95,170 matches
-
și rimă bogată statornicite de vremea marilor autori ori critici literari și, în același timp, fără să uite a evidenția puterea dragostei. Ea iubește și respectă, fără îndoială, versul clasic, adică versul care a făcut din poezie „înger palid cu priviri curate”, cum o numea Mihai Eminescu. Georgeta îl folosește cu plăcere și, mai ales, cu îndemânare, ambele demne de invidiat, înnobilându-l cu forța acelor metafore parcă înflorite prin rondurile din grădina de flori de acasă, în Săcuieu, pe care
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
culoare din suflet de floare E nesfârșirea-n binecuvântare Ce-aduce-n suflet dulcea alinare Din veșnicia clipei ce nu moare. Parfum și culoare din suflet de floare Se-așterne peste mine ocean de puritate Ca gândurile albe și calde, ne'ntinate Privirea mi-o mângâie candid, mărețul soare. Parfum și culoare din suflet de floare Corole de lumină pe-a timpului cărare Minunăția-și poartă-n miresme-amețitoare Din ceruri se revarsă o tainică chemare: Parfum și culoare din suflet de floare! FLORI
PARFUM ŞI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345752_a_347081]
-
-l săruți dând deoparte iubirea cu grija cu care pregătești gâtul pentru tăiere o vreme doar fluturii mi-au oblojit rana în aripile lor și-n florile de piatră din râu se reflecta uitarea ca o fericire unică acum ai privirile bolnave de timp de mine visele imi spun că le dor ochii de mâinile care le frământă iar ca pe niște vorbe cu urme de neșters abisul își cască lacom umbra peste fluturii care s-au înecat în râul cu
REGĂSIRE CU FLORI DE PIATRĂ ŞI FLUTURI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345785_a_347114]
-
luna iubirile caută drumul celor care nu sunt împreună Unde nevăzute chema și trimit vibrații neștiute gândurile pornesc în taină pe drumuri de iubire cunoscute. De se-ntalnesc sufletele pereche salusluiesc în înălțimi vrăjite, acolo cunosc împlinirea divină departe de priviri nesăbuite. De ce întrebi, nu vezi? cum cu clipe ne mângâie zarea care, se pierd nevăzute în lunima care umple depărtarea. Uneori fiecare mângâiere doare fiindcă lăsăm clipele să plece, iar timpul care n-are culoare îmbracă trecererea lui în rece
DE CE ÎNTREBI? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345782_a_347111]
-
-ntoarse și-l văzu pedalând gospodărește în direcția de unde venise el cu găleata cu apă. Atât de concentrat fusese pe ruptul scrisorii și pe călcatul în picioare a resturilor ei, încât nici măcar nu-l observase când, simțind probabil furtuna din privirile sale, își pusese bicicleta în mișcare, dornic, cu siguranță, să mărească cât mai repede distanța dintre ei. Se liniști însă brusc... la fel de brusc cum se enervase. Rămase privind prostește în urma poștașului, care a ajuns deja în dreptul fântânii lui Tufan. Se
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
Toate Articolele Autorului Mai vreau o oră să îmi fii Cuvânt și-alean, și căpătâi Să-ți dau din nesecat izvor Lacrima plină de-al meu dor. Mai vreau o oră să colind ... Cu tine cerul înstelat Să-ți văd privirea iar zâmbind Și luna ce ne-a fermecat. Mai vreau o oră să te sorb Din roua dimineților senine Să te mângâi precum un orb Și să te contopesc cu mine. Mai vreau o oră să asculți Cu mine, valul
MAI VREAU... de MIHAELA MIHĂILĂ în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345788_a_347117]
-
cuvine a primi tot respectul cuvenit unei ample cronici, prin care „Editura Singur a făcut gestul exemplar de-a ignora tiparele încetățenite. Cu orice risc.” (din prezentarea editorului, cu un titlu sugestiv: Să privim mai departe). Este respectul cuvenit unei priviri cinstite a peisajului editorial actual. Constantin P. POPESCU scriitor Târgoviste iulie 2013 Referință Bibliografică: Constantin P. POPESCU - O ALTFEL DE ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE LA EDITURA SINGUR / Constantin P. Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 927, Anul III
O ALTFEL DE ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE LA EDITURA SINGUR de CONSTANTIN P. POPESCU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345826_a_347155]
-
la pasaje impetuoase. Eu aștept vești de la îngerul Esteban și nerăbdarea mea crește o dată cu învolburarea muzicii. Suntem în ultima zi a lui Cireșar, o zi splendida și azi am fost cu Ezo pe faleză, să admirăm Dunărea, să ne umplem privirile cu nesfârșita ei curgere. Că tot a fost ieri, Ziua Europeană a Dunării. Am petrecut câteva ceasuri bune pe un vapor tras la mal și am avut senzația unei călătorii fantastice într-un ținut necunoscut. Sală mare a Ateneului, majestuoasă
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
mare și la munte. Dar, foarte mult conta pentru el să ne simțim bine. Glumele, bancurile le spunea cu un talent deosebit, de artist... Știa să te facă și să plângi. Atunci avea ochii scăpărători, tăioși și doar dintr-o privire te trimitea „la colț”. Mă obișnuisem cu sunetul plin al vocii lui... Avea atâta farmec atunci când cânta, sau picta, sau sculpta tablouri în metal. Și-a irosit toate talentele în încercarea de a ne asigura nouă un trai cât mai
6 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345818_a_347147]
-
certam, Când o trăgeam de codiță. Iar în ochii ei de mure, Boabe de mărgăritar Se scurgeau încet și rar, Cum pe frunza din pădure Picuri roua-ncet își lasă Dimineața-n faptul zilei. Roși erau ochii copilei Și-o privire fioroasă !... Că înmărmurit stăteam: Ea venea tiptil la mine, Chicotea: „Ce e cu tine?” Si râzând...ne împăcam. * * * Stradă veche, de-altădată, Cu tei falnici și bătrâni; Care-mi fură amici buni... Tristă ești și-ntunecată. Vioara nu mai vibrează
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
fericite, Și-o angelică fecioară Ce-alerga să nu o prindă Raza lunii sau vreo stea. Vai!... ce gelos eram pe ea, Că nu sunt a ei oglindă, Să se uite cu amor... Și vrăjit, de ea să râd, De privire-i să mă prind Și în suflet să-i strecor Dragostea, să nu mă uite. Și-mbătată de iubire, Să zâmbească, să se-admire De la brâu până la frunte. Sânii fragezi, pere coapte... Ce mai soi, poamă aleasă! Ea sfioasă... și-i
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
dulce adolescență, zbucium și reverie, și dac-ar fi să fie, mâine-aș schimba cu tine s-o iau de la-nceput! Observ că-ți pare rău după copilărie și ești mâhnit, parcă esti scos din fire... Gândești adolescent A ta privire zboară discret pe-aripi de amintire. Trezește-te, căci lumea ți-e deschisă, te-așteaptă Universul, plăcerile vieții, iubirea, mierea dulce și bebelușul pur ... Tu, uită-te 'mprejur și vei vedea onoare și glorie și lauri, a artei încântare și-
STRADA NOASTRĂ LUI GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345828_a_347157]
-
studii dedicate fie aspectelor metrice ale versului, fie comentariului literar. Prima carte tipărită (debutul editorial al Olimpiei Berca) este Poetici românești (1976), o concretizare a tezei de doctorat pe care o susținuse în același an, cu titlul Teoria versului românesc. Privire istorică. E o incursiune de prestigiu în contribuțiile de mai bine de un secol pe care poeții și stilisticienii le aduc la conturarea unei teorii privind versificația românească. O parte a cercetării stilistice a textului poetic a luat forma unui
OLIMPIA BERCA – RECUPERĂRILE NECESARE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345831_a_347160]
-
domn, da' să știi, noi tot cu necazurile noastre... Stânjenit, îngăimă: oile nu-ș ce au, da-s cam betege... și dădu bice cailor. Mai strigă: - Vezi că tat-tu nu-i acasă. Tânărul învățător se-ntoarse-n loc, urmărind cu privirea căruța hodorogită, plină cu cânepă. Tresări. Dar mama, mama o să-l recunoască? Se liniști pe loc. Cum să nu, o mamă nu-și uită niciodată copilul. Ea cum o mai fi? Sănătoasă, sau spetită de muncile grele, fără ajutorul lui
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
copil străin de acele locuri, și că nu știa ce să facă?! Cum, doar el trăia intens clipele acelea, importante pentru viitorul său? Într-un târziu, întrebă cum se ajunge la școală. Un tânăr scund, dar binefăcut, îl măsură din priviri din cap până-n picioare și-l sfătui să ia tramvaiul pe care scria Copou, ș-apoi să mai întrebe. Oarecum lămurit, o luă pe jos pe lângă pe strada îngustă din fața gării tot înainte, o luă la dreapta urcând o pantă
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
spre Copou, până la Grădina Restaurant Vidrașcu, de unde se întorcea. Neștiind de scurtătura pe la Râpa Galbenă, merse pe linia tramvaiului. În gangul dintre strada Lăpușneanu și str. I. C. Brătianu era un șantier. Un om așezat pe un scaun îl măsură din priviri și-l opri, îl lămuri după aceea pentru ce. După cizme, dedusese că era basarabean, ca și dânsul. Auzindu-l, îi veni inima la loc. Dacă departe de casă, printre necunoscuți, m-a găsit un conațional, înseamnă că lumea nu
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
Copou, iar clădirea mare a școlii părea proaspăt văruită, anume pentru el. Copacii de pe marginea aleii, cu frunzele stând să ruginească sub bruma toamnei, fremătau odihnitor. Își lăsă bagajele pe pat și fugi în livadă. Nevăzut de nimeni, mângâie cu privirea crengile nucilor tineri. Tăcut se așeză sub pomul lui, copacul cu crengile torsionate la fel ca ale unui măr de acasă, sub care se refugia duminica c-o carte în mână, când era cald afară și soarele îl făcea să
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
sfântă și un sublim decor! O, lună, tu regina nopții, revarsă-ți raza ta, Aprinde-te, tu, astru, mai viu ca niciodat, Iar tu, cu mâna-ți fină, atinge fața mea Și vom petrece-o noapte, în veci de neuitat! Privirea-ți de fecioară și zâmbetul tău fin, Făceau din mine-un idol al sufletului tău, În care să mă-ncred, la care să mă-nchin, La care s-aduc jertfă, ca unui mare zeu. . . . . .Dar, a venit toamnă și-a
UITĂ-MĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345853_a_347182]
-
Până să înceapă această festivitate, priveam cu bucurie în suflet la copii nerăbdători să ajungă în sală unii fiind însoțiți de părinții lor, alții de profesori sau alți invitați. La un moment dat mi s-au părut ciudate zâmbetele și privirile unora dintre organizatori, grăbiți spre intrarea în sală pentru a întâmpina pe cineva. Privind la fascinația copiilor, dintr-o dată am rămas cu uimirea pe chip văzând cum își face prezența la acestă manifestare, domnul prof. dr. Nicolae Băciuț - poet, prozator
BRĂILA ŞI POEMUL PHEONIX de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345877_a_347206]
-
în față, incendiind cu mânuțele lor trupul acestui om, îmbrățișindu-l și sărutându-l. Sub ochii mei se petrecea un spectacol de neimaginat ! Să scrii despre un om, mentor spiritual a sute de copii, este ca și cum ți s-ar solicita curiozitatea privirilor, atunci când revezi o persoană pe care nu ai mai văzut-o de multă vreme și felul cum este ea întâmpinată. Priveam copii cu câtă dragoste alimentau din cugetul lor, prin sentimente adânci, rodul mentorului lor care le-a hrănit sufletul
BRĂILA ŞI POEMUL PHEONIX de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345877_a_347206]
-
Acasă > Orizont > Selecții > TE-AM ÎNTÂLNIT Autor: Elenă Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 834 din 13 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Te-am întâlnit Te-am întâlnit într-o zi de martie, aveai în privire un "nu știu ce", care imi făcea inima să tremure ca o floare legănata de primăvară. Era pe inserat, iar inima mea te-a recunoscut ușor... mi-ai apărut demult în vis. Te-ai apropiat de mine, mi-ai zâmbit și inima
TE-AM ÎNTÂLNIT de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345880_a_347209]
-
te-a recunoscut ușor... mi-ai apărut demult în vis. Te-ai apropiat de mine, mi-ai zâmbit și inima mi s-a deschis spre cerul fără nori. Nu ne vorbeam, eram că doi copii timizi ne înțelegeam doar din priviri prelungi. Credeam că ne-am întâlnit din "întâmplare", să întregim un vis în doi ce n-o să moară... Dar am aflat că eu sunt a ta tainica dorința când ochii ne-au lăcrimat de prea multă dragoste... Referință Bibliografica: Te-
TE-AM ÎNTÂLNIT de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345880_a_347209]
-
nici un cusur, după cum îmi spusese odinioară un actor din Galați, Radu Jipa, nasul meu splendid, se umflase cât un cartof respectabil. Și mi se părea că e dâmburi-dâmburi. Tăunița nu-mi spunea nimic, dar simțeam eu, după pipăit și după privirile condescendente și pline de înțelesuri ale călătorilor din compartiment, care mă gratulau cu o milă nesfârșită. Ea le explica totul și se scuza, dar mie îmi pierise cheful. Mă durea nasul foarte tare, la cea mai mică atingere, mai mult
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
AL SĂU,, SAU ,, CU COLȚUL INIMII ,, Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 837 din 16 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului ,, Nichita Stănescu era un mare portretist. Stăpânea linia și avea o extraordinară putere de a citi dintr-o privire chipuri și a le povesti în linii. Câțiva au avut privilegiul de a-i fi fost ,,modele,,. Printre aceștia, m-am numărat și eu. Motivul a fost cât se poate de...istoric. Poetului i s-a părut că seamăn cu
,,AL MEU PRIVIT DE AL SĂU,, SAU ,, CU COLŢUL INIMII ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345892_a_347221]
-
linii. Câțiva au avut privilegiul de a-i fi fost ,,modele,,. Printre aceștia, m-am numărat și eu. Motivul a fost cât se poate de...istoric. Poetului i s-a părut că seamăn cu ...Horia. Iar această asemănare(,, curbura nasului, privirea, expresia feței,,) l-au făcut să nu-și poată reprima dorința de a da contur acestei iluzii. În fața lui se afla un ,,lup tânăr,,, dar aceasta n-a contat. Important era...modelul modelului Horia. Al cărui portret îl avea el
,,AL MEU PRIVIT DE AL SĂU,, SAU ,, CU COLŢUL INIMII ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345892_a_347221]