61,510 matches
-
Călărași, în locul denumit acum "Crucea Batatului", unde sătenii și-au făcut bordeie. În primăvara următoare, însă, bordeiele au fost inundate, iar Anica Filipescu i-a ajutat să își construiască de această dată case lângă conacul ei și o biserică de lemn, terminată în 1780. Din cauza numeroaselor mutări, satul ajunsese să fie denumit colocvial "Frecăței", dar oficial el a fost înregistrat cu numele "Glodeanu-Siliștea", cu referire la numele satului de origine, "Siliștea Veche" și cu cele ale altor așezări înființate în același
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]
-
Biserica de lemn greco-catolică din Cuștelnic, oraș Târnăveni, județul Mureș a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul ”Arhanghelul Mihail”. Este un edificiu de un tip rar întâlnit în Transilvania. Nava de formă dreptunghiulară, care circumscrie pronaosului și naosului, absida estică
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
îl menționează pe preotului greco-catolic Dumitru. După moartea acestuia se pare că o parte a locuitorilor a abandonat unirea cu Biserica Romei. Potrivit Șematismului din 1900 localitatea a redevenit integral unită în anul 1823. Asemenea legendelor întemeierii altor lăcașuri de lemn din Transilvania, biserica din Cuștelnic, sau „biserica de jos”, cum mai este denumită de localnici, a fost adusă de la Bord, în prezent sat component al comunei Cucerdea. Este amplasată în cimitirul de pe dealul ce mărginește la nord localitatea, puțin mai
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
Cuștelnic, sau „biserica de jos”, cum mai este denumită de localnici, a fost adusă de la Bord, în prezent sat component al comunei Cucerdea. Este amplasată în cimitirul de pe dealul ce mărginește la nord localitatea, puțin mai jos de biserica de lemn ortodoxă. Mărturii scrise despre biserică sunt foarte puține, deci ne orientăm spre alte surse care să ne ajute la determinarea vechimii acesteia. Inscripția de pe peretele de vest al pronaosului, ce indică anul 1891, este considerată de Șematismul din 1900 ca
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
6,15 m și o lățime de 1,96 m, deasupra purtând turnul-clopotniță, ai cărui stâlpi de susținere sunt independenți de spațiul în care se află. Cu ocazia altor lucrări de reparație, probabil concomitent cu cele de le biserica de lemn alăturată, printr-o proastă inspirație, vechea învelitoare din șiță a fost înlocuită cu țiglă, necesitând întărirea pereților absidei cu stâlpi de susținere. În anii 1995-2000, pridvorul cât și turnul-clopotniță sunt reconstruiți cu zidărie de cărămidă, lucrare care a afectat și
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
Vechimea bisericii nu se cunoaște. Conform tradiției a fost adusă din satul Gurișoara, probabil înainte de 1837-1839, când i s-a refăcut iconostasul. Biserica poartă hramul „Sfântul Nicolae” și este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica de lemn din satul Govora a fost adusă, conform tradiției, acum aproape două veacuri din satul Gurișoara. Vechimea construcției depășește probabil cu cel puțin un secol strămutarea ei pe locul actual. Momentul ridicării bisericii în satul Govora, sau cel puțin al înzestrării
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
din anul 1700 . Lăcașul are hramul „Sfântul Nicolae” și figurează pe lista monumentelor istorice, . Satul se află la 16 km sud de Sighet, așezat aproape de confluența Marei și Cosăului. Este atestat documentar încă din sec. XV . Are multe case de lemn într-un stil tradițional remarcabil cu porți mari, monumentale. Biserica, având hramul Sf. Nicolae, este construită din bârne de stejar în 1690 (după unii autori, ea ar fi fost ridicată mai târziu, în prima jumătate a secolului XVIII). Are nava
Biserica de lemn din Ferești () [Corola-website/Science/316485_a_317814]
-
Biserica de lemn din Cornești, comuna Călinești, județul Maramureș este una dintre cele mai vechi și mai remarcabile biserici din Maramureșul istoric și din Transilvania. Structura bisericii datează din 1615 iar cea a altarului este cu un secol mai veche. Spațiul interior păstrează
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
și din Transilvania. Structura bisericii datează din 1615 iar cea a altarului este cu un secol mai veche. Spațiul interior păstrează caracterul unei biserici obișnuite în timp ce la exterior sunt două poale de acoperiș, o trăsătură atât de caracteristică bisericilor de lemn din Maramureș. Lăcașul are hramul „Sfântul Nicolae” și figurează pe lista monumentelor istorice, cod MM-II-m-A-04551. Biserica de lemn cu hramul „Sf. Nicolae” a fost ridicată, conform rezultatelor cercetărilor dendrocronologice, în anul 1615, lemnul fiind doborât în iarna dintre anii 1614-1615
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
Spațiul interior păstrează caracterul unei biserici obișnuite în timp ce la exterior sunt două poale de acoperiș, o trăsătură atât de caracteristică bisericilor de lemn din Maramureș. Lăcașul are hramul „Sfântul Nicolae” și figurează pe lista monumentelor istorice, cod MM-II-m-A-04551. Biserica de lemn cu hramul „Sf. Nicolae” a fost ridicată, conform rezultatelor cercetărilor dendrocronologice, în anul 1615, lemnul fiind doborât în iarna dintre anii 1614-1615. Conform acelorași cercetări, altarul este cu un secol mai vechi, ridicat în al doilea deceniu al secolului 16
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
o trăsătură atât de caracteristică bisericilor de lemn din Maramureș. Lăcașul are hramul „Sfântul Nicolae” și figurează pe lista monumentelor istorice, cod MM-II-m-A-04551. Biserica de lemn cu hramul „Sf. Nicolae” a fost ridicată, conform rezultatelor cercetărilor dendrocronologice, în anul 1615, lemnul fiind doborât în iarna dintre anii 1614-1615. Conform acelorași cercetări, altarul este cu un secol mai vechi, ridicat în al doilea deceniu al secolului 16, fiind una dintre cele mai vechi structuri de lemn ferm datate și păstrate în Carpații
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
rezultatelor cercetărilor dendrocronologice, în anul 1615, lemnul fiind doborât în iarna dintre anii 1614-1615. Conform acelorași cercetări, altarul este cu un secol mai vechi, ridicat în al doilea deceniu al secolului 16, fiind una dintre cele mai vechi structuri de lemn ferm datate și păstrate în Carpații românești. Elemente constructive păstrate la peretele despărțitor dintre naos și altar indică faptul că altarul, deși mai vechi decât restul bisericii, este un adaus ulterior. Acest fapt este întărit și de tradiție, care indică
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
peretele despărțitor dintre naos și altar indică faptul că altarul, deși mai vechi decât restul bisericii, este un adaus ulterior. Acest fapt este întărit și de tradiție, care indică aducerea altarului de la o altă biserică, de pe valea Izei. Chiar și lemnele din pereți sunt numerotate la exterior, indicând o demontare și reconstituire. Momentul aducerii altarului pe acest loc este necunoscut, însă înfăptuit înainte de executarea picturii, la începutul secolului 19. Datele dendrocronologice evidențiază o importantă reparație la boltă în anii 1670. Pictura
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
era "„un preot zelos, care a adus în ordine bisericile.”" De dimensiuni mai reduse nava prezintă o formă dreptunghiulară iar absida este poligonală, decroșată. Acoperișul de șindrilă are poală dublă. Pictura murală este executată pe pânză lipită pe peretele de lemn. Printre picturi se remarcă în naos Sfânta Treime încadrată de îngeri și două imagini ale Sfintei Maria: prima, „când s-a rugat Maria pe Muntele Măslinilor” iar a doua când a vindecat mâinile tăiate ale unor femei. În altar este
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
se află la Băile Olănești în județul Vâlcea și datează din anul 1752. Biserica a fost ridicată în satul natal al lui Horea, erou al iobagilor din Ardeal. a fost prima biserică de lemn ardelenească salvată ca monument istoric în România. Ea a fost adusă în anul 1907 din Albac, atunci în fostul imperiu Austro-Ungar, și salvată la conacul familiei Brătianu din Florica, în Regatul României. Biserica are o valoare cultural istorică de unicat
Biserica de lemn din Albac () [Corola-website/Science/316497_a_317826]
-
Brătianu din Florica, în Regatul României. Biserica are o valoare cultural istorică de unicat în patrimoniul românesc prin semnificația istorică, destinul său aparte și prin calitățile formale și tehnice ce o disting drept una dintre cele mai prețioase creații în lemn din Transilvania. Momentul ridicării bisericii de lemn din Albac a fost însemnat în stâlpii laterali ușilor de la iconostas: "„Această besearică s-au început la anii Domnului 1752, meseța maiu 25 de zile”". Pisania bisericii după mutarea și montarea ei la
Biserica de lemn din Albac () [Corola-website/Science/316497_a_317826]
-
are o valoare cultural istorică de unicat în patrimoniul românesc prin semnificația istorică, destinul său aparte și prin calitățile formale și tehnice ce o disting drept una dintre cele mai prețioase creații în lemn din Transilvania. Momentul ridicării bisericii de lemn din Albac a fost însemnat în stâlpii laterali ușilor de la iconostas: "„Această besearică s-au început la anii Domnului 1752, meseța maiu 25 de zile”". Pisania bisericii după mutarea și montarea ei la Florica, în 1908: "„Această sfântă biserică, cu
Biserica de lemn din Albac () [Corola-website/Science/316497_a_317826]
-
au fost durată prin smerenia și cu arginții credincioșilor țărani români, în satul Albac din Munții Apuseni, la anul de la Hristos 1746. Ci in curgerea anilor, înmulțindu-se norodul, s'au zidit biserica mai mândră în locul acestei sfioase bisericuțe de lemn, care, așa, ajunse în prag de pieire. Și. aflând-o spre pieire Ion I. C. Brătianu în anul 1907, când străbătând drumurile Ardealului ajunse în Albacul lui Horia, nu s'au îndurat de dânsa, ci au adus-o lemn cu lemn
Biserica de lemn din Albac () [Corola-website/Science/316497_a_317826]
-
bisericuțe de lemn, care, așa, ajunse în prag de pieire. Și. aflând-o spre pieire Ion I. C. Brătianu în anul 1907, când străbătând drumurile Ardealului ajunse în Albacul lui Horia, nu s'au îndurat de dânsa, ci au adus-o lemn cu lemn de au înălțat-o aici, pe dealul Floricăi. Și au vrut Ion I. C. Brătianu sä fie târnosită această biserică în care s'au rugat odată Horia pentru norodul său și să fie închinată celor care fără de număr și
Biserica de lemn din Albac () [Corola-website/Science/316497_a_317826]
-
lemn, care, așa, ajunse în prag de pieire. Și. aflând-o spre pieire Ion I. C. Brătianu în anul 1907, când străbătând drumurile Ardealului ajunse în Albacul lui Horia, nu s'au îndurat de dânsa, ci au adus-o lemn cu lemn de au înălțat-o aici, pe dealul Floricăi. Și au vrut Ion I. C. Brătianu sä fie târnosită această biserică în care s'au rugat odată Horia pentru norodul său și să fie închinată celor care fără de număr și fără de nume
Biserica de lemn din Albac () [Corola-website/Science/316497_a_317826]
-
l este o unealtă agricolă compusă din două bucăți de lemn inegale, de esență tare, legate printr-o îmbinare elastică din piele naturală și sfoară. Este folosită la baterea snopilor de spice (grîu, orz, ovăz, secară), a fasolei și altor produse agricole în scopul separării (dezghiocării) boabelor de spic, păstaie etc.
Îmblăciu () [Corola-website/Science/316479_a_317808]
-
imagine se observă cum zona de prindere cu mâinile a tijei mai lungi (zona albă de început) pare "șlefuită" (urmare a folosirii îndelungate), în timp ce partea mai scurtă este puțin strîmbă și mai butucănoasă. Raportul între cele două tije (bețe) din lemn este, în general, de 2/1, respectiv bățul mai lung are între 1,20 m-1,50 m, iar bățul scurt între 0,6 și 0,75 m, funcție de înălțimea lucrătorului. Din informațiile culese din satul Aruncuta, județul Cluj rezultă
Îmblăciu () [Corola-website/Science/316479_a_317808]
-
și pasteluri. Mă bate chiar gândul să mă apuc de pictură. Cred că ne-am obișnuit să trăim cu foarte puțin, ceea ce nu e bine, mai ales că pentru un sculptor, care vrea să facă lucrări de calitate, materialele - bronzul, lemnul - , regia atelierului costă foarte mult. Se mai găsește, ce-i drept, câte un mecena care ne salvează. De obicei, cumpăra străinii, românii mai rar. În rest, mergem înainte, cu gândurile și posibilitățile noastre și să sperăm că intrarea în UE
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
Cocinschi, fostul primar din Câmpulung Moldovenesc. O altă restaurare a fundației s-a efectuat în anul 1887 de către locuitorii din Vama, în urma stăruinței și îngrijirii lui Vasile Ionașcu, notar comunal din Vama. Monumentul a fost îngrădit cu un gard din lemn, iar în jurul său au fost plantați arbori. După Primul Război Mondial și Unirea Bucovinei cu România, când Vama a devenit parte a României, Stâlpul lui Vodă a fost înscris în lista monumentelor istorice, prin grija juristului Iorgu G. Toma (1871-1935
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
care a funționat până în anul 2005. Zona monumentului era locul unde se jucau frecvent copiii internați aici. Ulterior, au fost construite niște trepte până la monument, iar la intrarea în curtea unde se află monumentul s-a amplasat o poartă de lemn pe care s-a pus o placă cu descrierea obiectivului turistic. În anul 2009, cu ocazia aniversării a 600 de ani de la atestarea documentară a comunei Vama, s-au făcut din nou lucrări de restaurare a monumentului și de reamenajare
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]