67,494 matches
-
trecători pe la standul televiziunii și-n rest de acasă din fotoliu), a lansat propriile cărți (colecția „Cotidianul“), „deturnând“ atenția de la expozanți. Totuși - bilele albe În primul rând, nu-i pot înțelege pe aceia care regretă locația de la Teatrul Național. Ne amintim, cu plăcere, momentele de pe „Motoare“ - la bere cu prietenii, însă merită amintite și înghesuiala extraordinară, căldura pe care erau nevoiți să o suporte cei care munceau la standuri pe tot parcursul zilei, imposibilitatea de a face o lansare de carte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
gen Imaginea arborelui și psihicul uman. Descoperă-te acum!. Alungat de nevastă, se refugiază la o posibilă amantă, Sara, care îl delectează cu anecdote din viața ei profesională, de traducător la întâlnirile prefectului cu oficiali din străinătate. De prisos să amintesc că toate chermezele prefecturii se termină, în roman, cu beții, avansuri lubrice sau, în orice caz, manifestări penibile de mârlănie. Toată lumea povestește în cartea Gabrielei Gavril, narează abundent, istorii din trecutul propriu sau al altora, mai îndepărtat sau doar de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
în lucrul cu sapa spre „binele“ colegilor. Dacă în ordine epică asta înseamnă o constantă fragmentare a narațiunii datorită intervenției anecdotei, se află în câștig ritmul scrierii, unul vivace, aglomerat, năvalnic. Tot timpul vorbește cineva, fie povestindu-și viața, fie amintind o pățanie de la grădina zoologică, o masă la prefect sau o călătorie eșuată cu balonul universității. Pulsul cărții este susținut de aceste micronarațiuni grotești, cu reflex mentalitar, moralizator. Cartea se citește cu plăcere datorită intervenției, pe mai fiecare pagină, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
linie, suntem uluitor de consecvenți în nepăsarea noastră soră cu prostia. PALINDROMAN Serban FOARȚ| Roșul ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecut) Pauza de respirație ce urmă nu ținu mai mult de opt secunde, răstimp în care Nora își aminti improvizația în tedescă a prietenei ei germanofone: — Ai fi atât de bună, scumpă Carmen, încât să ne traduci tâmpenia aia de „schlimmerick“, întrebă ea. — Care „schlimmerick“, făcu pe proasta Carmen, — Cum care „schlimmerick“, interveni Vasile... „Herr Heidegger, in einer Lichtung
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
VASILIU Somn Scriam cu ceva vreme în urmă, lăudând ultimul film al lui Gondry, despre plăcerile nebănuite ale visului și ale somnului. Ar fi cazul, poate, să revin puțin asupra chestiunii. Pentru că somnul e cam neglijat din conversațiile importante. Ne amintim de el doar când începem discuții docte despre Proust sau când ne gândim, cu solidaritate, la Oblomov. Și totuși, aici nu e vorba de lâncezeală și moțăire, ci de somn pur și simplu, cel mai adânc și mai reconfortant. Ni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
în raport cu subiectul enunțat, capitolul al II-lea, Presa catolică din diecezele București și Iași în prima jumătate a secolului al XX-lea, impresionează prin dorința de a include în acest tablou a tuturor publicațiilor de factură catolice din România extracarpatică, amintind chiar și pe cele din Transilvania și Bucovina. De asemenea, un merit al autorului este acela că realizează nu doar un inventar al acestor publicații, ci reușește să realizeze o anchetă de factură cvasisociologică, urmărind tipul publicației, limba în care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
esențial. În ceea ce privește capitolul al doilea al lucrării, sursa primară au constituit-o revistele și ziarele analizate (completate și de alte publicații ale vremii). Un loc aparte între sursele acestei lucrări l-au avut enciclicile papale referitoare la presă, dintre care amintim: Grigore XVI, Acta Gregorii Papae XVI, Tipografia Vaticana, 1901, Pius X, Carta a Francisco Veuillot, 22.X.1913, PiusX, Motu proprio Fin dalla prima nostra enciclica, Pius XI, Enciclica Quas primas, Pius XII, Enciclica Mystici corporis Christi etc. Cercetarea noastră
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dualitatea anumitor publicații italiene care susțineau că erau catolice, dar nu tratau subiecte referitoare la atacurile suferite de Biserică 146. Papa Pius X a făcut referire la problema mijloacelor de informare mai mult din punct de vedere normativ: le-a amintit episcopilor că trebuiau să fie atenți în privința articolelor care ajungeau la credincioși, să evite ca unii catolici de bună credință (dar cu puține cunoștințe doctrinare) să devină fără voie mediatori între modernism și catolicism, sau ca anumiți preoți să colaboreze
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
așa cum am mai spus, El Debate, care era de partea conservatorilor și care s-a bucurat de o difuzare bună; a constituit o ocazie pentru ca ierarhia bisericească să se desprindă de presa integristă și carlistă, din ce în ce mai fragmentată. Dintre ziarele carliste, amintim El Correo Español (20.000 de exemplare în 1913); printre redactorii săi se număra Benigno Bolaños, ce manifestase anumite excese verbale în săptămânalul El Fusil, apărut după La Estaca și La Escoba. Dintre cele integriste s-a remarcat El Siglo
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1904). Era o presă mai mult informativă decât ideologică, fiind interesată mai degrabă de problemele politice generale, decât de "problema romană". La Civiltà Cattolica regreta ruptura existentă în presa catolică și sugera o mai bună organizare 227. Dintre publicațiile conciliatoare amintim L'emancipatore cattolico (1862-1882) cu o viziune catolico-liberală și revista Carità, înființată de doi preoți în 1865 (Casoria și Attanasio) și axată pe aspecte culturale, religioase, științifice și literare. Din 1887 până în 1937, s-a numit La carità dell'orfanello
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1920 când a apărut ziarul de scandal Tutto, prezentat ca fiind ziar catolic La Civiltà a denunțat publicațiile catolice care simpatizau cu cele ce se opuneau Bisericii și cu jurnaliștii care "migrau" fără probleme de la o redacție la alta. Articolul amintea și necesitatea controlării atente a rubricilor publicitare și a celor în care erau anunțate spectacolele de teatru, cinematografice etc.235. În 1922, Mussolini a ajuns la putere. În același an a fost ales Papa Pius XI (1922-1939), în al cărui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a inaugurat apariția a două reviste catolice care s-au tipărit la București: Revista catolică (1912) și Bukarester katolisches sonntagsblatt (ultima în limbă germană). Netzhammer a fost cel care a pus bazele acestor reviste 516. Dintre măsurile importante, mai putem aminti și organizarea Asociației populare catolice, precum și reorganizarea comunității catolice din București. Pe 16 ianuarie 1915, Consiliul de Miniștri l-a ales pe arhiepiscop în comitetul "familia luptătorilor"517. În perioada amintită, Netzhammer a scris mai multe lucrări și articole științifice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
multe funcții, printre care secretar general al Asociației Profesorilor Secundari din București și al Asociației Catolicilor din București. S-a remarcat prin activitățile în calitate de secretar general al organizațiilor amintite, dar și prin opera sa științifică și literară. Între lucrările sale, amintim volumul de poezii "Inimă de student" și traducerea piesei lui Eschil: "Prometeu înlănțuit" etc. Numeroasele poezii și traduceri au fost publicate în revistele Convorbiri literare, Convorbiri Critice, Semănătorul, Luceafărul, Revista noastră, Neamul românesc literar, Viața nouă, Vestitorul, Revista catolică, Albina
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
încetat activitatea, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ea s-a dezvoltat, datorită redactorului preot Dumitru Herghelegiu. În această perioadă, publicația și-a sporit numărul de pagini, iar calitatea articolelor s-a îmbunătățit. Dintre semnatarii unor articole bine documentate amintim: pr. Ioan Mărtinaș și pr. Iacob Ferenț. Anul 1944 a însemnat sfârșitul revistei Lumina creștinului și al tipografiei "Presa Bună" (totuși, în perioada 1944-1947 au mai apărut câteva numere ale publicației la Beiuș, unde fusese trimisă tipografia din cauza războiului). În
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
înaltă cultură și de cele mai multe ori au făcut din ele, tocmai în numele științei, dușmani înverșunați ai Bisericii"644. După prezentarea realității privite prin prisma Bisericii, se făcea apoi o trecere în revistă a Institutelor catolice de învățământ superior din Europa, amintindu-se și de școlile catolice din Moldova. Un alt articol care a prezentat o problemă delicată era intitulat "Despre căsătoriile mixte", și apărea în numărul opt al revistei Sentinela din anul 1927; în el s-a expus părerea referitoare la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolic și Almanahul Presa Bună au fost una și aceeași revistă; doar numele s-a schimbat în timp, în funcție de redactor și de locul publicării. Printre motivele fondării acestei reviste (invocate cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la apariție), autorii aminteau: "dorința de a împrăștia lumina și credința bună, stăruința apostolică a conducătorilor, precum și spiritul de jertfă a celor ce au înțeles adevărata valoare a presei morale și temeinice"659. Tot în acel număr omagial, autorii au enumerat așteptările pe care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
septembrie, același an, a fost consacrat în capela "Notre Dame de Sion" din Iași de episcopul Alexandru Theodor Cisar (arhiepiscop de București din 12 decembrie 1924). În perioada cât a fost episcop de Iași, a desfășurat numeroase activități, dintre care amintim: realizarea a numeroase vizite canonice și administrarea sfântului Mir în comunitățile catolice din Moldova, înfățișarea unor biserici, sprijinirea în mod deosebit a seminarului diecezan din Iași, susținerea presei catolice, ajutorarea victimelor celui de-al Doilea Război Mondial. Din cauza operațiunilor militare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bună" deportată la Beiuș nu a mai revenit la vechiul sediu. În 1946 a fost numit paroh la Dărmănești, unde a deschis o școală de dascăli. În perioada regimului comunist a deținut câteva funcții în mai multe localități, dintre care amintim: vicar și organist la catedrala "Sfântul Iosif" din București (a fost numit în 1951 de către monseniorul Petru Pleșca) unde a activat timp de șapte ani; paroh la Turnu Severin în 1958 (din cauza unor neînțelegeri, a stat doar câteva luni apoi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
numit vicar parohial, iar ulterior arhivar al episcopiei. În perioada decembrie 1938 august 1939 a fost director responsabil al revistei Lumina creștinului. A urmat apoi numirea sa ca paroh în mai multe comunități catolice din dieceza de Iași, dintre care amintim: Oțeleni (numit în 20 mai 1939), Dărmănești (1939-1945), Gioseni (1945-1961), Nicolae Bălcescu și altele. A murit la data de 5 martie 2002. Preotul Petru Pal S-a născut în județul Neamț, satul Pildești, în anul 1872. După ce a urmat clasele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ai războiului, până la numirea episcopului Alexandru Th. Cisar (în anul 1920). Ulterior a fost paroh la Huși, unde a înființat Orfelinatul de Război și apoi, paroh la Galați, unde a murit la data de 3 aprilie 1927. Dintre publicațiile sale, amintim: Istoria Vechiului Testament și Noului Testament (1904), carte care a fost aprobată de Ministerul Instrucțiunii Publice ca manual de școală pentru elevii catolici. În primul deceniu al secolului al XX-lea a susținut, aproape singur, tipărirea broșurii Calendarul catolic. A
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
-i consultați, să îndrumați totul în modurile pe care le considerați mai potrivite"854. Demersul organizatorilor a fost susținut și prin oferirea unor exemple concrete de rezolvare a unor situații asemănătoare celei în care se afla România: "Ne permitem să amintim cu titlu exemplificativ că episcopatul polonez l-a desemnat pe episcopul din Katowice, președinte al sesiunii presei, să prezideze și comitetul central și că episcopatul cehoslovac i-a încredințat această sarcină episcopului auxiliar din Praga; în schimb, în altă parte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
asemenea, la tipografie lucrau ca personal necalificat și cinci elevi, ucenici 1012. Menționăm că tot personalul tipografic era constituit din cetățeni români. Referitor la cărțile și publicațiile apărute la această tipografie, ele pot fi grupate în trei serii, așa cum am amintit deja: "Seria Istorioare Morale"1013, "Seria Religioasă"1014 și "Seria Viețile Sfinților"1015. Pe lângă aceste trei serii cu caracter religios, la editura Presa Bună au apărut și numeroase lucrări ale unor importanți oameni de cultură ai vremii, care au contribuit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lumea, lucru ce a făcut ca Biserica să fie interesată de acest fenomen, deoarece voia să ofere "cheia" înțelegerii și trăirii vieții. 100 Isidor Mărtincă, "Biserica...", partea I, p. 265. 101 "Medias, democraties, Eglise", în Communio, 1995, p. 115. 102 Amintim doar câteva dintre aceste documente conciliare și postconciliare: Inter mirifica, Communio et progresio, Ecclesia in Europa, Etica în comunicațiile sociale, Scrisoare către artiști (http://www.vatican.va/roman curia/pontifical councils/pccs/documents/rc pc pccs doc 23051971 communio en.html, consultat în data de 11.06
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
activ apărării religiei. Însă, pentru a obține aceste rezultate pozitive, este absolut necesară unitatea în gânduri și fapte. Nimic nu-i bucură mai mult pe dușmanii Bisericii decât contradicțiile dintre catolici. Aceștia trebuie convinși să evite cu orice preț disensiunile, amintindu-le acele cuvinte divine: Orice împărăție dezbinată va pieri (Mt. 12-25). Iar dacă, pentru a păstra unitatea, e nevoie ca fiecare să renunțe la propria opinie, să o facă din suflet, pentru binele comun" (Ibidem). 128 "Ziarele democrat-creștine sunt libere
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1, 1926, p. 5. 679 Spațiile acordate articolelor despre Sf. Francisc au fost întotdeauna vaste în revistele menționate, deoarece acesta a fost întemeietorul Ordinului franciscan, de care aparțineau publicațiile amintite. Au fost scrise și multe cărți dedicate lui, dintre care amintim: Sf. Francisc de Assisi, de preotul I. Gârleanu, Sf. Francisc de Assisi (poem liric), D. Karnabatt. 680 Amintim poeziile Omul nou scrisă de I. Gârleanu și 4 Octombrie scrisă de M. Demeter. 681 Viața, nr. 6, 1925, p. 80. 682
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]