61,510 matches
-
figurează la “Bukurest” sau “Bukuresty”. Din motive necunoscute, recensămintele secolului al XIX-lea nu-I atestă prezența. Biserica a fost mutată de pe un deal alăturat pe locul pe care se află în prezent, putând fi observate în elementele structurale de lemn fostele decroșuri de îmbinări. Cu puțin timp în urmă biserica a fost trăsnită, paratrăsnetul dovedindu-se ineficient. Astfel biserica a fost cuprinsă de flăcări la interior; incendiul fiind depistat la timp, avariile au fost minore. A fost afectat peretele dintre
Biserica de lemn din Rovina () [Corola-website/Science/316855_a_318184]
-
în urmă biserica a fost trăsnită, paratrăsnetul dovedindu-se ineficient. Astfel biserica a fost cuprinsă de flăcări la interior; incendiul fiind depistat la timp, avariile au fost minore. A fost afectat peretele dintre naos și pronaos, iar o cruce de lemn aflată pe acest perete a fost ocolită de flăcări și de fum, rămânând intactă.
Biserica de lemn din Rovina () [Corola-website/Science/316855_a_318184]
-
unul sau două tăișuri și un vârf, în timp ce mânerul se compune dintr-o prelungire a lamei, denumită tija mânerului sau talonul. Pe talon se află montate garda și butonul terminal. În epoca renascentistă mânerul era realizat cel mai adesea din lemn sau corn, dar existau și exemplare de lux cu mâner din os sculptat sau din fildeș. Teaca stiletelor era confecționată la început din piele, apoi din lemn acoperit cu piele și este prevăzută cu întărituri metalice numite buterola și gura
Stilet () [Corola-website/Science/316867_a_318196]
-
și butonul terminal. În epoca renascentistă mânerul era realizat cel mai adesea din lemn sau corn, dar existau și exemplare de lux cu mâner din os sculptat sau din fildeș. Teaca stiletelor era confecționată la început din piele, apoi din lemn acoperit cu piele și este prevăzută cu întărituri metalice numite buterola și gura tecii. Stiletul a apărut în Italia, la începutul secolului al XVI-lea, ca un pumnal mic, cu garda scurtă. Era considerat o armă periculoasă, deoarece putea fi
Stilet () [Corola-website/Science/316867_a_318196]
-
un tavan, naosul cu o boltă semicilindrică, iar absida altarului cu tavan. La baza iconostasului, în partea stângă, se găsește crestat cu fier înroșit anul 1796, an care consemnează data când s-au terminat lucrările de refacere a bisericii de lemn. Conform documentelor păstrate datarea este veridică. Între anii 1724-1725, cu ocazia unei vizite canonice, se arată că la Fânațe „biserica este acoperită cu șindrilă”. Din anul 1752 avem o altă semnalare despre această biserică, informație repetată și în 1786, deci
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
sau zugrăvit din cheltuiala sfintei biserici și din ajutorul satului, fiind birău Sabo Nat și chitor Boc Petru. Eu zugravul Micula (Mihail) din Mociar, octombrie 30 zile 1832”. În biserică se găsesc două sfeșnice mari și un candelabru lucrate din lemn, cromatica fiind compusă din alăturarea culorilor roșu și albastru. În 1924 a fost tencuit exteriorul, lărgite ferestrele și acoperită cu țiglă, iar în 1976 i s-a mai făcut o reparație capitală. Este singura biserică veche de lemn din zonă
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
lucrate din lemn, cromatica fiind compusă din alăturarea culorilor roșu și albastru. În 1924 a fost tencuit exteriorul, lărgite ferestrele și acoperită cu țiglă, iar în 1976 i s-a mai făcut o reparație capitală. Este singura biserică veche de lemn din zonă care mai păstrează pictura sa originală. Din păcate, starea ei de degradare se accentuează, credincioșii neavând mijloacele necesare pentru întreținerea și repararea ei.
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
Paraschiva” (14 octombrie). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Bătești este situat pe valea râului Vădana, la doar doi kilometri spre est de orașul Făget. Este menționat documentar din anul 1554. Biserica de lemn a satului (localitatea are și o biserică nouă, de zid), cu hramul Cuvioasa Paraschiva, a fost adusă din localitatea Veța (azi dispărută), de lângă Făget, pe la jumătatea secolului al XVIII -lea. Biserica este construită din bârne masive de stejar, cioplite și
Biserica de lemn din Bătești () [Corola-website/Science/316870_a_318199]
-
animale mitologice și spirite ("Caleuche", "Trauco", "Pincoya", "Invunche" etc.). Ca urmare a relativei sale izolări, pe insula Chiloé s-a dezvoltat un stil arhitectural unic, specific doar acestei zone. După venirea spaniolilor, pe insulă au fost construite numeroase biserici din lemn, specifice, întâi de către iezuiți în secolele al 17-lea și al 18-lea, apoi de către franciscani în secolul al 19-lea și continuând până în prezen.Ele reprezintă practic o îmbinare a culturii indigene și europene și au fost incluse în
Insula Chiloé () [Corola-website/Science/316875_a_318204]
-
din piatră, fiind formată din pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului a fost înălțat un turn-clopotniță în care au fost adăpostite trei clopote. În interior, biserica are o boltă semicilindrică. Tot din secolul al XIX-lea datează și catapeteasma din lemn de brad cu ornamente florale. Biserica a fost restaurată în octombrie 1888 prin strădaniile preotului-paroh Ioan Dimitriu Bobulescu, cu binecuvântarea mitropolitului Iosif Naniescu al Moldovei și cu ajutorul și milostenia credincioșilor din localitate. S-au operat unele modificări asupra bisericii cu
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
egiptean s-a dovedit cel mai potrivit să exprime marile contradicții, sfâșieri și traume ale omului contemporan. Impostarea personajelor se impune intempresiv și teatral: atârnate de zid sau puternic aplecate, siluetele încremenite surprind prin tratamentul volumului, prin expresia frustră a lemnului peste care care intervine culoarea, prin modul lucrului, cu planuri obținute din multiple fragmente asamblate după logica detaliului eficient. Retorica sculpturii lui Mircea Roman reformează efectul patetic, translatându-l din zona psihologică în cea pur plastică. Forma și conținutul (golul interior
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
noimă a vieții. Iată de ce sunt fără scăpare; stau cu spatele la zid , într-o Situație -limită - cum se intitulează ultima sculptură a lui Mircea Roman.Doina Emilia Mândru Imaginați-vă mai multe mobile vechi, confecționale din scânduri bătute în cuie de lemn. Sunt puțin sau deloc funcționale; zăceau până nu demult într-o magazie - uitate prăfuite, sparte pe alocuri, dezmembrate. Deodată au prins viață, sau- știu eu- mai curând o viață misterioasă le-a cuprins pe ele, așa cum o rază de soare
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
uitate prăfuite, sparte pe alocuri, dezmembrate. Deodată au prins viață, sau- știu eu- mai curând o viață misterioasă le-a cuprins pe ele, așa cum o rază de soare, intrând pe neașteptate prin fereastră, transfigurează subit lucrurile familiare dintr-o odaie. Lemnul a prins să se umanizeze: dulapurile au rodit picioare sau gambe și brațe au crescut la subsorile scândurilor. Capete chiar, cu plete lemnoase, grele, cu priviri fixe, îțepenite încă, s-au înălțat totuși, iar spinări lungi, încovoiate încă, au mlădiat
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
barcă prins undeva, nu departe, de un ponton dezafectat pe Tamisa), era, așadar, pe cale de formare, pe măsură de viața aceea, insuflată de undeva din afară, încearcă să pătrundă deplin în măruntaiele eșafodajelor lor de scânduri bătute cu cuie de lemn. Când, deodată, se produce o catastrofă : o explozie lovi această viață în cumpănă, formată fragmentar, aflată în prag de eliberaredin strânsoarea materialului. Trupuri neâncheiate au fost proiectate pe pereți, altele zac răsturnate, pe altele le vezi descompletate, membrele pierdute au
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
ideea. La fel de emoționantă este utilizarea roșului, sub forma cleiului roșu P V C sau, mai dramatic, ca vopsea, în lucrarea Inima mare și Rochia roșie. Nu există sculptură fără roșu, spune Roman. Roșul înseamnă pasiune. Roman folosește diferite tipuri de lemn pentru sculpturile sale: refolosibil- de exemplu navete de vin- dar și nou. Îi place îndeosebi lemnul malaiezian jelutong, lemn ușor și colorat, ca balsa, pe care îl cumpără în cantitate mare . Pentru detalii folosește uneori stejar și mahon. Tinde să
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
ca vopsea, în lucrarea Inima mare și Rochia roșie. Nu există sculptură fără roșu, spune Roman. Roșul înseamnă pasiune. Roman folosește diferite tipuri de lemn pentru sculpturile sale: refolosibil- de exemplu navete de vin- dar și nou. Îi place îndeosebi lemnul malaiezian jelutong, lemn ușor și colorat, ca balsa, pe care îl cumpără în cantitate mare . Pentru detalii folosește uneori stejar și mahon. Tinde să folosească lemn reciclat pentru interior și pentru părțile nevăzute ale lucrărilor, la fel ca și suruburile
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
lucrarea Inima mare și Rochia roșie. Nu există sculptură fără roșu, spune Roman. Roșul înseamnă pasiune. Roman folosește diferite tipuri de lemn pentru sculpturile sale: refolosibil- de exemplu navete de vin- dar și nou. Îi place îndeosebi lemnul malaiezian jelutong, lemn ușor și colorat, ca balsa, pe care îl cumpără în cantitate mare . Pentru detalii folosește uneori stejar și mahon. Tinde să folosească lemn reciclat pentru interior și pentru părțile nevăzute ale lucrărilor, la fel ca și suruburile, dar pentru exterior
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
sculpturile sale: refolosibil- de exemplu navete de vin- dar și nou. Îi place îndeosebi lemnul malaiezian jelutong, lemn ușor și colorat, ca balsa, pe care îl cumpără în cantitate mare . Pentru detalii folosește uneori stejar și mahon. Tinde să folosească lemn reciclat pentru interior și pentru părțile nevăzute ale lucrărilor, la fel ca și suruburile, dar pentru exterior preferă penele de lemn. Folosirea lemnului îl pune pe Roman alături de cei mai cunoscuți sculptori români pentru publicul britanic- Brâncuși și prietenul lui
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
ca balsa, pe care îl cumpără în cantitate mare . Pentru detalii folosește uneori stejar și mahon. Tinde să folosească lemn reciclat pentru interior și pentru părțile nevăzute ale lucrărilor, la fel ca și suruburile, dar pentru exterior preferă penele de lemn. Folosirea lemnului îl pune pe Roman alături de cei mai cunoscuți sculptori români pentru publicul britanic- Brâncuși și prietenul lui Roman, răposatul Paul Neagu . Simplitatea, demnitatea și un sentiment al atemporalității rămân semnele distinctive ale artei sale, asociate cu o conștientizare
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
pe care îl cumpără în cantitate mare . Pentru detalii folosește uneori stejar și mahon. Tinde să folosească lemn reciclat pentru interior și pentru părțile nevăzute ale lucrărilor, la fel ca și suruburile, dar pentru exterior preferă penele de lemn. Folosirea lemnului îl pune pe Roman alături de cei mai cunoscuți sculptori români pentru publicul britanic- Brâncuși și prietenul lui Roman, răposatul Paul Neagu . Simplitatea, demnitatea și un sentiment al atemporalității rămân semnele distinctive ale artei sale, asociate cu o conștientizare modernă, armonizată
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
au așezat pe acolo locuri, pădurea începând a se rări. Pe dealul din partea de miazăzi a fost construită o cetate de piatră, iar pe locul unde a fost arborele în care a locuit sihastrul a fost ridicată o biserică de lemn, ""și fiindcă săhastrul murise înainte de rădicarea bisericii acesteia, de aceea tăiară și așezară ei și arborele în care a locuit acesta, întrînsa"". La vreo câteva zeci sau sute de ani după aceasta, a avut loc o invazie a căpcânilor (""care
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
în care a locuit acesta, întrînsa"". La vreo câteva zeci sau sute de ani după aceasta, a avut loc o invazie a căpcânilor (""care aveau numai câte un ochi în frunte"") și a tătarilor care au dat foc bisericii de lemn și au dărâmat cetatea. Mai târziu, domnitorul Iuga al Moldovei (1399-1400) a pus să se ridice pe locul unde a fost biserica de lemn o altă biserică de piatră și cărămidă, "cu mult mai mare și mai frumoasă". Biserica a
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
aveau numai câte un ochi în frunte"") și a tătarilor care au dat foc bisericii de lemn și au dărâmat cetatea. Mai târziu, domnitorul Iuga al Moldovei (1399-1400) a pus să se ridice pe locul unde a fost biserica de lemn o altă biserică de piatră și cărămidă, "cu mult mai mare și mai frumoasă". Biserica a primit hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe, ""și de-atunci și până în ziua de astăzi, biserica aceasta, care acuma (an. 1895) e mai toată ruinată
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
, comuna Zam, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XVIII. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” datează din secolul XVIII. Construită din lemn, forma pereților imaginează o corabie, cu capul răsăritean semicircular, iar cel de vest terminat într-un poligon cu trei laturi. Clopotnița înaltă se termină cu un bulb baroc învelit în tablă. Ulterior intrarea de pe partea de vest a fost protejată
Biserica de lemn din Almaș-Săliște () [Corola-website/Science/316929_a_318258]
-
dintre cei mai buni fii ai neamului românesc, care s-au jertfit pentru libertate, luptînd împotriva comunismului”". La 20 septembrie 1992, lângă Palatul de Justiție, în partea din spate, a fost dezvelită o troiță în memoria luptătorilor anticomuniști, realizată din lemn și aflată pe un soclu din piatră. Pe soclu se află o placă de marmură cu următoarea inscripție: "„In memoriam pentru cei care au suferit în temnițele și lagărele comuniste în perioada anilor 1944-1989. 20.09.1992.”" Prin Hotărârea Consiliului
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]