59,775 matches
-
durată În clasă, care nu ar fi apărut dacă elevul nu era la acea clasă; d) Întemeierea prieteniilor și Înțelegerea dezvoltării lor Îi dă posibilitatea copilului cu cerințe speciale să vadă comportamentul colegilor normali de aceeași vârstă, află ce le place celor diferiți de el, la ce aspiră aceștia, Învață cum se leagă o prietenie. Pentru a veni În Întâmpinarea copiilor cu cerințe speciale, cadrele didactice pot apela la sprijinul unor asistenți, pot Încuraja activitatea individuală a copiilor mai dotați spre
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
pentru sodiu, apetitul pentru sare, este o parte importantă a homeostaziei sodiului la majoritatea mamiferelor. Este alcătuit din două componente comportamentale: apetitul hedonic (legat de satisfacerea unei plăceri) și apetitul reglator. Apetitul hedonic este prezent și la animale, cărora “le place” sarea și o consumă când au posibilitatea, indiferent dacă au sau nu deficiență de sodiu și, pe de altă parte, motivația de căutare a sării este crescută atunci când există o deficiență de sodiu. La om, apetitul hedonic este foarte important
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Astfel, au fost redactate texte care conțin „binecuvântări” pentru rege și regină, În care se definește modelul suveranului ca și guvernator al țării În numele divinității (Archi, 1979): Când regele se Închină zeilor, preotul uns recită astfel: Tabarna, regele, să fie plăcut zeilor. țara șaparțineț zeului furtunii; cerul și pământul, oamenii șaparținț zeului furtunii, iar el Îl face pe Labarna, regele, conducător; și lui i-a dat toată țara Hattușaș. șAstfelț Labarna conduce prin mâna șluiț Întreaga țară! Celxe "Cel" care se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nopții, al magiei, al obscurității. Din acest punct de vedere, cei doi formează o pereche perfect complementară. Diëvas aduce bunuri și bogăție, Vëlinas se bucură să-i Înșele pe oameni și să-i ucidă strangulându-i sau spânzurându-i. Îi plac, de asemenea diferitele practici magice care fac rău oamenilor, pe care le Însoțește cu un râs Înspăimântător. La fel ca germanicul Odin, și Vëlinas are un singur ochi, iar credincioșii săi Își sacrifică un ochi la izvorul sacru Isrutisxe "Isrutis
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
răspuns este dat mai târziu, după reconstruirea templului și restaurarea cultului (circa 520-515 î.C.). Pentru textele provenite din această perioadă și adăugate primei povestiri, existența lumii depinde de cult. Dumnezeu promite să nu mai distrugă niciodată universul pentru că îi place sacrificiul lui Noe (8,20-22). Lecția este clară: cultul este condiția de care depinde supraviețuirea lui Israel. Cele două răspunsuri sunt complementare. În timp ce primul insistă asupra harului divin, celălalt subliniază necesitatea inițiativei umane, în acest caz, a cultului. Un ultim
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
este acordul, familiaritatea cu, acomodarea. Accentul cade în această evaluare pe „intim“, și nu pe „străin“. Din capul locului eu mă identific - și mă identific irațional - cu tot ce-mi aparține venind de dinaintea mea. Trupul meu, chiar fără să-mi placă, îl iubesc pentru că este al meu; locul nașterii, numele, tribalitatea etc. sunt deopotrivă acceptate pentru că au, toate, aura prestigiului suprem: prestigiul eului meu. Mintea pe care o am, bună-rea, este a mea; limba în care am vorbit de la bun început
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
decât iubirea de sine. Nici o aventură a libertății nu este de imaginat fără această prealabilă evaluare a hotarului ce-mi aparține. Orice iubire adevărată și orice faptă a libertății începe ca iubire a limitei proprii. Trebuie mai întâi să „mă plac“ pentru a mă suporta ca personaj principal al propriei vieți și pentru a face din mine subiectul libertății mele. Fără această împăcare cu sine, fără această cunoaștere și acceptare de sine, orice preluare în proiect rămâne crispată. Cel care nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
are o limită. Însă această propoziție sună modern. Căci, pentru greci, omul are o limită; ea este destinul. Să lăsăm acum textul lui Heidegger deoparte, pentru a glossa, doar, în spirit heideggerian. Poate că lui Heidegger însuși i ar fi plăcut să observe că moira, numele grec al destinului, trimite, etimologic, la meiromai („a împărți“) și la meros („parte“). La Homer (Odiseea, 3, 40, 66; 8, 470; 14, 448), moira semnifică porția primită la ospăț și, respectiv (Iliada, 15, 195), partea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ale oamenilor. Tragedia reprezintă tocmai imposibilitatea acestei priviri atunci când „opera“ este însuși omul. Dintre toate artele, tragedia este singura care surprinde nu limita, ci ascunderea ei. Ea este reprezentarea a ceea ce pentru om rămâne obscur. Lui Heidegger i-ar fi plăcut să spună: tragedia e spectacolul stării-de-neascundere a ascunderii înseși, ieșirea în lumină a obscurității ca obscuritate, vizibilitatea invizibilului ca invizibil. Din acest moment rolul zeiței Atena se încheie. Privirea anticipativă și limpede a zeiței se îndreaptă doar înspre ceea ce este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
materialului care trebuie Însușit; - creșterea interesului față de activitatea pe care o efectuam; - îndeplinirea dorinței de a vrea să memorezi un material care te pasionează, dar și respectarea deciziei ,,trebuie sa memorez’’ din diferite motive, numeroase fapte istorice care nu îți plac, prin exerciții zilnice de încordare a voinței, de concentrere a atenției asupra lor; - Evitarea memorării noțiunilor de istorie și a limbajului de specialitate pe care nu le înțeleg. Înțelegerea este considerată ca al doilea nivel al învățării. Nu este moral
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Apetroi Eugenia- Şcoala () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93552]
-
mine a însemnat ceva măreț mai ales când am auzit că liceul nostru este printre foarte puținele din Romania ce participă la acest proiect. Ne-am simțit cu toții onorați de acest lucru așa că am trecut cu toții la treabă. Ne-a plăcut foarte mult ceea ce trebuia să facem și eram chiar foarte încântați la descoperirea unui posibil asteroid. Mă bucur că am contribuit și noi cu 7 obiecte noi, printre care unul existent și în raportul final. Încă din primele dăți când
Sfera by Ionela Buta, Andreea Angheluş () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93572]
-
Europa de răsărit și de sud-vest, nu avem nici un motiv de surpriză: tulburările acestea constituie semnalul revenirii la viață și la libertate. Lenin, un veritabil internaționalist și realist iluminat, considera națiunile, ca să folosim cuvintele lui, drept "fapte încăpățînate". Nu-i plăceau (poate că nici nu le înțelegea cu adevărat), dar recunoștea existența lor și a învățat să coexiste cu națiunea. În zilele noastre, mulți intelectuali consideră națiunea drept domeniul "naționaliștilor". Aceste școli filosofice revizioniste încearcă să pătrundă pînă și în istoriografie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pămînturile românești. Atunci cînd Petru cel Mare a început să se intereseze de Balcani, cu populația lor creștin-ortodoxă, el a lansat un apel către toți creștinii ortodocși, îndemnîndu-i să se ridice împotriva "necredincioșilor". Voievozii români au ezitat; le-ar fi plăcut să se descotorosească de turci, dar nu erau siguri că rușii constituiau cel mai bun mijloc de a realiza acest lucru. În cele din urmă au trecut de partea lui Petru cel Mare. Dar această cauză ortodoxă a fost înfrîntă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
spune: Cred că Rusia are un plan și că știe ce face". Pe urmă toți discută despre mediul rural românesc. Una dintre surorile lui Drucker intervine: "Țările astea balcanice sînt toate sălbatice. Au niște fiare sălbatice periculoase. Nu mi-ar plăcea să călătoresc prin părțile acestea. În Germania era altfel. Acolo, Willy și eu ne luam bastoanele și...". Vorbea cu drag despre viața din Germania. Între timp este servit prînzul. La masă, cineva aduce vorba dspre războiul izbucnit doar cu cîteva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
subminează și ruinează comerțul european. Guy a explicat motivele economice ale crizei din Europa, dar a fost redus la tăcere. Conversația s-a calmat. Sora mai mică i-a zîmbit Harrietei și i-a spus: "Cu toate acestea vă va plăcea viața de aici. E plăcută. E ieftină. Există multă mîncare. Este, cum să vă spun, comodă"36. Multe dintre aceste opinii reflectă o realitate, dar mai mult de 99 % dintre evreii români nu aveau poziția privilegiată a bancherului Drucker/Aușnit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
manieră care ține de familie). Iorga i-a fost prezentat marelui scriitor satiric Caragiale și prietenilor lui apropiați: poetul moldovean Vlahuță și scriitorul Delavrancea. Înainte de aceasta (la Iași), făcuse în treacăt cunoștință cu Vasile Alecsandri. Lui Iorga i-ar fi plăcut să-l cunoască pe bătrînul Mihail Kogălniceanu, dar nu și-a putut lua inima în dinți ca să-i facă o vizită venerabilului arhitect al independenței României. Era prea timid. Cu urmări mai importante s-a soldat contactul lui Iorga cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
veac a reușit să pătrundă în lumea izolată în care se retrăsese savantul Iorga: Parisul lui Ravachol și al bombelor anarhiștilor explodînd în jurul lui; cea a Președintelui Saadi Carnot; cortegiul bine intenționatului și nefericitului împărat al Braziliei, Don Pedro, străbătînd Place de la Concorde; al obtuzului antirepublican Boulanger și al lui Paul Déroulède, pe care Iorga îl califica drept "naționalist"69; și al demonstrațiilor periodice la statuia Strasbourg. Era perioada Antantei Cordiale franco-ruse, cu care Iorga, ca supus al unui rege din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
caz pentru eradicarea relelor sociale care amenințau țara! A explicat că evreii erau țapi ispășitori pentru situația insuportabilă, afirmînd că "evreii își iubesc țara [România] așa cum își iubește copilul mama". Că lui însuși, mîndru că este supus britanic, "i-ar plăcea să pășească din nou pe pămîntul natal", susținînd că evreii au o afecțiune profundă pentru țărani, care nu le voiau nici un rău. Problema părea să fie guvernul. Gaster a încheiat afirmînd că evreii erau prea săraci ca să fie cămătari și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a votului universal. Dar multe din conceptele lui Iorga (în special cele din domeniile artei și literaturii) erau arhiconservatoare; poate cineva care lupta pentru bunăstarea a 80 sau 90 % din populație să fie etichetat drept conservator? Lui Iorga nu-i plăceau nici marile orașe industriale, nici arta modernă. Există o vorbă care spune că acela care arată ca o rață, merge ca o rață și măcăie ca o rață este rață. Se pare însă că lipsește ceva aici. Era oare Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și cu mulți alți evrei, istorici bizantinologi etc.) Drept dovadă, în perioada sa antisemită, ziarul lui anunțase triumfător că Dreyfus era nevinovat: Nici vorbă de trădare", și îl considera pe colonelul Piquart drept "un caracter nobil"35. Lui Iorga îi plăceau cel mai mult evreii sefarzi. Avea totuși cuvinte aspre despre emigranți, pe care îi numea Mahalaua (un cuvînt de origine turcă cu sensul de "pleava cea mai de jos"). Asuprirea demoralizează, dar nu numai evreii erau demoralizați. Dacă un evreu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
valoarea și locul națiunii printre alte națiuni 72. Dintre toate manifestările acesteia, literatura era cea mai originală, dar ambiția lui Iorga de a atinge nivelul artei "pure" nu constituia o tovărășie chiar atît de firească pe cît i-ar fi plăcut lui să fie. Înainte de a-și porni "lupta" politică, Iorga era mai deschis la minte în privința literaturii 73. După 1900, Iorga nu a mai fost receptiv la inovațiile din literatură. Călinescu nota: "Nimic din ceea ce era modern în literatură nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga, Titulescu a spus: "Ei bine, mă duc acum la "Lido" ca să mă odihnesc două zile. Spuneți-mi, domnule Iorga, știți ce înseamnă două zile de odihnă fără să faci nimic?!" Iorga nu tolera trîndăvia și lenea. "Lui Dumnezeu îi plac lucrurile negative ca să nu lucrezi duminica, să nu mănînci în zilele de post, să nu iubești viața, așa cum fac călugării, adică să nu trăiești" și: Un talent nefolosit înseamnă furt". Sau: " Nu este ciudat că oamenii se gîndesc la moarte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se înscriau pe linia naționalismului său cultural. Opiniile literare ale lui Iorga au cea mai mică valoare din toate realizările sale. Dar el a rămas toată viața credincios acestor principii, luptînd pentru ele ca Don Quijote cu morile de vînt. Îi plăcea să repete cuvintele lui Cambronne: "Garda moare, dar nu se predă!" În toamna lui 1940, lumea lui Iorga se năruia în jurul lui: zvastica flutura pe Turnul Eiffel, Franța se prăbușise; steaguri roșii se învolburau deasupra Chișinăului și a Cernăuțiului; jumătate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ieri". Ajuns acum conducătorul țării, Brătianu considera că Iorga era ultima persoană pe care voia să o vadă. Așa cum comenta Iorga: "Recunoștința lumii nu este ceva pe care poți conta"123. NOTE TRIUMFUL NESIGUR Vreau să cînt muzica ce-mi place mie, sau nu cînt deloc. Bismark Bismarck știa că politica este arta posibilului. Nu se putea imagina o contradicție mai mare decît cea dintre Realpolitik și Sămănătorism. În 1918, visul românilor părea să se fi împlinit dincolo de cele mai fantastice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dacă un demagog devine ministru". Dr. Lupu era destul de inconsecvent, schimbîndu-și radical poziția în momentele decisive. Profesorul Cuza, apelînd la unul din aforismele lui îl numea "un socialist sui generis"26. În mijlocul nesfîrșitelor greve, răzvrătiri și tulburări, doctorului Lupu îi plăcea să prezideze negocierile cu greviștii. Regele era tot mai îngrijorat și i-a cerut lui Iorga "să-l oprească pe Lupu". Siguranța a intrat firește în dispută cu acuzații lipsite de fond. Pe la mijlocul lui februarie 1920, Lupu i-a raportat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]