10,670 matches
-
dragi, ceea ce le va declanșa un sindrom acut de traumă cu potențial de a dezvolta ulterior un sindrom de stres posttraumatic. Reacția la evenimentele violente este însă mediată de propria vulnerabilitate și reziliență. O violență trăită direct de o persoană vulnerabilă va conduce la o stare acută de stres traumatic și posibilitatea dezvoltării ulterioare a unui sindrom de stres posttraumatic. O persoană rezilientă însă, va face față violenței fără a cădea în patologie. Efectul evenimentului violent, trăit de o persoană rezilientă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
expuse adversităților. Vulnerabilitatea persoanei se construiește atât prin genotipul moștenit, cât și prin istoria de viață, începând cu copilăria mică. în multitudinea factorilor ce determină vulnerabilitatea unei persoane expuse riscurilor, literatura de specialitate consemnează: apartenența de gen, femeile fiind mai vulnerabile decât bărbații (Dohrenwend, 2000; Johnson, Wiechelt, 2004); apartenența la un grup marginalizat social (Dohrenwend, 2000; Johnson, Wiechelt, 2004); statutul socioeconomic (Dohrenwend, 2000). în societatea comunistă din România, femeile au constituit un grup-țintă al politicilor deșănțate ale lui Ceaușescu (așa cum am
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
deoarece este incapabil să-și dea seama, să știe ce se întâmplă, cercetările arată că lucrurile stau invers: cu cât sunt mai mici și incapabili să prelucreze cognitiv și să pună în cuvinte ceea ce se petrece, cu atât sunt mai vulnerabili și efectele posttraumatice vor fi mai îndelungate. Copiii sugari, cu vârsta de până la un an, sunt cei mai puțin capabili să înțeleagă ceea ce se întâmplă. Acest lucru determină la părinții inconștienți de pericolul în care se află copilul mic, un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în relațiile inter-umane se însoțesc adeseori. Anul 2010 a fost dedicat de Uniunea Europeană, sărăciei și marginalizării sociale. După ce în Strategia europeană lansată în 2000, la Lisabona, se adoptase ca sarcină prioritară eradicarea sărăciei, anul 2010 țintește sărăcia în rândurile grupurilor vulnerabile: copiii, persoanele fără adăpost, pensionari, persoane cu dizabilități și emigranți. în anul 2010, s-a alocat un buget de 26 milioane de euro pentru lupta împotriva sărăciei în Europa, cu 17 milioane asigurate din partea UE. în Uniunea Europeană există peste milioane
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
monitorizare, elaborare de strategii de intervenție și implementarea Convenției în întreaga țară; ameliorarea calității serviciilor de îngrijire a copiilor pe timp de zi; mecanisme de utilizare eficientă, transparentă a bugetului alocat pentru respectarea drepturilor copilului; asigurarea accesului categoriilor celor mai vulnerabile de copii (familii sărace, copii romi, copii cu dezabilități, cu HIV/SIDA, copii ai străzii, copii ce necesită îngrijiri speciale) la serviciile de sănătate și educație, asigurarea „interesul superior al copilului”. Sintagma „interesul superior al copilului”rămâne însă interpretabilă atâta timp cât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
proces social. Experiențele relative la demnitate sunt cotidiene, trăite în fiecare zi de către persoana, de-a lungul întregii vieți. Putem spune astfel ca demnitatea reprezintă un principiu de viață a omului (Mann, Gruskin, 1995) și că deci demnitatea umană este vulnerabilă la orice formă de violența interindividuală, cu agresor individual sau de grup. Desigur, există diferențe culturale în înțelegerea demnității așa cum există diferențe culturale, din păcate, și în înțelegerea drepturilor omului. într-o abordare ecosocială, tiparele inegalității de putere în relațiile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un dram de distanțare și tămăduire. Când destinatarul confesiunii este o altă persoană, apare o particularitate (Cyrulnik, 2006, p. 220), deoarece atunci când te predai tribunalului altuia, într-un fel nu îți mai aparții căci desecretizându-te, te supui celuilalt și devii vulnerabil. Dar, în același timp, îl implici pe acesta într-o legătură specială, țesută sub spectrul transfigurator al suferinței, care obligă biunivoc. Dacă în fața unei confesiuni, se reacționează cu sensibilitate, delicatețe și, mai ales, cu empatie, demersul în sine generează efecte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ulterior descoperirii semnificației evenimentului, persoana se maturizează și se dezvoltă consecutiv traumei, suferinței. Rezultatele cognitive apărute prin soluționarea psihologică a traumei evoluează în următoarele direcții: asimilarea experienței traumatice și reîntoarcerea la nivelul de funcționare din perioada de pretraumă. Persoana rămâne vulnerabilă față de posibile retraumatizări; experiența este „acomodată”în direcții negative, conducând spre suferință și psihopatologie; experiența este „acomodată”în direcție pozitivă, conducând persoana spre dezvoltarea unei noi viziuni asupra lumii, a unei noi cunoașteri, integrând informațiile rezultate în urma traumei. 3. Modelul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reprezintă o resursă de securitate și de sens în viață. Interacțiunile în care ne bucurăm de sprijinul celorlalți sau în care avem responsabilitatea de a-i proteja pe ceilalți, mai slabi (propriii copii, frații mai mici, persoanele semnificative nouă și vulnerabile), sunt importante ancore existențiale. Nu doar mediul social: familia, grupul de prieteni, colegii, membrii comunității sunt resurse pentru individul expus riscurilor sau adversităților, ci și condițiile care țin de mediul fizic. Șansele de reziliență ale unui copil provenind dintr-o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stresori, generatori de criză. Așadar, vulnerabilitatea poate fi văzută nu doar ca un risc, ci și ca o șansă a persoanei de restructurare într-o formă mai adaptată. Adesea, privind în urmă realizăm faptul că momentele și evenimentele când eram vulnerabili ne-au schimbat viața și ne-au făcut să ajungem mai adaptați, mai buni într-un anumit domeniu, mai capabili. Rutter (1990, apud Trudel et al., 2002) consideră că între vulnerabilitate și protecție există o continuitate cu un pol negativ
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adaptării individuale”(Trudel et al. 2002, p. 158). Există autori (Trudel et al., 2002) care consideră că vulnerabilitatea trebuie văzută mai degrabă ca o caracteristică a individului, în vreme ce factorii de risc sunt mai degrabă exteriori, aparținând mediului. în interacțiunile ființei vulnerabile cu factorii de risc și cei de protecție, aparținând microsistemului familiei, mezosistemului, exosistemului și macrosistemului unei societăți, se construiește continuu sănătatea fizică și mentală, subsumate conceptului de bunăstare a individului. Rolul experienței timpurii în construirea vulnerabilității. Vulnerabilitatea poate fi datorată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se află, de adecvarea factorilor externi cu care interacționează în prezent și/sau cu care s-a confruntat în trecut, de prezența factorilor de risc și a celor de protecție. Numeroși cercetători subliniază faptul că, în copilărie, persoana este mai vulnerabilă față de factorii de risc sau adversități. Siegel (2003, p. 9), împreună cu alți cercetători în domeniul neurobiologiei, face afirmația că: „Trauma în timpul primilor ani de viață poate avea efecte de durată asupra structurilor în dezvoltare ale creierului, care coordonează procese, cum
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încrederii în sine și a viitoarelor abilități parentale. Toate cercetările longitudinale arată că evenimentele violente care se petrec în viața copilului și cu care acesta se confruntă la o vârstă fragedă vulnerabilizează copilul. Experiențele timpurii nefavorabile creează un teren persistent vulnerabil de-a lungul întregii vieți a individului și declanșează sau susțin apariția unor lanțuri de evenimente adverse dezvoltării copilului „printr-o oarecare alterare a organismului și/sau prin promovarea impactului experiențelor ulterioare” (Stroufe, Coffino, Carlson, 2010, p. 36). Teoriile neurobiologice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vor substitui într-un mod acceptat și sănătos obiectului pierderii. Când ieșirea din criză se face pe panta negativă, disperarea se cronicizează într-o depresie a cărei abordare va impune îngrijiri de specialitate. în această stare, persoana este nu doar vulnerabilă, ci există riscul de a dezvolta comportamente autoagresive, de automutilare, mergând până la suicid. Adesea dezvoltă dependență de alcool, medicamente sau alte substanțe nocive. Prietenii sunt importanți și în această situație, dar de regulă persoana depresivă nu este agreată social. Izolarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sprijinit prin întregul ritual) pierderea. Cel de-al treilea nivel de intensitate a reacției de stres, stresul cel mai profund și complex, este trăit în situații traumatice. în acest caz, adversitățile sunt atât de intense, iar persoana este atât de vulnerabilă, încât persoana afectată își simte în pericol viața proprie sau viața celor dragi, apropiați, semnificativi. Situațiile traumatice induc o stare de stres acută, imediată, profundă care se poate continua printr-un sindrom de stres posttraumatic (PTSD). Recunoscut deja de DSM-III
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
viitoarelor provocări Contraechilibru dat de stabilitate: continuitate, păstrarea legăturilor și depășirea rupturilor 2.2. Conexiuni Sprijin reciproc, colaborare, devotament Respectarea nevoilor individuale, a diferențelor, a limitelor Capacitate de a conduce: a îngriji, a proteja, a ghida copiii și membri mai vulnerabili: a) forme variate (parentalitate cooperantă, îngrijiri de grup); b) relații de cuplu/coparentalitate (parteneri egali) Caută reconectarea, reconcilierea relațiilor tulburate 2.3. Resurse sociale și economice Mobilizarea familiei extinse și a sprijinului social: modele și mentori Construiește rețele comunitare Construiește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
propriu-zis al practicii diplomatice a fost marcat, la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, prin înființarea de ambasade permanente în apropierea marilor orașe-state italiene, însă datorită faptului că securitatea peninsulei italiene în acea perioadă era vulnerabilă s-a încercat un nou stil în abordarea relațiilor internaționale prin intermediul diplomației. Elementul de noutate l-a reprezentat faptul că au început să fie aleși ambasadori permanenți, după o procedură riguroasă, investiți cu puterea de a reprezenta un oraș- stat
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
negocieri.12 În contextul încheierii Războiului Rece, care a însemnat colapsul comunismului, dezintegrarea unor state, dar și apariția unor state-problemă (care nu se mai aflau sub controlul unor puteri influențe), diplomația tradițională prin instrumentele clasice de negociere s-a dovedit vulnerabilă în fața acestor provocări. Diplomația tradițională devine astfel o institutie perimata nu doar ca urmare a contextului geopolitic generat de prăbușirea Uniunii Sovietice, ci și datorită globalizării care a revoluționat structura diplomației tradiționale.13 În era globalizării mare parte din problemele
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Africane (începând cu 1993) stabilise ca obiectiv principal anticiparea și prevenirea conflictelor regionale. În ceea ce privește utilitatea diplomației preventive cei mai multi teoreticieni consideră că aceasta nu se aplică în mediul care este deja antrenat în război efectiv, ci numai într-un mediu instabil/vulnerabil unde potențialul folosirii forței sau constrângerii pentru rezolvarea diferendelor și intereselor este posibilă sau probabilă. Diplomația preventivă nu intervine luând în considerare orice diferend, conflict, interes, necesitate umană potențială, ci acționează numai atunci și acolo unde este probabil ca acestea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
nu există instituții locale/naționale/regionale, precum și proceduri pentru administrarea lor sau sunt inapte de soluționarea acestor conflicte în mod pașnic. Măsurile care se întreprind într-o astfel de situație impun o serie de eforturi preventive, speciale, necesare în spațiul vulnerabil, cum ar fi de exemplu: asistență economică, asistență umanitară, dislocarea forțelor de menținere a păcii, regimul controlului de arme, sancțiuni economice etc. Dacă pentru unii teoreticieni conceptul de diplomație preventivă reprezintă efortul de a opri conflictele de la izbucnire sau de la
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a se da curs "visului arab" (the arab dream) de a încheia conflictul arabo-israelian prin forță, în urma unui atac nuclear care ar distruge în integralitate statul Israel.599 În rândul israelienilor există convingerea că teritoriul lor statal poate fi extrem de vulnerabil la un posibil atac nuclear, în condițiile actuale în care populația să redusă este concentrată în câteva zone urbane.600 La rândul lor, arabii consideră că o reală amenințare rezultă din capacitatea nucleară a Israelului, precum și din angajamentele paralele menite
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
tărâmul moralității. Un stat care nu participă la un regim de securitate sau îi încalcă regulile nu poate fi transformat în agresor, chiar dacă în urma (in) acțiunii sale a căpătat o putere mai mare comparativ cu ceilalți, care devin astfel mai vulnerabili. Mecanismele acțiunii colective propun o instanță morală (comunitatea internațională) căreia victima să-i ceară ajutorul sau chiar instituționalizată (și Liga Națiunilor, și Națiunile Unite au acordat, prin statut, marilor puteri responsabilități speciale pentru apărarea păcii și securității internaționale). În plus
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
degajările de substanțe inflamabile; * acțiunea curentului electric; * acțiunea căldurii; * zgomotul; * vibrațiile; * degajările de substanțe toxice sub formă de vapori, praf, fum; * exploziile datorate unor materiale explozive, unor amestecuri ce devin explozive sau presiunilor înalte. Deoarece aparatul respirator este cel mai vulnerabil, în special la acțiunea substanțelor toxice, este necesar să se realizeze un anumit confort de lucru, dat de temperatură, umiditate și circulația aerului, precum și de natura gazelor existente în încăpere. Substanțele toxice sub formă gazoasă, vapori, prafuri sau fumuri, ce
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
tehnologii depășite și să se opună schimbărilor necesare pentru a-i ajunge din urmă pe contemporani [...]. în cel mai bun caz, supoziția larg împărtășită potrivit căreia promovarea identității și mândriei naționale sau de grup constituie fundamentul esențial al dezvoltării este vulnerabilă la contestări solide, pe baza faptelor istorice. O astfel de mândrie și identitate ar putea constitui forme de capital uman negativ, o dată ajunse la punctul din care să promoveze izolarea culturală”57. Un studiu recent al lui Ashutosh Varshney, despre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
partea stingă Învățarea loviturii de pe partea stângă este necesară pentru respingerea mingilor trimise de adversar în stânga jucătorului. Deși este puțin folosită în timpul jocului, însușirea ei perfectă este o cerință de bază în tactica jocului de simplu. Dacă jucătorul este vizibil vulnerabil pe partea stingă, trimițând mingile înapoi cu insuficientă forță si viteza, adversarul va juca consecvent pe această parte. Este importantă învățarea cât mai devreme a prizei și a așezării corecte la minge. Pregătirea loviturii: așezarea jucătorului la minge se face
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]