67,494 matches
-
secvență, un ofițer care o vede pe ilegalista interpretată de Lica Gheorghiu are replica: "Unde te strecori tu, căprioară zveltă?" C. I.: Și nu se râdea în sală când se proiecta filmul la replica asta? S. Ț.: Nu-mi mai amintesc. Colonelul Marian, care fusese aghiotant lui Dej, a avut o discuție (cum are fiecare!) și a povestit secvența asta sub formă de analiză: că pe Lica a lăsat-o ăla și acum și-a găsit altul etc. Discuția, bârfa asta
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
tatălui dumneavostră. R.R.: Ce știu eu este că tata era vizitat adeseori de cei de pe la prefectură și organiza multe mese pentru când veneau cei de sus. Tăia mama câte doi curcani. Avea o femeie în curte care prepara totul. Îmi amintesc că auzeam uneori ori pe mama ori pe tata spunând: "măi, vine pretorul!" sau "vine prefectul!". C.I.: Tatăl dumneavoastră era primarul Lupeștiului, persoană publică. R.R.: Da, era primar. Ce era curios este că după alegeri, trebuia să iasă sau să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în sat, dar după 1989 am fost la București să rezolv ceva legat de proprietăți și un anume fost colonel Dogaru, de prin părțile noastre, m-a întrebat: "matale ești băiatul lui Conu' Ștefănică Ralea?" Și abia atunci mi-am amintit că așa i se adresau tatei oamenii din sat. Nu mai auzisem expresia asta de pe vremea în care murise tata. Era primar, dar nu-i spuneau "domnu' Primar" îi ziceau "Conu Ștefănică". C.I.: Când s-a instaurat regimul comunist familia
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nicio rudă. La Râmnicu Sărat mama avea o rudă mai îndepărtată, pe care o chema Lucica, și așa le-a zis surorilor mele: "mergem la Lucica!" Nu mai știu cu ce trenuri am mers. Eram obosit și flămând, amărât. Îmi amintesc doar de faptul că mama întreba mereu în stații unde anume suntem ca să nu ratăm coborârea. C. I.: Ați fost însoțiți sau escortați de vreun militar, jandarm ori de vreun polițist? R. R.: Nu, nu! După triere am plecat imediat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sunt toți o apă și un pământ. Cam astea au fost problemele. Să știți că la 77 de ani nu-mi mai este frică. Noi avem și un anumit nivel de pregătire, dar nu îmi face deloc plăcere să-mi amintesc de perioada aceasta neagră din viața mea. Prețul patriotismului Dumitru VACARIU Un poem și o manifestare patriotică Constantin Ilaș: Domnule Vacariu, vă rog să-mi spuneți de ce ați fost arestat? Dumitru Vacariu 1: În 1955 am fost la Târgu Neamț
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Sârbu. Știu că romanul lui Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni, are la bază experiența din detenție a lui I. D. Sârbu. Aș vrea să-mi povestiți despre Alexandru Paleologu. Să știți că despre Mircea Marin, pe care l-ați amintit aici, a vorbit și un alt intervievat, Țuțu Spiru. Spun că sunteți o mină de aur pentru că aveți și sensibilitatea dar și mijloacele de expresie necesare pentru a putea reda monstruozitatea perioadei de detenție în dimensiunile sale proprii. D.V.: Se
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de ce?" Dar nu mai știi ce-am pățit cu Farcaș!?" "Care Farcaș?", am întrebat eu nedumerit. L-am rugat să-mi spună, ba l-am luat și eu la întrebări, mi-a povestit de două ori și atunci mi-am amintit. Noi doi am fost scoși la cosit pe lângă Chiriași, un sat din apropiere de Grind. Farcaș, un militar, escorta noastră de atunci, a rămas în căruță. Noi am deshămat caii și i-am legat unul în stânga, celălalt în dreapta căruței. Escorta
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
enoriașii adică. Antihristul, domnule, Antihristul! Ce gândire, ce le-a putut trece unora prin cap, lui Nicolschi sau lui Sepeanu 24... Am citit biografiile lor dar câteodată nici nu mai vreau să mai citesc și nici nu vreau să-mi amintesc. De aia uit eu și date. Cineva mă îndemna să scriu o carte, chiar și soția, dar le-am spus: "nu scriu! Nu vreau să-mi amintesc!" Pușcăriile au fost pline în perioada aceea a Antihristului! Eu stau și mă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nici nu mai vreau să mai citesc și nici nu vreau să-mi amintesc. De aia uit eu și date. Cineva mă îndemna să scriu o carte, chiar și soția, dar le-am spus: "nu scriu! Nu vreau să-mi amintesc!" Pușcăriile au fost pline în perioada aceea a Antihristului! Eu stau și mă gândesc așa: eu dacă aș fi fost preot, că am făcut seminarul "Veniamin Costachi", aș fi fost altfel. Ce fel de preoți sunt ăștia, domnule? Tu îmi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a zis Pop, atunci când cu incendiul. Nedreptățile prezentului C. I.: Trauma a fost puternică, dar dacă nu povestiți experiența aceasta se pierde fără să lase urme. D. B.: Se pierde dar, drept să vă spun, nici nu mai vreau să-mi amintesc. Că dacă îmi amintesc, mă ia o durere câteodată... Atunci eram o țară de nimic, domnule. Eu eram în fond un copil, dar am stat cu oameni grei: cu facultate, cu călătorii prin străinătate, știau 4-5 limbi, oameni cu cultură
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu incendiul. Nedreptățile prezentului C. I.: Trauma a fost puternică, dar dacă nu povestiți experiența aceasta se pierde fără să lase urme. D. B.: Se pierde dar, drept să vă spun, nici nu mai vreau să-mi amintesc. Că dacă îmi amintesc, mă ia o durere câteodată... Atunci eram o țară de nimic, domnule. Eu eram în fond un copil, dar am stat cu oameni grei: cu facultate, cu călătorii prin străinătate, știau 4-5 limbi, oameni cu cultură. Au distrus intelectualitatea. Cei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
clipă, aplicând continuu teroarea, o tehnică a hăcuirii bazată pe lipsa de identitate certă a "dușmanilor". Ceea ce-nseamnă: oricine putea deveni dușman (sublin. noastră, C.I.). Toți câți păreau să nu consimtă la noua stare de lucruri (și asta începea, vă amintiți, de la cei care îndrăzneau să poarte pălărie sau să aibă gulerul călcat la cămașă), care nu se împăcau cu ideea că un partid de o mie de membri (atât avea când a pus mâna pe țară) va rămane veșnic la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
realii" turcești, în locul hyperperilor (hiperperon, perper, devenit „părpari" ori darea „părpărit"), iar în locul asprilor, „accele" - care au circulat tot secolul XVI - XVIII, până au fost înlocuiți cu paraua care în număr de 40 dădea leul: „un leu de parale". Sunt amintite, ca bani turcești, folosiți și la noi: galbenul din Stambul, nisfeaua, zarmacopul, fundul, mahmuleaua, irmilicul - care valora 20 de lei. De la poloni ne veneau polturaci și șuștaci, de la rușirubla și popeica, dar circulau și galbenul venețian și cel olandez. Din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnul Ștefan, succesorul lui Ghica Vodă, reînnoiește scutirea de camănă „a două cârciumi, a cojocarului și a meserciului episcopiei". - bezmenul, pomenit în cartea lui Duca Vodă, în 1666, prin care o crâșmă din Huși este scutită în folosul episcopiei e amintit și în letopisețe. Rezultă din aceste documente, că în afară de camănă, crâșmele mai plăteau bezmen dar și cepărit. Bezmenul era darea către proprietarul locului unde era situată crâșma, iar cepăritul era darea pentru începerea consumului la butoiul cu băutură (datul cepului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stat 14 zile, a trecut apoi prin Cârniceni, Vaslui, Bârlad, Prival, Puțeni și Galați. Aici din nou a poposit 5 zile. Pentru deplasarea sa s-au cheltuit în total 2586 lei și 97 bani. Cât de mare era cheltuiala, se amintește că, pe atunci oca de unt costa 8 parale, oca de cafea 3 lei, o vadră de vin era 1 leu și 3 parale. „De ce dese găzduiri la Frumoasa", în coasta Iașului? Pentru că în vremea aceea hanurile, ratoșele sau ospețiile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unii vizitatori încercau și anumite bucurii, cum a fost cu o întâmplare petrecută la Hanul Novakovski din Târgu Frumos, cu influență nebănuită în viața bardului de la Mircești. Povestitoare este Maria Grigoraș (Șapte sate), vară primară cu poetul. Între altele, ea amintește că... „întorcându-se, împreună cu Alecsandri, în anii 1858 - 1860, de la Mircești, unde petrecuse câteva zile, la Iași, călătorii s-au oprit la Târgu Frumos, la vestitul rateș (han) ce-l ținea Novakovski, un fost bucătar al lui Petrache Mavrogheni, pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se plătea anual la vistierie în rate de câte un sfert și se numea ruptă. În cartea sa de la 1720 Mihai Racoviță vorbește de „rupta într-un an", dată „pe sferturi". Despre „rupta pe sferturi" vorbește și Neculai Costin când amintește de ușurarea pe care a făcut-o Antioh Cantemir mănăstirilor: „să nu mai fie amestecate la dări cu țara, ci să plătească rupta pe sferturi..." Cei așezați cu rupta se numeau ruptași. Toți locuitorii ar fi dorit să fie așezați
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
boierii revin, cu amenințări la adresa ocârmuirii, fapt pentru care, din dispoziția domnitorului, T. Durmuz și T. Sion, membri ai delegației, sunt arestați, în timp ce T. Rășcanu, ajutat de prieteni, reușește să scape. Subliniind activitatea remarcabilă, revoluționară, dinaintea anului 1848 trebuie să amintim că la moșia Holmu, proprietate a lui Teodor Rășcanu „o adunătură de rău cugetători" care s-au înarmat „cu scop sumeț împotriva măsurilor stăpânirii", cum spuneau documentele vremii potrivnice noului, din care făceau parte spătarul Durmuz, paharnicul Tudor Sion, dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
curentă erau folosiți și sătenii veniți din satele învecinate - cei din urmă fiind folosiți mai ales la salubrizarea localității ca salahori pentru efectuarea unor munci grele, dar plătite cu sume foarte reduse: fanaragii, pojarnicii, tulumbagii etc. Pojarnicii despre care am amintit sunt pompierii de astăzi, instituție care se ocupa cu organizarea sistemului de prevenire și stingere a incendiilor, rod al prevederilor Regulamentului Organic, aplicat de generalul rus Starov, mai întâi în Muntenia în 1833 legea purtând numele de „Formiruirea comandei de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a răspuns cu francheță, că nici un bine nu mi-a făcut, dar că se va sili să mă îndatorească. Până astăzi în 4 ianuarie anul 1890, nu am văzut nici un semn, prin care să-mi probeze că măcar și-a amintit de mine". Primele școli în Principate Primele școli în Principate sunt cele care au funcționat în cadrul bisericilor. În școlile de pregătire a ciracilor, a învățăceilor, aceștia deprindeau învățătura cărților religioase și probabil a scrisului frumos. La Bârlad de exemplu, documentele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Nicolae - Constandin Bucovineanu, în timp ce preotul Vasile avea „osebită șhoală la casa sa", iar școala publică funcționa „supt povățuirea Epitropiei și a profesorului Ioconomu Ioan". În cele 7 școli din Huși urmau cursurile în 1839, 168 elevi, precizează Costin Clit. Sunt amintite în studiul citat școlile care funcționau în 1842 - școala publică cu 40 de elevi unde învățător era preotul Ioan, „pansionul madamei Juli a spițarului Andreea Diiaptu însuși fiind învățătoare și directoriță la numai trei fete." „Șase școale începătoare s-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În baza propunerilor făcute de I.C. Negruzzi, N, Ionescu, Gr. G. Tocilescu se ajunge la concluzia constituirii unei comisii care să studieze manuscriptele rămase de la Al. PapadopolCalimach, cu raport adus la Academie (op. cit., p. 49-50). După mulți ani, Lascarov-Moldovanu își amintea, din copilăria lui tecuceană de Alexandru Papadopol-Calimach: „Eu însumi am apucat pe blajinul și cărturarul boier Papadopol- Calimach, urmaș de domn și membru al Academiei Române, un bătrânel scurt, cu cioc Napoleon III, cu privire nespus de blândă și cu o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și pentru România, Ion Popescu, prin 1899, dat afară din învățământ din cauza intrigilor politice, a ajuns să-și vândă cărțile din biblioteca personală pentru a putea supraviețui, pensia fiindu-i prea mică. Avocatul N. G. Dorin, prin decembrie 1927, își amintea cum, ca elev sărac, în cursul superior la liceul „Codreanu" l-a vizitat pe profesor să-și cumpere cărțile trebuitoare: „comunicându-i scopul venirii mele, el îmi spuse că are în pod multe cărți și le vinde, căci e vremea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și productivitatea an de an. Intră în producție în zona de vest a orașului la 1 octombrie 1967, și întreprinderea de prelucrare a lemnului, profilată de producerea unor tipuri diversificate de mobilă, parte destinată exportului. Printre unitățile economice de după 1968 amintim: Întreprinderea de materiale izolatoare (1972), Unitatea de vată minerală (1973), Filatura de bumbac (1872), Secția de produs coniac (1973), Întreprinderea de ventilatoare și instalații de ventilație intrată parțial în producție în 1974, Fabrica de pâine (1974), Fabrica de gheață (1970
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
discuție!- deoarece-l știa prieten bun cu Costică Tănase, și-l întreba ce fel de loc să-i rețină. De obicei, tatăl meucăci despre dânsul este vorba aici - reținea chiar în față două fotolii, pentru el și pentru mama. Mi-amintesc că odată, a venit Tănase la Bârlad cu revista „Ai, n-ai, dai!" și prețul biletelor de fotolii i s-au părut tatălui meu exagerat de scumpe. Cum nu avea moșie și nici funcții politice, ci trăia din solda sa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]