67,494 matches
-
grijă, ca în timp ce asista diverse nașteri să noteze, cu maximă parcimonie, toate detaliile aferente. Peste ani, când bebelușii respectivi erau deja adulți, au fost conduși, prin regresie hipnotică, până la episodul propriei lor nașteri și invitați să relateze tot ce-și amintesc. Confruntând cele două categorii de informații, colectate la distanță de ani, Cheek a constatat prezența unei imperturbabile similitudini, care viza inclusiv detalii de factură tehnică. Dar configurația potențial traumatică a nașterii vizează, așa cum am mai menționat, nu numai copilul, ci
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu frizează patologicul. Identificarea corectă a fenomenului masturbator reclamă elucidarea unor aspecte (Dolto, 1993) și anume putem suspecta o doză de patologie dacă practica respectivă devine o trebuință obsesivă și dacă se realizează și în public. Mai apoi, când am amintit de valența preventivă a intervenției parentale ne-am referit la necesitatea ca părinții, prin evitarea unor comportamente nocive, care amplifică sexualitatea copilului, să nu pună benzină peste un foc ce nu poate fi total stins, dar care poate fi menținut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
așa încât, în timpul concediului de odihnă să nu apară sincope nedorite. Referitor la calificarea personalului, autorii citați accentuează asupra exigenței ca în afara unei consistente formări de specialitate, să existe și o inițiere în domeniul psihotraumatologiei. Cu acest prilej este momentul să amintim că frecventarea unui grup de suport (mai ales de tip Balint), constituie o soluție prețioasă în prevenția sau terapia fenomenului burnout. Dat find înalta combustie de stres și suferință ce caracterizează instituțiile care se ocupă de pacienții terminali și de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Atwater, M.A. Descamps, J. P. Schnetzler, P. van Lommel și mulți alții. Incidența experiențelor din proximitatea morții (NDE) este dificil de clarificat, deoarece trebuie luate în calcul numeroase criterii, așa că ea oscilează de la un autor la altul. Spre exemplificare, amintim un sondaj american din anul 1997, gestionat de către US News and World Report, și care raportează că dintre cele 15 milioane de persoane ce au fost în moarte clinică, o treime au traversat și un NDE (apud Atwater, 2007). Cifra
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ale stresului (Wustmann, 2005, p. 15). în fizica materialelor, „reziliența (măsurată în kilogram forță pe cm pătrat) caracterizează rezistența la șoc”(Manciaux, 2001). într-o bine documentată urmărire de-a lungul timpurilor a utilizării conceptului de reziliență, Șerban Ionescu (2008) amintește o primă utilizare a conceptului de către filosoful iluminist Francis Bacon, deja în 1626, în una din scrierile sale. în 1668, conceptul apare în scrierile filosofului platonician Henry More, iar în 1857 este folosit într-o accepțiune asemănătoare celei din psihopatologia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
simbolizează evenimentele, dându-le un sens și sprijinind astfel persoana încercată în strategiile ei de a face față. Locurile memoriale, muzeele, edificiile realizează o instituționalizare a mecanismelor de coping colectiv. Coping-ul colectiv ne trimite la reziliența culturală despre care am amintit în paginile anterioare. Strategiile de coping, realizând o „tranzacție cognitivă între individ și mediul său”(Ionescu, 2010, p. 279) sunt considerate a fi subsumate rezilienței, contribuind la evitarea sau diminuarea efectelor stresului. Strategiile de coping sunt concretizate în comportamente adaptative
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
întregii societăți, așa cum factorii de risc afectau întrega societate, existau și strategii de coping ale unor indivizi. Acestea erau salvatoare nu doar pentru ei, ci și pentru cei din jur care resimțeau benefic echilibrul psihic al persoanei. Dintre aceste mecanisme amintim: credința religioasă practicată mai ales în afara bisericilor, investirea în muncă, cultivarea unor hobby-uri sau chiar construirea unei imagini de superioritate față de ceilalți din jur, acaparați de vicisitudinile cotidiene. Aruncând o privire astăzi asupra mecanismelor individuale de coping ale acelei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a copilului de către mamă crește. Dacă însă mama se simte susținută de partenerul de viață, acesta poate fi un factor mediator care va atenua factorul de risc proxim în condițiile sărăciei. Din exemplele de mai sus se evidențiază caracteristica cumulativă, amintită la început, a factorilor de risc. Din păcate, un factor de risc (sărăcia, divorțul parental etc.) nu acționează izolat, ci în situații de risc complexe, cu mai mulți factori de risc care se potențează reciproc. De aceea au apărut scări
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înainte de traumă) indicate de cel puțin trei aspecte din următoarea listă: 1. eforturi de a evita gândurile, sentimentele sau conversațiile asociate traumei; 2. eforturi pentru a evita activități, locuri sau oameni care provoacă reactualizarea traumei; 3. incapacitate de a-și aminti un aspect important al traumei; 4. o scădere marcată a interesului de participare la activități semnificative; 5. sentimentul că e detașat sau străin față de ceilalți; 6. o sărăcire afectivă (de exemplu, incapabil să aibă sentimente de iubire); 7. sentimentul că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ani. Educatoarea relata cazul cu frică și un sentiment de neputință dificil de suportat. Cei trei copii au fost aduși în centru, la solicitarea părinților, după ce un incendiu le distrusese locuința. Tot personalul cunoștea povestea copiilor, dar toți evitau să amintească în prezența copiilor evenimentul dramatic pentru a nu le realimenta suferința. în plus, în ultimele luni, părinților li se interzisese să mai vină în vizită la copii, tocmai din cauza crizelor pe care le făcea Aurelia la plecarea lor. Educatoarea descria
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
față de ceilalți, ai adulților față de copii; autoritatea membrilor mai vârstnici ai comunității (considerați deținătorii și păstrătorii înțelepciunii); valorizarea relațiilor interpersonale ca atare, și nu ca mijloc pentru atingerea unor scopuri. Dar reziliența se dezvoltă doar într-o comunitate care-și amintește, care dezbate pe marginea celor întâmplate, care învață din cele întâmplate. O comunitate care pune un mare preț pe fiecare membru al ei și care-și centrează eforturile pentru a proteja copiii, noua generație, viitorul comunității. 3.9. Reziliența societală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cele artificiale, produse de om, de la accidente tehnice la războaie, care au sporit în ultimii ani, nu sunt structurate ritualuri de acompaniere, iar comportamentul reactiv generalizat al victimelor este acela de a face eforturi pentru a uita, a nu-și aminti, a depăși stările disfuncționale biopsihosocioculturale induse de evenimentul traumatic (Merridale, 2000). Probabil că acest tip de comportament, de mecanism protectiv, generează așa-zisele „pete albe” din istorie, perioade despre care istoricii remarcă faptul că se cunoaște prea puțin, că alcătuiesc
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
diminueze sau să exacerbeze tulburările existente deja. Prin „structuri”se subînțeleg sistemele și resursele de tratare a tulburărilor, dar și mecanismele de mobilizare a resurselor. Dintre valorile care pot fi promovate cu efect salutogen, în cadrul sistemelor mai sus menționate, aș aminti: demnitatea umană și responsabilitatea. Demnitatea umană este o valoare care stă la baza tuturor drepturilor omului fără a fi însă definită. Mariana Chilton (2006, p. 215) definește demnitatea umană ca „un sens dinamic al valorii mediate social și politic”ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să descrie o știință subtilă a luptei cu dragonii, ci o tehnică mai terestră și mai accesibilă. * * * Caracterurile au intrat în istoria literaturii române ca o colecție de portrete morale satirice, făcute după o rețetă clasicistă. Însă înainte de a-i aminti pe La Bruyère și pe La Fontaine, trebuie remarcat efectul de simplitate al înscenării lirice. Toate personajele, lingușitorul, scolasticul, femeile, nărodul se prezintă direct, printr-un procedeu teatral al rostirii. Nu e vorba de realism aici, ci de elementaritatea dispozitivului literar. Scriitorul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se intră și cele în care se iese. E cazul lui Cioran, cel care a trecut dintr-o literatură periferică într-una centrală. S-a spus despre el că pentru a deveni scriitor francez a adoptat un stil înalt, care amintea de maniera de exprimare a autorilor din secolul al XVIII-lea. Și care, în mod evident, nu era o opțiune pentru scriitorii francezi dintre cele două războaie. Singularitatea scrisului lui Cioran venea din faptul că opera cu un nivel suplimentar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ubicuă, faptul că oricine pare să poată folosi cuvântul pentru a denumi cam orice, în afara unor reguli stricte de utilizare. Altfel spus, folosește literatura pentru a ilustra lipsa de focalizare și exploatarea transgresivă a noțiunii. De altfel, "idiom al secolului" amintește de "spirit al veacului", saeculum, prin care s-a denumit în alt moment distribuția simultană de idei și forme, indiferent de frontiere culturale sau de delimitări disciplinare. Evident, suntem aici la un pas de trădarea noțiunii foucaldiene de arhivă care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Mircea Horia Simionescu când a conceput cu un gest ludic o bibliografie "generală" fictivă. Benjamin evocă biblioteca pe care un personaj al lui Jean Paul era silit să și-o inventeze, din lipsă de resurse: Mulți dintre voi își vor aminti aici cu plăcere de vasta bibliotecă pe care sărmanul profesor Wuz, în textul lui Jean Paul, și-o constituise vreme îndelungată scriind el însuși cărțile ale căror titluri îl atrăgeau în cataloagele târgurilor și pe care nu își permitea să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
societatea românească până în acel moment, capacitatea lecturii de a mobiliza un univers fictiv în existența unei comunități. Acest transfer dinspre operă spre realitate se sprijină pe o reprezentare a forței ficțiunii. Sintagma pe care o folosește Iulian Costache, "mimesis inversat", amintind de teoriile imitației de realitate, de la Aristotel la Käte Hamburger, despre asta vorbește: genialitatea e legată de reprezentarea unui univers închis în sine, o lume ideală constituită prin imaginație de un autor-demiurg. Ea implică puterea poetului de a subjuga societatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de reprezentare a societății prin literatură, poate că miturile care îi ghidau pe întemeietorii literaturii române, care îi ajutau să își gândească neliniștile și să își orienteze căutările, sunt exact ceea ce ne trebuie. Nu neapărat ca să răspundem, cât ca să ne amintim din când în când și alte maniere de a pune întrebările în literatură. Bibliografie selectivă Ediții Aaron, V. et alii, Scrieri literare inedite (1820-1845), ediție îngrijită de Paul Cornea, Andrei Nestorescu, Petre Costinescu, Minerva, București, 1981. Alecsandri, Vasile, Opere, III
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
intimală, ruptura limitantei elastice, hipertrofie musculară netedă și trombi ocluzivi [Rolland et al, 1995]. O particularitate este prezența frecventă de calcificări difuze situate în media și în limitanta elastică internă, fără celule spumoase sau macrofage asociate. Aceste leziuni vasculare calcificate amintesc de cele observate la pacienții uremici. Pe modele experimentale s-a constatat că hiperhomocisteinemia induce alterări vasculare, ce ar putea favoriza ateroscleroza și/sau tromboza: efect citotoxic direct asupra vaselor [Berman et al., 1993; Mansoor et al., 1995], cu degradarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
cu ei, cu cei ale căror crime vor ei să le uităm. De ce nu cer acest lucru evreilor care au o adevărată ideologie a memoriei holocaustului? De ce apreciem evreii pentru faptul că nu uită, că țin tot timpul să le amintească tuturor despre atrocitățile fascismelor secolului XX, și îi blocăm prin diverse forme (de la măsuri instituționale până la dojeni moralizatorare) pe cei ce ne cer să nu uităm atrocitățile comunismului? Se afirmă adesea că fascismul a fost mai criminal decât comunismul, împotriva
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de hrană sau hrana insuficientă, bătăile din anchetă sau din lagărele de muncă și frica inoculată astfel, suspiciunea precum și lipsa de solidaritate dintre deținuți au fost menționate drept cele mai disperate experiențe de care nici nu mai voiau să-și amintească. În anumite cazuri, foamea și frica au luat după detenție și forme relativ patologice: un jurământ îndeplinit zilnic de a mânca arpacaș până la sfârșitul zilelor sau faptul de a lua involuntar poziția de drepți și de a saluta reprezentanții statului
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Mocănașu despre care mi-au vorbit și domnii Bazon și Țuțu, numai că mi-a fost refuzată întâlnirea pe motiv de vârstă înaintată. De aceea m-am și bucurat mult că punctual, referitor la o persoană sau alta, cum am amintit deja mai sus, istorisirile celor intervievați au fost convergente. Dar mărturisesc că a trebuit să mizez mai mult pe oroarea față de neadevăr și ipocrizie pe care au manifestat-o pe parcursul interviurilor toți cei cu care am vorbit, cu atât mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Noi românii am făcut orori mai mari decât rușii, chiar dacă de la ei am învățat. C. I.: Mai țineți minte ce ați scris în scrisoarea către Ambasadă? Că spuneați că nu este la dosar. S. Ț.: Nu este la dosar. Ei amintesc de scrisoare și spun că am ascultat postul de radio Europa Liberă, cu teme defăimătoare, un fel de bla, bla, bla1. Nu merg pe niște dovezi solide, să spună: pentru asta l-am arestat și-l condamnăm pe ăsta. De
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
S. Ț.: Ce credeți? Când a venit pachetul am fost chemat la camera unde se distribuiau și am fost întrebat cine mi l-a trimis. Am spus părinții, apoi am numit cele mai îndepărtate rude pe care mi le mai aminteam, dar nu mi-a trecut nici o secundă prin cap că mi l-ar fi putut trimite soția. O uitasem cu totul! După cum, dacă mă întreba cineva la vremea aceea, nu puteam spune dacă sunt căsătorit sau nu. Mă puteți crede
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]