl. agentive perception verbs), SEE/E (engl. experiencer
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
privește peisajul.' Gisborne (2010) remarcă existența a trei clase de verbe de percepție, pe care le definește prin membrii lor prototipici, cărora le asociază rolul tematic al referentului subiect. Astfel, autorul se referă în lucrarea sa la următoarele clase de verbe: LOOK/A (engl. agentive perception verbs), SEE/E (engl. experiencer perception verbs), LOOK/P (engl. perception verbs with a percept subject). 3.2. Relevanța abordării aspectuale în analiza structurii semantice Din analizele prezentate anterior, se observă că unitățile verbale din
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
A (engl. agentive perception verbs), SEE/E (engl. experiencer perception verbs), LOOK/P (engl. perception verbs with a percept subject). 3.2. Relevanța abordării aspectuale în analiza structurii semantice Din analizele prezentate anterior, se observă că unitățile verbale din clasa verbelor de percepție sunt eterogene atât în ceea ce privește structura argumentală, cât și în ceea ce privește natura aspectual-dinamică. Această corelație trebuie interpretată în contextul mai larg al dependenței dintre codarea argumentelor și proprietățile temporale interne ale verbelor 35. Dependența de acest tip este analizată de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
anterior, se observă că unitățile verbale din clasa verbelor de percepție sunt eterogene atât în ceea ce privește structura argumentală, cât și în ceea ce privește natura aspectual-dinamică. Această corelație trebuie interpretată în contextul mai larg al dependenței dintre codarea argumentelor și proprietățile temporale interne ale verbelor 35. Dependența de acest tip este analizată de Tenny (1992)36 în teoria aspectuală (engl. The Aspectual Interface Hypothesis), asumând faptul că principiile universale de legătură dintre structura tematică și structura sintactică sunt un efect al proprietăților interne aspectuale. În
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
tip este analizată de Tenny (1992)36 în teoria aspectuală (engl. The Aspectual Interface Hypothesis), asumând faptul că principiile universale de legătură dintre structura tematică și structura sintactică sunt un efect al proprietăților interne aspectuale. În această linie de abordare, verbele denotă evenimente cu grade diferite de complexitate. În funcție de două proprietăți interne, progresia și telicitatea, Vendler [1967] 1974 împarte 37 verbele în: verbe stative (care exprimă stări - a fi, a sta, a rămâne, a vedea etc. - și activități - a alerga, a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de legătură dintre structura tematică și structura sintactică sunt un efect al proprietăților interne aspectuale. În această linie de abordare, verbele denotă evenimente cu grade diferite de complexitate. În funcție de două proprietăți interne, progresia și telicitatea, Vendler [1967] 1974 împarte 37 verbele în: verbe stative (care exprimă stări - a fi, a sta, a rămâne, a vedea etc. - și activități - a alerga, a desena, a se plimba etc.) și verbe care denotă evenimente (accomplishments - a desena un cerc, a construi o casă etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
dintre structura tematică și structura sintactică sunt un efect al proprietăților interne aspectuale. În această linie de abordare, verbele denotă evenimente cu grade diferite de complexitate. În funcție de două proprietăți interne, progresia și telicitatea, Vendler [1967] 1974 împarte 37 verbele în: verbe stative (care exprimă stări - a fi, a sta, a rămâne, a vedea etc. - și activități - a alerga, a desena, a se plimba etc.) și verbe care denotă evenimente (accomplishments - a desena un cerc, a construi o casă etc. - și achievements
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
complexitate. În funcție de două proprietăți interne, progresia și telicitatea, Vendler [1967] 1974 împarte 37 verbele în: verbe stative (care exprimă stări - a fi, a sta, a rămâne, a vedea etc. - și activități - a alerga, a desena, a se plimba etc.) și verbe care denotă evenimente (accomplishments - a desena un cerc, a construi o casă etc. - și achievements 38 - a ajunge, a prinde etc.). Stativele nu evoluează în timp și nu se orientează spre un punct final. Activitățile sunt compuse din mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
multe faze temporale, dar sunt atelice, asemenea stărilor. Evenimentele se caracterizează prin telicitate - cele de tip accomplishment sunt progresive, în timp ce evenimentele de tip achievement sunt punctuale. Tipologia propusă de Vendler în funcție de cele două trăsături menționate se poate sistematiza astfel: Clasificarea verbelor progresie telicitate stări - - activități + - accomplishments + + achievements - + Împărțirea propusă de Vendler a primit multe critici. S-a arătat ulterior că trăsăturile interne temporale ale verbelor nu pot fi determinate decât contextual și ținând seama de structura întregii predicații, nu numai a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sunt punctuale. Tipologia propusă de Vendler în funcție de cele două trăsături menționate se poate sistematiza astfel: Clasificarea verbelor progresie telicitate stări - - activități + - accomplishments + + achievements - + Împărțirea propusă de Vendler a primit multe critici. S-a arătat ulterior că trăsăturile interne temporale ale verbelor nu pot fi determinate decât contextual și ținând seama de structura întregii predicații, nu numai a verbului. Există mai multe elemente care contribuie la determinarea trăsăturilor temporal-aspectuale: proprietățile semantico-referențiale ale argumentelor subiect și obiect direct, determinările circumstanțiale și aspectul gramatical
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]