64,222 matches
-
nu se bazează pe nici o dovadă solidă; în contrast cu aceasta, oamenii de știință de obicei folosesc acest cuvânt pentru a se referi la mănunchiuri de idei care fac prognoze specifice. A spune "mărul a căzut" este a afirma un fapt, în timp ce teoria newtoniană a gravitației universale este un corp de idei care permit unui om de știință să explice cum a căzut mărul și să facă prognoze privind alte obiecte căzătoare. Orice teorie foarte fructuoasă care a supraviețut timpului și care are
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
mărul a căzut" este a afirma un fapt, în timp ce teoria newtoniană a gravitației universale este un corp de idei care permit unui om de știință să explice cum a căzut mărul și să facă prognoze privind alte obiecte căzătoare. Orice teorie foarte fructuoasă care a supraviețut timpului și care are o cantitate copleșitoare de dovezi pe care se sprijină este considerată a fi "dovedită" în sens științific. Unele modele acceptate universal, precum teoria heliocentrică și teoria atomică au supraviețuit testării empirice
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
să facă prognoze privind alte obiecte căzătoare. Orice teorie foarte fructuoasă care a supraviețut timpului și care are o cantitate copleșitoare de dovezi pe care se sprijină este considerată a fi "dovedită" în sens științific. Unele modele acceptate universal, precum teoria heliocentrică și teoria atomică au supraviețuit testării empirice riguroase fără a fi contrazise, totuși nu este exclus ca într-o zi să fie infirmate. Teorii mai noi, precum teoria stringurilor pot oferi idei promițătoare, dar încă trebuie să treacă prin
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
privind alte obiecte căzătoare. Orice teorie foarte fructuoasă care a supraviețut timpului și care are o cantitate copleșitoare de dovezi pe care se sprijină este considerată a fi "dovedită" în sens științific. Unele modele acceptate universal, precum teoria heliocentrică și teoria atomică au supraviețuit testării empirice riguroase fără a fi contrazise, totuși nu este exclus ca într-o zi să fie infirmate. Teorii mai noi, precum teoria stringurilor pot oferi idei promițătoare, dar încă trebuie să treacă prin același proces pentru
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
se sprijină este considerată a fi "dovedită" în sens științific. Unele modele acceptate universal, precum teoria heliocentrică și teoria atomică au supraviețuit testării empirice riguroase fără a fi contrazise, totuși nu este exclus ca într-o zi să fie infirmate. Teorii mai noi, precum teoria stringurilor pot oferi idei promițătoare, dar încă trebuie să treacă prin același proces pentru a fi acceptate. Oamenii de știință niciodată nu pretind a fi în posesia adevărului absolut. Spre deosebire de o dovadă matematică, o teorie științifică
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
a fi "dovedită" în sens științific. Unele modele acceptate universal, precum teoria heliocentrică și teoria atomică au supraviețuit testării empirice riguroase fără a fi contrazise, totuși nu este exclus ca într-o zi să fie infirmate. Teorii mai noi, precum teoria stringurilor pot oferi idei promițătoare, dar încă trebuie să treacă prin același proces pentru a fi acceptate. Oamenii de știință niciodată nu pretind a fi în posesia adevărului absolut. Spre deosebire de o dovadă matematică, o teorie științifică dovedită este "întotdeauna " susceptibilă
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
infirmate. Teorii mai noi, precum teoria stringurilor pot oferi idei promițătoare, dar încă trebuie să treacă prin același proces pentru a fi acceptate. Oamenii de știință niciodată nu pretind a fi în posesia adevărului absolut. Spre deosebire de o dovadă matematică, o teorie științifică dovedită este "întotdeauna " susceptibilă de a fi falsificată dacă apar noi dovezi. Chiar și cele mai de bază și fundamentale teorii se pot dovedi a fi imperfecte dacă observațiile noi sunt inconsistente cu cu ele. Mecanica newtoniană este un
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
acceptate. Oamenii de știință niciodată nu pretind a fi în posesia adevărului absolut. Spre deosebire de o dovadă matematică, o teorie științifică dovedită este "întotdeauna " susceptibilă de a fi falsificată dacă apar noi dovezi. Chiar și cele mai de bază și fundamentale teorii se pot dovedi a fi imperfecte dacă observațiile noi sunt inconsistente cu cu ele. Mecanica newtoniană este un exemplu faimos de lege care nu a supraviețuit experimentelor care implică viteze apropiate de cea a luminii sau apropiere față de câmpuri gravitaționale
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
de cea a luminii sau apropiere față de câmpuri gravitaționale puternice. În afara acestor condiții, Legea lui Newton rămâne un model excelent de mișcare și gravitație. Pentru că relativitatea generală oferă explicații pentru toate fenomenele descrise de mecanica newtoniană, este privită ca o teorie superioară. Știința este o metodă folosită cu scopul de a acumula cunoștințe. Obiectivul metodei științifice este de a porni de la una sau mai multe ipoteze și a dezvolta o teorie validă. Acesta este un model ideal (în unele științe numai
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
toate fenomenele descrise de mecanica newtoniană, este privită ca o teorie superioară. Știința este o metodă folosită cu scopul de a acumula cunoștințe. Obiectivul metodei științifice este de a porni de la una sau mai multe ipoteze și a dezvolta o teorie validă. Acesta este un model ideal (în unele științe numai o parte din pașii de mai jos pot fi parcurși și deseori cunoștințele sunt dobândite în alt mod, inclusiv prin hazard): Acest model este valabil doar pentru disciplinele unde se
Metodă științifică () [Corola-website/Science/297989_a_299318]
-
pentru drepturile omului și criminologie. În perioada 1992-1994, a fost bursieră la Universitatea Statului New York/Universitatea Central Europeană (CEU), unde a obținut diploma de "Master of Law" (LLM) în drept constituțional comparat. În 1994 a participat la un seminar de teoria și practica drepturilor omului, drept european și internațional la facultatea de drept a Universității Birmingham. Tot în 1994 a urmat un curs de drept internațional public și instituții transnaționale la Salzburg. În 1995 a urmat un curs avansat pentru protecția
Monica Macovei () [Corola-website/Science/297993_a_299322]
-
termodinamică. Cercetările sale l-au dus la concluzia că aceste "găuri negre" au o durată de existență limitată, constituirea unor perechi de particule-antiparticule virtuale ducând la o "evaporare" treptată a acestora sub forma "radiației Hawking". Mai târziu, revine asupra acestei teorii, admițând că radiația se produce indiferent de procesul ce are loc înăuntrul unei "găuri negre", reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuantice, teorie cunoscută sub numele de "paradoxul informațional al găurilor negre". La Conferința Internațională asupra Relativității Generale și Gravitației din
Stephen Hawking () [Corola-website/Science/298010_a_299339]
-
particule-antiparticule virtuale ducând la o "evaporare" treptată a acestora sub forma "radiației Hawking". Mai târziu, revine asupra acestei teorii, admițând că radiația se produce indiferent de procesul ce are loc înăuntrul unei "găuri negre", reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuantice, teorie cunoscută sub numele de "paradoxul informațional al găurilor negre". La Conferința Internațională asupra Relativității Generale și Gravitației din 21 iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking a emis ideea că "găurile negre" ar putea transmite, într-o manieră
Stephen Hawking () [Corola-website/Science/298010_a_299339]
-
datelor folosite, tipul funcției de activare, prezența memoriei. Dar cel mai utilizat model este modelul aditiv. Există numeroase modalități de interconectare a neuronilor elementari, dar pot fi identificate două clase de arhitecturi: Un dezavantaj al rețelelor neurale îl constituie lipsa teoriei care să precizeze tipul rețelei și numărul de neuroni elementari, precum și modalitatea de interconectare. Există câteva tehnici de tip "pruning" sau de tip "learn and grow", dar acestea sunt în intense cercetări. Principala deosebire a rețelelor neurale față de alte sisteme
Rețea neurală () [Corola-website/Science/298019_a_299348]
-
de aplicații practice pe care le au sau le pot avea. Primi pași au fost făcuți la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, de către Hermann von Helmholz, Ernst Mach și Ivan Pavlov care au emis teorii asupra procesului de învățare, asupra condiționării, etc. Aceste teorii nu au adus nici un fel de modele matematice și nu se putea vorbi încă de un început. Adevăratul punct de pornire al acestui domeniu se situează la începtul anilor 1940 când
Rețea neurală () [Corola-website/Science/298019_a_299348]
-
pot avea. Primi pași au fost făcuți la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, de către Hermann von Helmholz, Ernst Mach și Ivan Pavlov care au emis teorii asupra procesului de învățare, asupra condiționării, etc. Aceste teorii nu au adus nici un fel de modele matematice și nu se putea vorbi încă de un început. Adevăratul punct de pornire al acestui domeniu se situează la începtul anilor 1940 când Warren McCulloch și Walter Pitts au pus în evidență
Rețea neurală () [Corola-website/Science/298019_a_299348]
-
pus în evidență primul model formal al neuronului, evidențiind capacitatea de calcul a acestuia și posibilitatea de implementare cu ajutorul circuitelor electronice. Cei doi au oferit o primă abstractizare matematică a neuronului. Astfel: Pe la sfârșitul anilor 1940, Hebb, având la bază teoriile lui Pavlov, a enunțat principiul adaptării permeabilității sinaptice conform căruia de fiecare dată când o conexiune sinaptică este folosită, permeabilitatea ei crește. Acest principiu stă la baza procesului de învățare prin modificarea ponderilor sinaptice. În anii 1950 apare și prima
Rețea neurală () [Corola-website/Science/298019_a_299348]
-
limba greacă: "phainómenon" și "logos" = studiul fenomenelor) este un curent filosofic din secolul al XX-lea, care încearcă să descrie structura experienței, așa cum este reprezentată în conștiință, nu ca fapte ci ca esență a lucrurilor ("eidos"), fără să apeleze la teorii sau la metodele altor discipline, cum ar fi științele naturii. Conceptul de fenomenologie apare mai întâi la Hegel, care în 1807 a publicat lucrarea ""Phänomenologie des Geistes"" ("Fenomenologia spiritului"). Fenomenologia modernă își are rădăcinile în psihologia descriptivă a lui Franz
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
recepția scrierilor fenomenologice elementare deschizând cercetări de amploare și elucidări a diverselor domenii ale realității. Această dezvoltare a deschis dialoguri fructuoase cu alte curente filosofice contemporane, cum ar fi postmodernismul, filosofia analitică și hermeneutica, sau cu diverse discipline științifice: sociologia, teoria arhitecturii și urbanismul, psihiatria sau antropologia. Fenomenologii din Cluj au susținut fondarea "Societății române de fenomenologie" (SRF) și au fondat "Asociația română de cercetători francofoni în științele umane" (ARCHES), un spațiu destinat activităților de cercetare conjugate și interdisciplinare desfășurate la
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
(n. 19 iunie 1623, Clermont-Ferrand, Franța - d. 19 august 1662, Paris) a fost un matematician, fizician și filosof francez având contribuții în numeroase domenii ale științei, precum construcția unor calculatoare mecanice, considerații asupra teoriei probabilităților, studiul fluidelor prin clarificarea conceptelor de presiune și vid. În urma unei revelații religioase în 1654, Pascal abandonează matematica și științele exacte și își dedică viața filozofiei și teologiei. În onoarea contribuțiilor sale în știință numele Pascal a fost dat
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
lucrării sale filozofice ulterioare, "Les pensées". Din mai 1653, Pascal scrie "Récit de la grande expérience de l'équilibre des liqueurs" (Tratat despre echilibrul lichidelor) în care explică legea presiunii. În urma corespondenței cu Fermat din vara anului 1654 a pus bazele teoriei probabilității. În această perioadă are și probleme de sănătate, dar continuă lucrul până în octombrie 1654. Pe 23 noiembrie 1654, în urma unei experiențe religioase își dedică viața Creștinătății. După această dată, Pascal face vizite la mănăstirea Jansenistă Port-Royal des Champs la
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
prin acestea este posibilă o imagine aproape completă a lucrării. Lucrarea lui Pascal asupra coeficienților binomiali l-a condus pe Isaac Newton la descoperirea teoremei binomului general pentru puteri fracționare și negative. Din corespondențele cu Fermat se va naște apoi teoria probabilităților, în urma unor întrebări adresate de cavalerul de Mére privind jocul de zaruri. Din 1654 abandonează însă lumea științifică pentru a se dedica creștinismului, ultima sa lucrare publicată descriind curba trasată de un punct pe circumferința unui cerc care se
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
pensées", o colecție de gânduri asupra suferinței umane și a încrederii în Dumnezeu, o lucrare apologetică creștină adresată noii lumi desacralizate. Această lucrare cuprinde și celebrul pariu al lui Pascal, care încearcă să demonstreze că Dumnzeu există, folosidu-se de o teorie a probabilităților. Începută în corespondența cu Fermat pentru a demonstra o problemă a jocului cu zarurile, Pascal presupune că toate cazurile apar „la fel de ușor”, pentru că Cineva, Supremul, avea grijă să le distribuie astfel. Pariul său era : „dacă Dumnezeu există și
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
privilegiate de exprimare a ideilor sale. Condamnați la o singularitate contingentă, "singuri pe lume", cu sufletul tânjind intuitiv după absolut, luciditatea noastră ne livrează pe "culmile disperării". Soluția nu este investigația (""mă miră faptul că unii se mai preocupă de teoria cunoașterii""), ci trăirea intensă și lucidă. "Trăirismul" - variantă românească a unui existențialism de nuanță creștină și mistică - îl recunoaște în perioada interbelică drept unul din cei mai notabili reprezentanți ai săi. Ieșirea din condiția tragică a omului ar fi cu
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]
-
au construit aveau cunoștințe de astronomie, și că ziua de 21 iunie (Solstițiul de vară) avea o semnificație deosebită, probabil ,religioasă. Stonehenge era un monument dedicat zeilor. La o distanță mai mare de 5 km era unul făcut din lemn. Teoria oamenilor de atunci era că zeul este nemuritor, la fel ca piatra, iar oamenii sunt muritori precum lemnul. Înainte de răsărit ei se duceau la monumentul de piatră și așteptau prima ivire a soarelui. Dintr-o anumită poziție soarele lumina foarte
Stonehenge () [Corola-website/Science/298035_a_299364]