59,775 matches
-
din timpul războiului, părea să se fi potolit și s-a căsătorit cu Elena, o prințesă grecoaică. La scurtă vreme s-a născut un băiat numit așa cum se cuvenea după primul unificator al pămînturilor românești, Mihai Viteazul. Lui Iorga îi plăcea de fostul lui student; afecțiunea lui pentru Carol a fost o greșeală și s-a dovedit fatidică în ultimă instanță. Iorga era loial față de Palat întrucît considera Coroana drept un bastion în fața politicianismului egoist al partidelor politice. Se punea problema
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
TatarBunar și Nikolaievka. După părerea lui Iorga, Rakovski fondase Regiunea Sovietică Autonomă Moldovenească pentru a putea organiza unele incursiuni pe teritoriul românesc; și apoi, în octombrie, s-a declanșat răscoala 167. Rakovski era o persoană pe care lui Iorga "îi plăcea să o urască". Cu toate acestea, un oraș întreg nu se răzvrătește fără motiv. Iorga i-a învinovățit excesiv pe comuniști. El vedea în întregul incident de la Tatar-Bunar o continuare a politicii țariste. Acum nu mai vin cu prapuri, icoane
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să vină la Oradea"172. În privința Ungariei, sentimentele lui Iorga erau cele ale multor intelectuali români: întrucît atît Ungaria cît și România erau locuite de națiuni nonslave și nonguvernamentale înconjurate de popoare slave și germanice, lui Iorga i-ar fi plăcut instituirea unei colaborări ungaro-române mai strînse, dar bazată pe statu-quo. După părerea lui, Ungaria era aliatul logic al României, dar această colaborare era zădărnicită de atitudinea ungurilor. Apoi repeta vechea zicală: "Fiecare popor trebuie să trăiască în cadrul granițelor lui etnice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la Caesar". Începînd de atunci, Iorga se va referi la Mussolini cu termenii "dictatorul italian" care încălcase principiul parlamentarismului. "Parlamentarismul", conchidea el, "este o instituție datînd din secolul al XIX-lea care trebuie modernizată, nu distrusă". Lui Iorga nu-i plăcea faptul că Mussolini susținea revizionismul maghiar și nici politica lui. "Trupul Ungariei a fost amputat", îl cita el pe Mussolini; Iorga înțelegea și-i reproșa lui Mussolini planurile privind teritoriile Franței și al Iugoslaviei, adăugînd că pentru realizarea acestor planuri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
martie 1928 și a participat la Conferința Mondială de Istoria Spaniolă din noiembrie 1929. A făcut o vizită în Catalonia, a stabilit numeroase contacte cu istoricii spanioli și a fost primit de regele Alfonso al XIII-lea. Lui Iorga îi plăcea Spania și admira poporul acesteia. Vorbea despre "demnitatea aristocratică a tuturor" spaniolilor și considera țara aceasta ca fiind "cea mai cinstită și mai manierată țară din lume". Era profund afectat de "veselia" poporului spaniol. A vizitat Portugalia în mai multe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Oricine a trăit în partea aceasta a lumii îl poate înțelege. Pentru cel care locuiește permanent acolo, mizeria nu constituie un factor deranjant; dar, întorcîndu-se din Occident, lipsa standardelor sanitare normale devenea iritantă. Iorga menționa că mareșalul Lyautey, căruia îi plăcea România, i-a spus că românii sînt "murdari"188. Iorga a continuat să editeze "Neamul românesc pentru popor ". Primul lucru care frapează este limba folosită în "Neamul românesc pentru popor", o română simplă și frumoasă, limba vorbită de țărani. Tonul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Gavrilă Marinescu (confidentul lui Carol), unde li se dădeau cîte încă 5.000 de lei cu condiția să-și țină gura. După o vreme, colonelul Marinescu a umplut, plin de solicitudine, străzile din jurul Palatului cu felul de prostituate care-i plăceau lui Carol. Argetoianu le numea curvele potrivite plimbărilor zilnice ale Majestății Sale "ca să-i satisfacă ritualurile masochiste"5. A urmat apoi Magda Wolff, alias Lupescu, o legătură care va fi de mai lungă durată. Povestea de dragoste dintre nepotul Reginei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acesteia? Argetoianu nu a menționat deloc "Coroana Curvelor"; el s-a alăturat grupului numeros care se gudura pe lîngă Madam Lupescu și pe lîngă puterea și influența pe care le deținea ea. Prințul moștenitor Mihai își iubea tatăl și-i plăcea și Duduia deși unele dezvăluiri recente (Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României) pun aceste sentimente sub semnul întrebării. Orice ar fi făcut Carol, ca rege sau ca soț, pînă și dușmanii lui îl considerau un tată bun și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a luat la rost pe Argetoianu. Răspunsul cinic al acestuia a fost: "Firește, toată lumea vrea ceva mai mulți bani de sărbători"69. În primăvara anului 1932 un nou scandal a zguduit Palatul, eroul principal fiind Prințul Nicolae. Lui Iorga îi plăcea și Prințul Nicolae, care era un tînăr inteligent, dar irascibil. Dacă vreo mașină stătea în calea mașinii sale sport în timp ce mergea pe stradă, nu considera că este sub demnitatea lui să-i pălmuiască și să-i lovească cu picioarele în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
limbă română. După părerea doamnei Liliana Pippidi-Iorga, Iorga a scris cartea aceasta ca replică la apariția unei biografii oportuniste scrisă de bibliotecarul său, Barbu Theodorescu (un admirator plin de simț practic al lui Iorga)88. Doamnei Catinca nu i-a plăcut această biografie măgulitoare și voit selectivă, ca, de altfel, nici lui Iorga. Doamnei Catinca (mai mult decît lui Iorga) nu-i plăcea Theodorescu. Iorga era mai tolerant. Știa că Barbu Theodorescu era un lingușitor care fura din cînd în cînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
său, Barbu Theodorescu (un admirator plin de simț practic al lui Iorga)88. Doamnei Catinca nu i-a plăcut această biografie măgulitoare și voit selectivă, ca, de altfel, nici lui Iorga. Doamnei Catinca (mai mult decît lui Iorga) nu-i plăcea Theodorescu. Iorga era mai tolerant. Știa că Barbu Theodorescu era un lingușitor care fura din cînd în cînd cărți și documente din biblioteca sa ca să le vîndă și că trăia pe spinarea lui. Theodorescu a devenit ulterior un slugoi oportunist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Roma, el a fost extrem de măgulit de faptul că Mussolini a participat la lucrările acesteia și că l-a invitat să ia loc lîngă el: "Venga Iorga". Iorga i-a scris lui Cuza, începîndu-și scrisoarea cu specificarea că nu-i place să discute politică cu el (din cauza poziției prohitleriste lipsite de echivoc a lui Cuza și a propriei sale atitudini antinaziste). Continua lăudîndu-l pe Mussolini și amintindu-și cum "Mussolini, spre deosebire de neamțul dumitale" [Hitler], îl invitase să ia loc lîngă el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
afirmînd că el ar fi preferat calea inversă, dar că s-ar putea ca acest lucru să fie la fel de benefic pentru toată lumea 136. Celălalt vecin important, Polonia, figura pe lista prioritară a intereselor manifestate de Iorga. Lui Iorga nu-i plăceau iluziile de grandoare ale Poloniei. El (ca și mulți alții) nutrea o antipatie profundă față de ministrul de externe polonez, colonelul Beck, și față de politica excentrică a acestuia, mai ales că, după spusele lui Iorga, Beck "nu avea încredere în armata
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care lui Iorga "îi era drag să le urască"154. Iorga i-a amintit lui Giurescu că are "o memorie bună" și că disprețul lui nu contribuia la adoptarea unui ton senin în dezbaterile cu "Școala nouă". Nu era niciodată plăcut să fii ținta manifestării temperamentului lui Iorga. Tatăl lui Giurescu era profesor la Universitatea București și a luat o atitudine potrivnică lui Iorga. A murit în cursul anului 1918. Iorga a făcut gestul nobil de a deveni protectorul tînărului orfan
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
propriile lui ipoteze arbitrare și artificiale". Mai mult, Dománovszky susținea că "pentru a afirma spiritul unui savant, capacitatea de sinteză a acestuia trebuie să fie analizată chiar mai îndeaproape decît felul în care utilizează el documentele". Lucrarea lui Iorga La place des roumains dans l'histoire universelle (volumele 1 și 2, București, 1935), mai ales primul volum, era "bizară", pentru că (tratînd problema fondării Principatelor Române dincolo de Carpați) afirma că "nici un alt popor nu a creat un stat durabil în Europa de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1937 mult prea mulți "mîntuitori", adolescentul se aruncă cu capul înainte, "ucide, este ucis sau sfîrșește în închisoare". Păcat de el și de România, pe care acest tineret "o iubește, dar nu știe cum să iubească". Chiar dacă tinerilor nu le place", adăuga Iorga, "guvernul va urma o politică străină". Nu este de mirare că Iorga trăgea concluzia că "a deveni nepopular devine uneori o datorie"13. Toate aceste admonestări nu constituiau decît un corolar al poziției adoptate de Iorga împotriva Legiunii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
A urmat ocuparea Albaniei de către italieni. Iorga era foarte neliniștit, poate pentru că Mussolini își dezvăluise adevărata față chiar și pentru Iorga. Mai era și profunda simpatie a lui Iorga față de Albania și față de regele Zog, plus faptul că nu-i plăcea imaginea unei națiuni mici călcată în picioare. Iată ce scria în Jurnalul ei doamna Liliana (8 aprilie 1939): În timp ce flota italiană bombarda Durazzo și Valona, tata era foarte neliniștit. Are presimțirea declanșării iminente a celui de al Doilea Război Mondial
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Marinetti, Verlaine, Rimbaud (și față de alți simboliști) erau toate doar palide reflecții ale atitudinii ostile manifestate de el față de Tudor Arghezi, reprezentant de frunte al modernismului românesc. Tudor Arghezi ocupa un loc în panteonul său printre cei pe care "îi plăcea să-i urască". Tudor Arghezi (1880-1967) a fost unul dintre cei mai mari poeți și scriitori români ai timpurilor moderne. Ion N. Teodorescu pe numele lui adevărat, el și-a început cariera (așa cum remarca Iorga cu dispreț) ca "fost călugăr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în aceste zece volume și greșeli minore, care vor fi scoase cu grijă în evidență de către adversarii săi. Ei contrazic rareori concluziile lui Iorga și chiar și mai rar neagă monumentalitatea operelor sale. În această perioadă, Iorga a scris La place des Roumains dans l'histoire universelle. El voia întotdeauna să interpreteze România pentru români, să prezinte România restului lumii și să găsească un loc pentru istoria românilor în cadrul istoriei universale. Primul volum poartă titlul Antiquité el le Moyen Âge (București
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceasta i-ar putea încînta pe mulți occidentali, dar rareori pe cineva din Balcani, care are de-a face cu ea de secole. Acești oameni cunoșteau Viena la un nivel diferit decît cei care nu făceau decît să petreacă seri plăcute la Opera de la Viena sau vacanțe în Alpi. Iorga scria sarcastic despre "dimensiunile și măsura aproape nelimitate ale perfidiei vieneze". Op. cit., vol. I, pp. 94-295. După părerea lui, această fățărnicie l-a iritat și pe Mihai Viteazul, care, descinzînd din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
II, p. 249 58 Ibidem 59 "Neamul românesc", 3 aprilie 1917 60 Aceasta este părerea unanimă a familiei Iorga 61 Ideea că regimul de la București s-ar lăsa mai curînd mîncați de cîini decît să părăsească țara nu le-a plăcut tuturor: cei care intenționau să plece în Rusia, i-au cerut lui Iorga să elimine pasajul la reeditarea discursului, dar Iorga a refuzat. O viață de om..., vol. II, p. 254 62 Memorii, vol. I, p. 16 63 Discurs pronunțat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru a primi ștampila aprobării din salonul ei. Goga se opunea și el formării guvernului de către Iorga. "Revista de istorie și teorie literară", București, nr. 3-4 (1985), nr. 1, 2-3, 4 (1986) și nr. 1-2 (1987) 41 Lui Carol îi plăcea să impună un homo regius în Ministerul de Interne. Mai tîrziu, i l-a impus lui Goga pe Călinescu (după cum spunea regele) "ca să împiedice prostiile". Scurtu, op. cit., p. 388 42 Vezi Iorga, Formes byzantines et réalités balcaniques, București, 1922 43
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în timpul celui de al Doilea Război Mondial 37 "Neamul românesc", 12-22 august 1937 (seria A) 38 "Neamul românesc", 21-30 septembrie, 16 și 19 octombrie și 13 noiembrie 1937 39 Memorii, vol. VII, pp. 429-432 40 Doamnei Liliana Pippidi-Iorga nu-i plăceau politica dusă de fratele ei, legăturile lui necugetate cu Legiunea etc. 41 Memorii, vol. VII, p. 432 42 "Neamul românesc", 1-3 decembrie 1937 43 "Neamul românesc", 26 mai 1938 44 "Neamul românesc", 30 decembrie 1937 45 Memorii, vol. 7, pp.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în (cum îi spunea el) "această animozitate latină". "Neamul românesc" 20, decembrie 1938 81 "Neamul românesc", 4 decembrie 1938 82 "Angriff", 8 decembrie 1938 și Time, 19 decembrie 1938 83 "Neamul românesc", 17 și 30 decembrie 1938. Lui Iorga îi plăcea foarte mult să critice necruțător curtea în conferințele sale, apelînd la paralele istorice, așa că nu este de mirare că unele din aceste conferințe erau interpretate așa cum trebuie! Ele erau cu siguranță foarte aproape de lèse-majesté 84 Rogger-Weber, op. cit., p. 556 și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de muncă, sau imigranții voluntari și involuntari din statele eșuate sau represive de la marginile extinse ale Europei - toți aceștia au transformat Londra, Paris, Anvers, Amsterdam, Berlin, Milano și Încă o duzină de alte locuri În orașe cosmopolite, fie că le place sau nu. Prezența inedită a alterității „vii” a Europei - 15 milioane de musulmani În actuala Uniune Europeană și alte 80 de milioane care așteptau aderarea În Bulgaria și Turcia - a scos În relief nu numai actuala reticență În fața unei varietăți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]