60,397 matches
-
cu proliferarea "metodelor" în lumea științifică modernă. Foucault a definit metoda ca fiind "o formă de reflexivitate ce permite a se stabili care e certitudinea ce va putea servi drept criteriu pentru oricare adevăr posibil și, care, pornind de aici, pornind din acest punct fix va înainta din adevăr în adevăr până la organizarea și sistematizarea unei cunoașteri obiective"203. Problema metodei, a tuturor metodelor este că forma de reflexivitate ce o face posibilă nu se poate întemeia doar printr-o "codificare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
multiple relații de dinamică. Istoria scrisă și realitatea, în ciuda distanței dintre trăire și scriere, nu sunt paralele, ci se intersectează și se transformă reciproc. Ficțiunea scrisului istoric nu este incompatibilă cu adevărul istoric, iar Foucault considera că "se ficționează istoria pornind de la o realitate politică ce o face adevărată, se ficționează o politică, ce nu există încă, pornind de la un adevăr istoric"209. Pe temeiul unor politici fictive și mitizante se pot institui noi realități, la fel cum o politică se
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ci se intersectează și se transformă reciproc. Ficțiunea scrisului istoric nu este incompatibilă cu adevărul istoric, iar Foucault considera că "se ficționează istoria pornind de la o realitate politică ce o face adevărată, se ficționează o politică, ce nu există încă, pornind de la un adevăr istoric"209. Pe temeiul unor politici fictive și mitizante se pot institui noi realități, la fel cum o politică se dezvoltă de la o evidență istorică, de la un adevăr al faptelor și evenimentelor, ce sunt toate mistificate lingvistic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
1975), care învederează un critic cu vocație, cultivat, deschis spre literatura autentică și spre orientările ei moderne, exigent în evaluarea acesteia din perspectiva modelelor universale. În contextul anilor 1960-1970, C. statornicește în Republica Moldova un nou tip de critică, aceea estetico-eseistică, pornind de la principiul călinescian al creației prin cultură (artistică, eseistică, filosofică), ca antipod al criticii oficiale, de factură tematico-sociologizantă, dominantă în epocă (de altfel, în 1973 lui C. i-a fost interzisă semnătura). Adversar declarat al dogmatismului și al stereotipiei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
exegetul recurge inspirat la o serie de sintagme euristice de fabricație proprie. Cea mai însemnată dintre ele fixează înclinarea spiritului clasic spre o așa-numită heterocronie simbolică - adică o distanțare, o îndepărtare programatică față de coordonatele momentului contemporan. De la această premisă pornește comunicarea privilegiată a spiritului clasic cu sacralitatea. Luând forma asumării afective a religiosului (a oratoriului interior, în termenii de aici), această cooperare de tip particular explică geneza în secolul clasic a umanismului creștin, în toată diversitatea manifestărilor sale. Acesta este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
care vorbește de vindecările care vor avea loc atunci când Mesia va apărea, fapte care sunt în strâns paralelism cu sumarul lui Isus în replica dată lui Ioan Botezătorul, care se afla descurajat în închisoare (Mt 11,2-6; Lc 7,18-23). Pornind de la această importantă descoperire, savanții sunt acum mai deschiși să accepte că evangheliile au afirmat mereu că Isus a avut conștiința că este Mesia lui Israel. Cum am explica ubicuitatea identității lui Isus ca Mesia, dacă Isus nu ar fi
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în prevestirile formale ale lui Isus despre suferința și moartea sa (Mc 8,31; 9,31; 10,32-34). Desigur, mulți savanți critici susțin că aceste predicții ale pătimirii sunt profeții rostite după împlinirea faptelor, numite uneori vaticinia ex eventu (profeții pornind de la un eveniment întâmplat deja). Trebuie să admitem că aceste predicții au un aspect formal și conțin detalii (precum a fi luat în derâdere, umilit sau biciuit) care sugerează cunoașterea a ceea ce i s-a întâmplat în final lui Isus
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
dar cu o condiție: dacă el va privi înapoi să o vadă în timp ce era condusă spre ieșirea din Hades, ceea ce el în mod firesc dorea să facă, atunci o va pierde și ea va dispărea pentru totdeauna. Astfel, ei au pornit în călătorie, urcând o scară lungă; dorința lui Orfeu de a-și vedea iubita a fost prea puternică și s-a uitat înapoi, în felul acesta pierzând-o pentru totdeauna. (Recent, am citit un poem feminist în care se afirma
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
trup. Nu ar avea niciun sens ca un suflet dematerializat să fie judecat pentru lucruri pe care le-a făcut trupul. Alții credeau - acest lucru se poate observa în funcție de texte - că „învierea” este rezervată doar poporului lui Dumnezeu. Înainte de a porni într-un studiu al „învierii”, e necesar să precizăm chiar de la început ce semnificație avea cuvântul „înviere”. Ca să începem de la aspectul negativ, „învierea” nu era un mod fantezist de a vorbi despre viața frumoasă și glorioasă de după moarte, ci mai
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
utilizau limbajul învierii în sens metaforic au continuat să folosească termenul de „înviere” și în sens literal, prin care se referă la noua întrupare de care va avea parte poporul lui Dumnezeu la sfârșitul timpurilor. Același lucru poate fi afirmat pornind din sens invers: folosirea sensului literal nu i-a împiedicat să utilizeze și sensul metaforic mai potrivit pentru a vorbi despre ceea ce se putea întâmpla înainte sfârșitul timpurilor, adică de reîntoarcerea din exil sau marea restaurare. În mod surprinzător, uzul
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
de copleșit de durere, încât nu mai știa ce să creadă. În al doilea rând, în mod gradual, a dobândit o nouă conștiință spirituală, o nouă convingere că ceea ce Isus a început nu s-a terminat. În a treia fază, pornind de la noua experiență religioasă, în mod progresiv, a început să cerceteze Scripturile. După aceea (și doar după aceea), în a patra etapă, a început să utilizeze limbajul învierii cu scopul de a-și sistematiza experiența. În final, spre sfârșitul primului
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în 1927: "Gheorghe [...] trebuie să stea multă vreme lângă mine [...] spre a se deprinde [...] să-și întărească temperamentul [...] șovăitor și să dovedească reale aplicațiuni pentru viața publică"46. Așa cum observă Victor Spinei 47, angajarea lui Gheorghe Brătianu în viața politică pornea și de la faptul că i se inoculase în conștiință ideea datoriei de a continua marea tradiție a familiei, ceea ce l-a stimulat și l-a dinamizat, fără să-l împingă pe panta arivismului și a concesiilor, fără să-l abată
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
apreciat că, în acel moment, Gheorghe Brătianu nu oferea acest ideal, deoarece menținea "un veșnic echivoc" în problema națională și în cea constituțională. Atitudinea indecisă atribuită de tineretul georgist, șefului de partid, consta în faptul că: "În prima chestiune nu pornește o acțiune hotărâtă, în a doua problemă se arată un dușman al d-nei Lupescu, dar nu se hotărăște la o acțiune energică pentru terminarea ei, mulțumindu-se cu o acțiune de frondă"256. Concluzia, potrivit căreia misiunea președintelui partidului trebuia
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
toate guvernele au obținut întâi încrederea regelui și apoi au procedat la aceea a alegerilor", evidențiind, din nou, susținerea georgiștilor pentru o monarhie paternalistă. Cu același prilej, istoricul C.C. Giurescu aborda, la nivel teoretic, problema programului unui partid politic. El pornea de la precizarea că, de obicei, programul unui partid politic este alcătuit din două părți: o parte principială, care fixează normele sau principiile generale ce determină organizarea lui, constituind baza sa doctrinară și o a doua parte care înfățișează soluțiile propuse
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mijlocii a populației pentru societatea românească din acel moment 347. Crearea unei elite a păturilor mijlocii, era cu atât mai importantă, potrivit lui Gheorghe Brătianu, cu cât apropierea de Uniunea Sovietică transforma excesul de etatism într-un mare pericol pentru România. Pornind de la observația că economia dirijată reușește în regiunile în care precumpănește viața urbană și activitatea industrială, istoricul concluzionează că politica economică promovată de comunism, bazată pe subordonarea de către stat a acestui domeniu, putea să fie aplicată numai la societățile industralizate
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
expedient revoluționar, care trăiește atât cât o viață omenească 352. Explicând, în manieră liberală, fenomenul revoluționar, C. Ionescu-Olt observa că acesta se afla în natura lucrurilor, înfăptuindu-se în fiecare clipă, fără a implica distrugeri sau explozie bruscă de energie. Pornind de la această constatare, el considera că apariția formațiunii georgiste echivala cu o revoluție petrecută în interiorul vechiului PNL, partid "îmbătrânit, care se încăpățânează în a jena procesul de însănătoșire și transformare". Ca urmare, C. Ionescu-Olt, aprecia că, odată cu formarea partidului georgist
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiste de la Iași, în ianuarie 1933, Gheorghe Brătianu reanaliza conceptul de revoluție, recunoscând rolul Partidului Național Liberal tradițional în înfăptuirea ei, dar aprecia că, din punctul de vedere al partidului pe care îl conducea: "a venit vremea să încheiem revoluția pornită de generația ce ne-a precedat și să pornim pe temelii sănătoase o viață normală"356. Potrivit liderului georgist, revoluția, "fără vărsare de sânge" fusese începută de liberalii "din generația trecută", între anii 1913-1923, pentru a rezolva o limită a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
conceptul de revoluție, recunoscând rolul Partidului Național Liberal tradițional în înfăptuirea ei, dar aprecia că, din punctul de vedere al partidului pe care îl conducea: "a venit vremea să încheiem revoluția pornită de generația ce ne-a precedat și să pornim pe temelii sănătoase o viață normală"356. Potrivit liderului georgist, revoluția, "fără vărsare de sânge" fusese începută de liberalii "din generația trecută", între anii 1913-1923, pentru a rezolva o limită a liberalismului anterior (baza socială prea strâmtă, reprezentată de pătura
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
trecutului care împiedicau restabilirea unui regim normal al creditului. Șeful georgiștilor ținea să sublinieze, totuși, că acest program nu reprezenta adevărata expresie a doctrinei economice a partidului pe care îl conducea, precizând că, rolul sporit al statului în economie "nu pornește dintr-un intervenționism teoretic, ci rezultă din necesitățile practice ale momentului"433. Deși exponent al neoliberalismului 434, în condițiile speciale ale crizei economice care a dezorganizat economia României la începutul deceniului al patrulea, Gheorghe Brătianu propunea, pentru rezolvarea acesteia, soluții
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
eliminând din partid pe cei ce nu-i dădeau concursul. Între fruntașii georgiști care adoptaseră această poziție se numărau C.C. Giurescu, Gh. Strat, Nicolae Zigre, Iuliu Coste, Constantin Hențescu, Mihail Sturdza și Atta Constantinescu. Ei cereau ca președintele partidului să pornească o acțiune "revoluționară", care să să se desfășoare simultan cu sărbătorirea majoratului Marelui Voevod Mihai. Pentru aceasta, susțineau ei, Gheorghe Brătianu trebuia să se alăture lui Corneliu Zelea-Codreanu, care avea un plan asemănător 625. Nu era exclusă nici posibilitatea ca
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
raport privind politica economică și financiară a guvernului, însoțit de un plan de redresare financiară. Pentru realizarea acestui plan, România trebuia să se adreseze Consiliului Societății Națiunilor, care aplicase moratoriul Hoover în vederea diminuării sarcinilor financiare ale Bulgariei și Greciei 765. Pornind de la această realitate, Gheorghe Brătianu a ridicat problema în ședința din 19 aprilie a Camerei, apreciind că în fața României se deschideau două posibilități: fie să se încheie o înțelegere internațională care să permită redeschiderea debușeurilor pentru produsele românești pe piața
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
intitulată Rusia și Mica Înțelegere în politica lumii. Cartea cuprindea informații despre tratatele de asistență mutuală semnate în cursul anului 1935, între Franța și U.R.S.S., pe de o parte și între Cehoslovacia și U.R.S.S., pe de altă parte. Pornind de la unele afirmații ale autorului cărtii, Atta Constantinescu și, apoi, Gheorghe Brătianu au adresat interpelări guvernului. Ei cereau, din nou, lămuririri despre negocierile româno-sovietice privind încheierea pactului de asistență mutuală, inițiate de Nicolae Titulescu, reamintind că acesta le negase, în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Băncii Naționale, prin scoaterea ei de sub orice influență politică. Apreciind că datoriile acumulate în domeniul agriculturii reprezentau cea mai gravă problemă economică a societății românești, georgiștii au propus soluții proprii diferite de cele ale partidului de guvernământ, pentru conversiunea acestora, pornind de la principii precum conversiune generală, fără discriminări, distribuirea creanțelor asanate pentru toate instituțiile de credit sau extinderea conversiunii și la datoriile urbane. După depășirea crizei economice, în majoritatea intervențiilor lor pe marginea proiectelor de lege cu caracter economic, georgiștii au
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și d-lor colegi că aceste principii admise de dvs. ca principii de bază și care m-au determinat să solicit onoarea de a lupta alături de dvs. pentru întronarea lor, vor face pe mulți intelectuali descurajați de această viață [...] să pornească la luptă sub drapelul dvs. pentru întronarea legalității". ("Mișcarea", nr. 426, 27 aprilie 1932.) Măria Ta, aiasta nu se poate. Declarațiile d-lui Gh. I. Brătianu la întrunirea de duminică de la Chișinău "[...] guvernul [condus de N. Iorga] s-a dovedit
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
siguranță ne poate chezășui procesul de dezagregare a forțelor noastre politice, de înlăturare a elementelor de statornicie și de hotărâre, în folosul celor de servilism și de corupțiune? Iar în afară, [...] unde este încrederea care se cuvine României întregite [...]? Noi pornim, ați auzit-o, o campanie de răsturnare a unei cârmuiri nefaste, care a compromis tot mai adânc renumele Partidului Național Liberal. Dar nu e numai atât. Guvernele sunt trecătoare. Ceea ce s-a menținut și se înrădăcinează tot mai adânc în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]