60,397 matches
-
nu-i fie suspendat ziarul. De aceea, el sprijină acum apariția unui nou ziar al lui Nae Ionescu, "Tribuna" [...] care ar avea misiunea să atace "problemele delicate", pe care "Universul" e silit să le treacă sub tăcere. Nae Ionescu ar porni, astfel, în noul său ziar, o abilă campanie contra Duduii, ca unul care e socotit ca cel mai bun cunoscător al culiselor Palatului. [...] De altfel, Nae Ionescu ține un contact foarte strâns, nu numai cu Iuliu Maniu și Averescu, dar
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
noi, și prin noi înșine. Țara are nevoie de o rezervă. [...] să nu priviți, deci, creșterea sau scăderea procentelor noastre în alegeri, decât ca o problemă de organizare internă; existența partidului nostru este astăzi o condiție a securității naționale. Să pornim, deci, fără întârziere, la acțiune; o nouă campanie electorală ne așteaptă; cer de la toți șefii de organizații, până la 15 ale lunii, un raport scris, amănunțit asupra luptei lor în alegeri și a rezultatelor obținute la fiecare secțiune de votare. Spre
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
bunica și, scoțându-și încălțările ei mari, mergea să se întindă direct pe jos. „Șura” îi aducea un pahar cu apă, se așeza lângă ea pe un scăunel. Și vorbeau amândouă încetișor înainte ca Avdotia să aibă curajul de a porni din nou la drum. În ziua aceea, am auzit câteva cuvinte pe care bunica i le adresa lăptăresei întinse pe jos în fericita ei uitare de sine. Cele două femei au pomenit de muncile câmpului, de recolta de hrișcă... Și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
prin 1910, trebuia să inauguerze, conform planului unui guvernator ambițios, un întreg bulevard purtând amprenta stilului modern. Da, clădirea era o replică îndepărtată a modei de la începutul secolului. Ai fi zis că toate sinuozitățile, reliefurile și curbele acelei arhitecturi șiroiseră pornind de la izvorul lor european și, atenuate, pe jumătate șterse, ajunseseră până în străfundurile Rusiei. Iar în vântul înghețat al stepei, șiroirea aceea încremenise într-o clădire cu stranii ferestruici ovale, cu lujeri de trandafiri decorativi care înconjurau intrările... Planul guvernatorului luminat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
boa din pene de struț în jurul gâtului. Un bărbat mai în vârstă, în ținută de gală, cu mustață falnică și cu o frumoasă panglică albastră pe piept, s-a desprins dintr-un grup impresionant adunat sub porticul pavilionului și a pornit în întâmpinarea acelei perechi. Un vânt ușor mângâia orhideele și amarantele care împodobeau coloanele, învolbura egreta de pe pălăria de catifea albă a tinerei femei. Cei doi bărbați și-au strâns mâna... Stăpânul Atlantidei ieșite din apă, președintele Félix Faure, îi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ortolani! Prepelițe de podgorie à la Lucullus! Bunica, înțelegătoare, căuta echivalente evocând alimentele foarte rudimentare ce se găseau încă în magazinele din Saranza. Încântați, gustam din acele mâncăruri imaginare agrementate de răcoarea cețoasă a oceanului (Cherbourg!), dar trebuia deja să pornim din nou pe urmele Țarului. Ca și el, pătrunzând în palatul Élysée, ne-am fâstâcit la vederea tuturor acelor haine negre care au încremenit la apropierea lui - gândiți-vă puțin, mai mult de două sute de senatori și de trei sute de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
continuau să trăiască! O femeie se apleca spre copil și își recunoștea în el fiul. Și nu știa ce să facă cu acel bătrân-insectă, ea, care se hrănise timp de câteva săptămâni cu carne de om. Atunci, din gâtlejul ei pornea un urlet de lup. Nici o fotografie nu putea fixa strigătul acela... Un țăran s-a uitat suspinând în ochii capului aruncat pe drum. Apoi s-a aplecat și, cu o mână stângace, l-a împins într-un sac mare de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
suflând din când în când în stratul gros de gheață ca să păstreze un rotocol topit. Prin ochiul acela apos, vedea o stradă albă, nocturnă: uneori, o mașină aluneca încet, se apropia de casa lor și, după un moment de ezitare, pornea mai departe. Ceasul bătea ora trei dimineața și, câteva minute mai târziu, auzea scârțâitul strident al zăpezii de pe trepte. Închidea ochii o clipă, apoi mergea să deschidă. Soțul ei se întorcea acasă întotdeauna la ora aceea... Oamenii dispăreau când de la
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o dea gata, temându-se să se întoarcă acasă, să-și vadă copiii, să fie silită să le vorbeească. Spre miezul nopții, s-a așezat în sfârșit lângă sobă, cu capul rezemat de perete, a închis ochii și, imediat, a pornit pe o stradă... Auzea răsunetul matinal al trotuarelor, respira aerul luminat de un soare palid, pieziș. Mergând prin orașul acela încă adormit, recunoștea la fiecare pas topografia lui naivă: cafeneaua gării, biserica, piața... Simțea o bucurie ciudată citind numele străzilor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
singură: fiul ei (unchiul Serghei) intrase la o școală militară, fiica ei (mama mea) era plecată în orașul vecin, ca toți elevii care voiau să-și continue studiile. Într-o seară călduță de septembrie, a ieșit din casă și a pornit pe strada pustie. Înainte de căderea nopții, voia să culeagă, la marginea stepei, câteva tulpini de mărar sălbatic pentru murături. L-a văzut pe drum, la întoarcere... Ea ducea un buchet de plante lunguiețe cu umbrele galbene în vârf. Rochia ei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
războinicii normanzi. Și care era distracția zilnică a Annei Iaroslavna în întunecoasele castele medievale, unde regreta atât de mult lipsa băilor rusești... Nu mă mai mulțumeam cu povestea tragică a morții ducelui de Orléans sub ferestrele frumoasei Isabeau. Nu, acum porneam în urmărirea ucigașului său, a lui Ioan fără de Frică, căruia trebuia să-i reconstitui ascendența, să-i stabilesc faptele de vitejie din război, să-i cunosc veșmintele și armele, să-i localizez domeniile... Aflam cât de mare era întârzierea diviziilor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
refugiu, ultimul lor popas înainte de uitarea definitivă, totală. Sunt oarecum zeul universului lor pâlpâitor, al acelui loc de pe Champs-Élysées unde frumusețea lor strălucește încă...” Numai că, așa zeu cum eram, nu puteam să le ofer decât o existență de marionete. Porneam resortul amintirilor mele și cele trei cochete începeau să țopăie, Președintele Republicii o înlănțuia pe Marguerite Steinheil, ducele de Orléans cădea, înjunghiat de pumnale perfide, ostașul cel bătrân își înșfăca sulița lungă și își umfla pieptul... „Cum se face oare
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de toamnă și cu un ușor efort de imaginație, dădea naștere la o iluzie surprinzătoare: a unei seri ploioase într-o metropolă din Occident. Era un loc unic în mijlocul largilor bulevarde monotone din orașul nostru. Străzile care se încrucișau acolo porneau ca razele unui cerc - fațadele clădirilor rămânând astfel decupate în formă de trapez. Știam deja că, la Paris, Napoleon hotărâse configurația aceasta la intersecția străzilor, pentru a evita cionirea trăsurilor... Cu cât era întunericul mai des, cu atât devenea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Vorbeau și, prin ceața albastră a tutunului, prin pâcla beției, îmi imaginam o mașină mare, neagră, cu ferestre fumurii. În ciuda mărimii sale impunătoare, avea aerul unui taxi în căutare de clienți. Înainta cu o încetineală vicleană, aproape oprindu-se, apoi pornea din nou rapid, ca pentru a prinde pe cineva. Curios, îi observam acel du-te-vino pe străzile Moscovei. Deodată, i-am ghicit scopul: mașina neagră urmărea femeile. Frumoase, tinere. Le cerceta prin geamuri opace, înainta în ritmul pașilor lor. Apoi, le
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fereastră, lângă calorifer. Și, privind prin geam fațada liniștită a vechilor clădiri alasciene, femeia va murmura încet de tot: „E Franța... M-am întors în Franța. După... după o viață întreagă.” 2 Ieșind din librărie, am traversat orașul și am pornit pe podul încremenit deasupra întinderii însorite a Garonnei. Îmi spuneam că, în filmele de altădată, exista un vechi șiretlic pentru a parcurge în câteva secunde mai mulți ani din viața eroilor. Acțiunea se întrerupea brusc și, pe fundalul negru, apărea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lăsasem toate mobilele și obiectele vechi pe care le adunasem de câteva luni... Am dormit puțin. La ora patru, eram deja treaz. Mi-am pregătit rucsacul, gândindu-mă să plec chiar în ziua aceea în peregrinările mele obișnuite. Înainte de a porni, am aruncat o ultimă privire în camera Charlottei. În lumina cenușie a dimineții, liniștea ei nu-mi mai amintea de un muzeu. Nu, nu mai părea nelocuită. Am ezitat o clipă, apoi am înșfăcat un volum vechi, pus pe pervazul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a doua zi, îmi spuneam eu, voi adăuga noul fragment, care îmi venise în minte noaptea. Eram la Saranza, în ultima mea vară la bunica... În ziua aceea, în loc să o luăm pe cărarea care ne ducea prin stepă, Charlotte a pornit pe sub copacii din păduricea înțesată cu material de război, numită de localnici „Stalinka”. O urmasem cu un pas nehotărât: potrivit zvonurilor, în hățișurile din Stalinka puteai să dai peste o mină... Charlotte se oprise în mijlocul unei poieni largi și murmurase
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu siguranță, în sinea ei, silabele acelea enigmatice... Mă opream o secundă, îi priveam ochii. „Va trebui să mă obișnuiesc cu ideea că femeia aceasta, mai tânără decât mine, este mama mea”, îmi spuneam eu atunci. Puneam fotografia la loc, porneam din nou. Și, când mă gândeam la Charlotte, prezența ei pe străzile acelea ațipite avea evidența, discretă și spontană, a vieții înseși. Îmi mai lipseau doar cuvintele care puteau să o spună. Ilustre ~mp\rate, fiu al lui Alexandru al
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sus-menționați, ale căror conceptualizări diferă substanțial: în timp ce Waltz se referă la categorii de factori explicativi ai evenimentelor internaționale (ai războiului, prin excelență), Singer se referă preponderent la diferite tipuri de entități sociale ca obiecte ale unor descrieri, explicații sau predicții. Pornind de la această distincție originară, literatura de specialitate a Relațiilor Internaționale consemnează în continuare două accepțiuni și, aferent, funcții ale conceptului nivel de analiză: a. identificarea, izolarea și analiza unei entități (pe linia conceptualizării lui Singer), pentru a înțelege evenimente, procese
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
politici), statal (intern, național) și sistemic (internațional, global). Alternativ, unii autori iau în considerare un nivel birocratic situat între individual și statal, alții includ un nivel proces între statal și sistemic, pentru a completa dimensiunea structurală a clasificării; iar alții, pornind de la aceeași clarificare, divizează nivelul sistemic într-unul structural și altul al interacțiunilor. În sfârșit, fără a epuiza lista, alți autori extind la cinci numărul nivelurilor de analiză, suplimentând triada clasică cu nivelul subunităților (grupuri organizate în cadrul unităților care sunt
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
ce urmează vom prezenta cele trei niveluri separat, împreună cu principalele critici la adresa lor și cu schițarea unor exemple, pentru o mai bună înțelegere și contextualizare a subiectului în abordarea Relațiilor Internaționale. Primul nivel de analiză (individual) caută explicațiile evenimentelor internaționale pornind de la indivizi. Într-o accepțiune mai exactă, la acest nivel se remarcă două categorii de variabile independente (factori cauzali), ambele ținând de indivizi, care determină evenimentele internaționale (ca variabilă dependentă): prima este natura umană într-o reprezentare generică, iar a
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
exactă, la acest nivel se remarcă două categorii de variabile independente (factori cauzali), ambele ținând de indivizi, care determină evenimentele internaționale (ca variabilă dependentă): prima este natura umană într-o reprezentare generică, iar a doua se referă la personalitatea și, pornind de aici, deciziile liderilor considerați individual. Identificarea cauzei evenimentelor internaționale în natura umană pornește de la asumpția că politica internațională este finalmente expresia instinctelor umane în general, dincolo de diferențele specifice dintre indivizi și de contextul temporal sau spațial particular. Prezumția metodologică
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
ținând de indivizi, care determină evenimentele internaționale (ca variabilă dependentă): prima este natura umană într-o reprezentare generică, iar a doua se referă la personalitatea și, pornind de aici, deciziile liderilor considerați individual. Identificarea cauzei evenimentelor internaționale în natura umană pornește de la asumpția că politica internațională este finalmente expresia instinctelor umane în general, dincolo de diferențele specifice dintre indivizi și de contextul temporal sau spațial particular. Prezumția metodologică a acestei explicații este analogia dintre individ și stat, conform căreia statul se comportă
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
și ostilitatea culminând cu conflictele militare din relațiile internaționale. Astfel, în viziune realistă, istoria este o constantă, posibil de figurat sub forma unei repetiții de secvențe cauză-efect și determinată, în ultimă instanță, de limitele naturii umane. Analiza variabilei independente indivizi pornește de la identificarea liderilor relevanți ocupând poziții de autoritate și continuă prin căutarea cauzelor acțiunilor și evenimentelor internaționale în trăsăturile psihice, biografia, contextul deliberativ, deciziile lor și tipul de leadership al indivizilor analizați. În general, utilizarea variabilei în discuție acoperă inițial
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
statelor puternic industrializate de a avea piețe de desfacere tot mai mari sau acces la materii prime vitale; decolonizarea și creșterea numărului statelor lumii, prin ascensiunea mișcărilor de eliberare națională și istoricul lor; izbucnirea celui de-al doilea război mondial, pornind de la ascensiunea politică, într-un anumit context social, politic și economic, a extremei drepte în Germania și în Italia și revizionismul celor două state. La acest nivel doi se înscrie și teza cristalizată în anii '90 și de mare actualitate
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]