64,222 matches
-
acea vreme, în stadiul incipient al dezvoltării aplicațiilor în teoria comunicațiilor. Shannon a dezvoltat noțiunea de entropie informațională ca măsură a incertitudinii dintr-un mesaj, inventând prin aceasta domeniul teoriei informației. Cartea, scrisă în colaborare cu Warren Weaver, și intitulată " Teoria matematică a comunicațiilor" (în ), reia articolul lui Shannon din 1948 și popularizarea lui Weaver, variantă accesibilă non-specialiștilor. Conceptele lui Shannon au fost și ele popularizate în lucrarea lui John Robinson Pierce "Simboluri, semnale, și zgomot". Contribuția fundamentală a teoriei informației
Claude Shannon () [Corola-website/Science/312635_a_313964]
-
intitulată " Teoria matematică a comunicațiilor" (în ), reia articolul lui Shannon din 1948 și popularizarea lui Weaver, variantă accesibilă non-specialiștilor. Conceptele lui Shannon au fost și ele popularizate în lucrarea lui John Robinson Pierce "Simboluri, semnale, și zgomot". Contribuția fundamentală a teoriei informației în prelucrarea limbajului natural și lingvistica computațională a fost relevată de Shannon în 1951, în articolul "Predicția și entropia limbii engleze tipărite" (în ), în care a demonstrat că dacă tratează spațiile libere drept o a douăzeci și șaptea literă
Claude Shannon () [Corola-website/Science/312635_a_313964]
-
a demonstrat că dacă tratează spațiile libere drept o a douăzeci și șaptea literă a alfabetului, incertitudinea limbii scrise scade, furnizând o legătură clară și cuantificabilă între practicile culturale și cogniția probabilistică. O altă lucrare importantă, publicată în 1949 este " Teoria comunicațiilor în sistemele cu secretizare" (în ), o contribuție majoră adusă teoriei matematice a criptografiei, lucrare în care a demonstrat că toate cifrurile imposibil de spart trebuie să îndeplinească aceleași cerințe ca și cifrul lui Vernam. El este creditat și cu
Claude Shannon () [Corola-website/Science/312635_a_313964]
-
și șaptea literă a alfabetului, incertitudinea limbii scrise scade, furnizând o legătură clară și cuantificabilă între practicile culturale și cogniția probabilistică. O altă lucrare importantă, publicată în 1949 este " Teoria comunicațiilor în sistemele cu secretizare" (în ), o contribuție majoră adusă teoriei matematice a criptografiei, lucrare în care a demonstrat că toate cifrurile imposibil de spart trebuie să îndeplinească aceleași cerințe ca și cifrul lui Vernam. El este creditat și cu introducerea teoriei eșantionării, care se ocupă cu reprezentarea unui semnal continuu
Claude Shannon () [Corola-website/Science/312635_a_313964]
-
în sistemele cu secretizare" (în ), o contribuție majoră adusă teoriei matematice a criptografiei, lucrare în care a demonstrat că toate cifrurile imposibil de spart trebuie să îndeplinească aceleași cerințe ca și cifrul lui Vernam. El este creditat și cu introducerea teoriei eșantionării, care se ocupă cu reprezentarea unui semnal continuu în timp cu ajutorul unui set de eșantioane în timp discret. Această teorie a fost esențială în trecerea de la comunicațiile analogice la cele digitale după anii 1960. În afara preocupărilor academice, Shannon era
Claude Shannon () [Corola-website/Science/312635_a_313964]
-
imposibil de spart trebuie să îndeplinească aceleași cerințe ca și cifrul lui Vernam. El este creditat și cu introducerea teoriei eșantionării, care se ocupă cu reprezentarea unui semnal continuu în timp cu ajutorul unui set de eșantioane în timp discret. Această teorie a fost esențială în trecerea de la comunicațiile analogice la cele digitale după anii 1960. În afara preocupărilor academice, Shannon era pasionat de jonglerie, mersul pe uniciclu și șah. El a inventat numeroase dispozitive, printre care discuri zburătoare cu rachetă, un băț
Claude Shannon () [Corola-website/Science/312635_a_313964]
-
Shannon". Robert Gallager l-a numit pe Shannon cel mai mare om de știință al secolului al XX-lea. Conform lui Neil Sloane, de la AT&T, coeditor al marii colecții de lucrări ale lui Shannon în 1993, perspectivele introduse de teoria comunicațiilor dezvoltată de Shannon (numită astăzi teoria informației) constituie bazele revoluției digitale, și fiecare dispozitiv ce conține un microprocesor sau microcontroller este un descendent conceptual al publicației lui Shannon din 1948: "Este unul din marii oameni ai secolului. Fără el
Claude Shannon () [Corola-website/Science/312635_a_313964]
-
Shannon cel mai mare om de știință al secolului al XX-lea. Conform lui Neil Sloane, de la AT&T, coeditor al marii colecții de lucrări ale lui Shannon în 1993, perspectivele introduse de teoria comunicațiilor dezvoltată de Shannon (numită astăzi teoria informației) constituie bazele revoluției digitale, și fiecare dispozitiv ce conține un microprocesor sau microcontroller este un descendent conceptual al publicației lui Shannon din 1948: "Este unul din marii oameni ai secolului. Fără el, n-ar exista niciunul din lucrurile pe
Claude Shannon () [Corola-website/Science/312635_a_313964]
-
dublați și izolați nu au nicio valoare, ceea ce este, evident, nerealist. Shannon și soția sa Betty își petreceau adesea weekendurile în Las Vegas împreună cu matematicianul Ed Thorp de la MIT, câștigând masiv la ruletă și blackjack folosindu-se de metode din teoria jocurilor dezvoltate împreună cu colegul lor de la Laboratoarele Bell, fizicianul John L. Kelly Jr., și bazate pe principii din teoria informației. Au câștigat o avere, după cum se arată în cartea "Fortune's Formula" de William Poundstone și în scrierile lui Elwyn
Claude Shannon () [Corola-website/Science/312635_a_313964]
-
weekendurile în Las Vegas împreună cu matematicianul Ed Thorp de la MIT, câștigând masiv la ruletă și blackjack folosindu-se de metode din teoria jocurilor dezvoltate împreună cu colegul lor de la Laboratoarele Bell, fizicianul John L. Kelly Jr., și bazate pe principii din teoria informației. Au câștigat o avere, după cum se arată în cartea "Fortune's Formula" de William Poundstone și în scrierile lui Elwyn Berlekamp, asistent al lui Kelly între 1960 și 1962. Shannon și Thorp au aplicat aceeași teorie, ulterior cunoscută drept
Claude Shannon () [Corola-website/Science/312635_a_313964]
-
pe principii din teoria informației. Au câștigat o avere, după cum se arată în cartea "Fortune's Formula" de William Poundstone și în scrierile lui Elwyn Berlekamp, asistent al lui Kelly între 1960 și 1962. Shannon și Thorp au aplicat aceeași teorie, ulterior cunoscută drept "criteriul Kelly", la bursa de acțiuni, cu rezultate și mai bune.
Claude Shannon () [Corola-website/Science/312635_a_313964]
-
silvină. S-a născut la Hanau, Germania, dar cea mai mare parte a vieții și-a petrecut-o în Olanda. A studiat la diverse universități olandeze și germane ca discipol al lui Adolphus Vorstius și Emmanuel Stupanus. A fost adeptul teoriilor lui René Descartes. În 1637 obține doctoratul la universitatea din Basel. În 1658 este numit profesor de medicină la Universitatea din Leyden. Reunește în jurul său o adevărată echipă de cercetători, printre care Reinier de Graaf și Jan Swammerdam. Printre studenții
Franciscus Sylvius () [Corola-website/Science/312660_a_313989]
-
(a nu se confunda cu informatica) este o ramură a matematicii aplicate si a ingineriei electrice care se ocupă cu cuantificarea informației. La începuturi teoria informației s-a dezvoltat în direcția găsirii unor limite fundamentale ale compresiei datelor și comunicațiilor de date. Apoi, cu timpul, teoria informației s-a lărgit, găsind aplicații în multe alte domenii, inclusiv neurobiologie , evoluție , genetică , ecologie , termodinamică , calculatoare cuantice, detecția
Teoria informației () [Corola-website/Science/312652_a_313981]
-
informatica) este o ramură a matematicii aplicate si a ingineriei electrice care se ocupă cu cuantificarea informației. La începuturi teoria informației s-a dezvoltat în direcția găsirii unor limite fundamentale ale compresiei datelor și comunicațiilor de date. Apoi, cu timpul, teoria informației s-a lărgit, găsind aplicații în multe alte domenii, inclusiv neurobiologie , evoluție , genetică , ecologie , termodinamică , calculatoare cuantice, detecția plagiatelor și alte discipline care implică analiza datelor și exploatare de date ("data mining") . O importantă măsură în teoria informației este
Teoria informației () [Corola-website/Science/312652_a_313981]
-
cu timpul, teoria informației s-a lărgit, găsind aplicații în multe alte domenii, inclusiv neurobiologie , evoluție , genetică , ecologie , termodinamică , calculatoare cuantice, detecția plagiatelor și alte discipline care implică analiza datelor și exploatare de date ("data mining") . O importantă măsură în teoria informației este entropia informațională, mărime de regulă exprimată prin numărul mediu de biți necesar pentru stocarea sau comunicarea respectivei informații. Intuitiv, entropia cuantifică nivelul de incertitudine implicat de o variabilă aleatoare. De exemplu, o aruncare de monedă va avea entropie
Teoria informației () [Corola-website/Science/312652_a_313981]
-
mediu de biți necesar pentru stocarea sau comunicarea respectivei informații. Intuitiv, entropia cuantifică nivelul de incertitudine implicat de o variabilă aleatoare. De exemplu, o aruncare de monedă va avea entropie informațională mai mică decât o aruncare cu zarul. Printre aplicațiile teoriei informației se numără compresia datelor fără pierderi (de exemplu algoritmul de compresie ZIP), cea cu pierderi (de exemplu MP3) și codificarea canalelor. Acest domeniu se află la limita mai multor domenii: matematică, statistică, informatică, fizică, neurobiologie și inginerie electrică. Impactul
Teoria informației () [Corola-website/Science/312652_a_313981]
-
-ului, dezvoltarea Internetului, studiile moderne ale lingvisticii și percepției umane, înțelegerii găurilor negre, și multor altor domenii. a fost inițiată de Ralph Hartley în 1928, pornind de la tratarea teoretică a problemelor de telecomunicații. Evenimentul care a dus la crearea științei teoriei informației și care a adus-o în atenția publicului a fost publicarea de către Claude Shannon, un matematician și inginer american, a lucrării sale "O teorie matematică a comunicațiilor" în revista "Bell System Technical Journal" în iulie și octombrie 1948, lucrare
Teoria informației () [Corola-website/Science/312652_a_313981]
-
pornind de la tratarea teoretică a problemelor de telecomunicații. Evenimentul care a dus la crearea științei teoriei informației și care a adus-o în atenția publicului a fost publicarea de către Claude Shannon, un matematician și inginer american, a lucrării sale "O teorie matematică a comunicațiilor" în revista "Bell System Technical Journal" în iulie și octombrie 1948, lucrare care demult a devenit o lucrare clasică în domeniu. Shannon și-a propus să studieze din punct de vedere matematic problemele ce apar la transmiterea
Teoria informației () [Corola-website/Science/312652_a_313981]
-
în domeniu. Shannon și-a propus să studieze din punct de vedere matematic problemele ce apar la transmiterea informațiilor cu ajutorul semnalelor în sistemele comunicațiilor electrice. Înaintea acestei lucrări la Laboratoarele Bell din Statele Unite fuseseră dezvoltate unele idei limitate legate de teoria informației, toate presupunând evenimente de probabilități egale. Lucrarea din 1924 a lui Harry Nyquist, „Anumiți factori care afectează viteza telegrafului”, conține o secțiune teoretică ce cuantifică "informația" și "viteza liniei" pe care ea poate fi transmisă de către un sistem de
Teoria informației () [Corola-website/Science/312652_a_313981]
-
mai târziu "hartley" în cinstea autorului. Și britanicul Alan Turing a folosit în 1940-1942 idei similare în analiza statistică, conducând la spargerea cifrurilor mașinii germane de cifrat Enigma în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Mare parte din matematica din spatele teoriei informației cu evenimente de probabilități diferite a fost dezvoltată pentru domeniul termodinamicii de către Ludwig Boltzmann și J. Willard Gibbs. În lucrarea revoluționară a lui Shannon, elaborată în cea mai mare parte la Laboratoarele Bell până în 1944, el a introdus pentru
Teoria informației () [Corola-website/Science/312652_a_313981]
-
J. Willard Gibbs. În lucrarea revoluționară a lui Shannon, elaborată în cea mai mare parte la Laboratoarele Bell până în 1944, el a introdus pentru prima oară un model calitativ și cantitativ al comunicației ca proces statistic ce stă la baza teoriei informației, deschizând cu propoziția: În această lucrare au fost definite următoarele idei: Contribuții la dezvoltarea teoriei informației au adus Norbert Wiener (din 1948), Alexander Hincin () (1953), Andrei Kolmogorov (1956). Printre cercetători români cu contribuții în acest domeniu se numără: Octav
Teoria informației () [Corola-website/Science/312652_a_313981]
-
Laboratoarele Bell până în 1944, el a introdus pentru prima oară un model calitativ și cantitativ al comunicației ca proces statistic ce stă la baza teoriei informației, deschizând cu propoziția: În această lucrare au fost definite următoarele idei: Contribuții la dezvoltarea teoriei informației au adus Norbert Wiener (din 1948), Alexander Hincin () (1953), Andrei Kolmogorov (1956). Printre cercetători români cu contribuții în acest domeniu se numără: Octav Onicescu, Silviu Guiașu etc.
Teoria informației () [Corola-website/Science/312652_a_313981]
-
Cercul Polar de Nord. Baer a descoperit ovulul mamiferelor și a fost primul care a descris coada dorsală prezentă la embrionul vertebratelor. Astfel, monografia "Despre istoria dezvoltării animalelor" (1828 - 1837) marchează o etapă importantă în dezvoltarea embriologiei. A demonstrat falsitatea teoriei preformiste, stabilind că în procesul dezvoltării embrionare, caracteristicile încrengăturii, clasei, ordinului, familiei, genului și speciei apar în mod succesiv. Charles Darwin îl consideră ca fiind un precursor al său în ceea ce privește studiul problemei evoluției lumii animale. Baer a efectuat și importante
Karl Ernst von Baer () [Corola-website/Science/312665_a_313994]
-
David, asasinat de legionari, era prezentat în film ca un erou al luptei antifasciste. Unii istorici afirmă astăzi că David ar fi fost un agent infiltrat de Serviciul Special de Informații în rândul comuniștilor. Chiar și cineastul Nicolaescu a susținut teoria potrivit căreia David ar fi fost un colaborator al Siguranței, afirmând că aflase aceasta de la unchiul său, comisarul Gheorghe Cambrea. Spre deosebire de alte filme, "Revanșa" a avut un rol propagandistic mai accentuat. Autoritățile au înțeles rolul pe care îl poate avea
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
A scris și lucrări de popularizare a viziunii sale filozofice, dintre care cea mai cunoscută este "Gnoza de la Princeton" în care își prezintă punctul de vedere ca fiind cel al unui grup fictiv din Statele Unite. Ruyer este considerat creatorul unei teorii numite "panpsihism" Născut în 1902 în localitatea Plainfaing din departamentul Vosges, Franța, Raymond Ruyer a urmat cursurile "Școlii Normale Superioare" (École normale supérieure), una din marile universități ale Franței. Se angajează ca profesor de liceu, apoi își trece doctorarul în
Raymond Ruyer () [Corola-website/Science/312707_a_314036]