95,170 matches
-
mă rog, cine era acea copilă? - îi zâmbi Veronica, crezând că e vorba despre ea.. -Semăna cu chipul tău, Veronico! O, zână, nu de frică, de plăcere / Tremură-n mine sufletul meu bolnav./ Să cânt? Dar oare la a ta privire / Nu amuțește cântul de-admirare-/ Nu ești un cântec înseși,-cel mai dulce- / Cel mai frumos, ce a fugit v’odată / Din arfa unui bard? O, fecioară,/ Vin lângă mine, să mă uit în ochi-ți, / Să uit de lume, ah
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
femeii - zicea înțeleptul, cânta înțeleptul -Dumnezeu nemaiavând din ce face femeia a luat rotunjimea lunii și întortochetura plantelor agățătoare și-a mai pus îndărătnicia cârceilor volburii, și tremurul firelor de iarbă, și mlădierea trestiei, și farmecul florii de lotus, și privirea blândă a căprioarei, și îneverșunarea cu care se apără albina, și bucuria zglobie a razelor de soare, și plânsul norilor, și nestatornicia vântului, și sfiiciunea iepurelui, și înfumurarea păunului, și moliciunea pufului de papagal, și duritatea diamantului, și dulceața mierii
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
vedere prin ceea ce am putea numi ispita exhaustivității. Autoarea nu s-a mulțumit să prezinte sec metoda și aparatul de lucru pe care le propune în urma unor ani buni de cercetare, ci s-a străduit să ofere cititorilor o vastă privire de ansamblu asupra temeiurilor comunicării politice, în general, și ale discursului politic, în particular. Lectorul are în față o abordare globală, comprehensivă și comparativă a rostului, rolului, scopurilor și metodelor comunicării politice în lumea contemporană. În acest peisaj general, analiza
O PERSPECTIVĂ MODERNĂ ASUPRA UNUI FENOMEN VECHI DE CÂND LUMEA de RADU ENACHE în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347941_a_349270]
-
Festival Ayia Napa, care am înțeles că adună toate tradițiile istorice, culturale, agricole, într-un întreg, tot în piața din fața mănăstirii, Seferis Square. Se pare că atunci vom avea ocazia să vizionăm și spectacole de teatru, concerte, să ne desfătăm privirile cu operele de artă tradițională din standurile expozițiilor ce se organizează aici pe parcursul ultimei săptămâni din septembrie, a fiecărui an, din 1985 încoace. Dar expozițiile de flori și fluturi, cele de produse agricole și alte minunății, cum să le ratăm
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
prelung să te sărut! Terra: 53 -O ploaie-mi ești! Pe fierbințeală când Te dezlănțui, Tu Iubite, rând pe rând În mine se deschid într-un adânc și cresc Cântări cu totul noi, și imn împărătesc! 54 Apleacă-ți iar privirea peste plai Și -ai să mă vezi cum sunt: gură de rai Sunt un copac înmiresmat, un tei Doar pentru Tine și pentru ochii tăi. Creatorul. 55 -Te văd. Tu ești fără de seamăn Nu știu cu cine să te mai
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
univers c-alungi oftatul Aici Ești pururea Prezentul și Așteptatul! Creatorul (către Terra): 66 -Locuitorii tăi, ademeniți spre taină și mister Vor căuta înfocați minunile din cer Cei înțelepți te vor vedea pe tine alintoasă Spre Alesul tău cum din privire nu te lasă. 67 Și asemeni nouă, în alinturi, tămăduitor Potir scânteietor, cu vin dulce, neamețitor vor bea,Mă vor sărbători cu albii crini Crescuți prinos lângă pădurea de măslini. 68 Te vei topi din nou de dor adânc De
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
Biblia spune că „cine va aduce pâră” împotriva aleșilor Lui Dumnezeu? Nimeni! Și pentru că „păcatul ne înfășoară atât de lesne” și „suntem înconjurați cu un așa mare nor de martori”, atât de pe pământ și cât și din cer și sub privirea sacră a Creatorului, ar fi înțelept să ne lăsăm de acuzații și bârfe și de critici nedrepte și să încercăm să trăim în armonie și „cumpătare”, în respect reciproc, prețuire și dragoste de semeni, așa cum ne-ar sta bine unor
DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (1) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347966_a_349295]
-
se află pe raza ei: Biserica „Toți Sfinții” de la Comanca, Bisericuța lui Horea, monument istoric, ce are trei hramuri: „Înălțarea Domnului”, „Sfântul Pantelimon”, „Nașterea Maicii Domnului” și Biserica cea nouă cu hramurile: ”Adormirea Maicii Domnului” și „Izvorul Tămăduirii”. O scurtă privire asupra istoricului acestor biserici, ne lămurește mai bine importanța lor pentru viața comunității locale și a țării întregi. Biserica de la Comanca a fost construită în anul 1736, având formă de corabie, fără turlă. În apropierea ei se afla școala unde
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
corp atletic ce și-l dezvoltase în orele de antrenament la sala, părul saten dat peste cap cu o expresie de fericire întipărita, pe fata surâdea bucuros privindu-ma dar mai bine zis îmi aruncă când și când câte o privire atenția îi era atrasă de Magda îmi dădea impresia că pentru el era o adevărată sursă de bucurie, îi lumină practic tinerețea. Magda avea cam șaisprezece ani încă mai era la liceu era în acel moment al vieții când făcea
DIMINEATA INSORITA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347989_a_349318]
-
în spatele falezei pe bulevardul Isaccea se auzea zumzăitul mașinilor. Am privit fața lui Sorin ce era tristă exprimând o decepție adâncă părea prăbușit, învins, stătea pur și simplu în fața realității și nu-i venea să creadă ceea ce i se intamplase. Privirile mi-au rămas un timp ațintite la orizontul îndepărtat acolo unde Dunărea se pierdea în zare curgând mai departe spre alte orașe, țări contemplata fiind de oameni din culturi diferite cu mentalități diferite însă poate cu povești de viață asemănătoare
DIMINEATA INSORITA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347989_a_349318]
-
universitare de la noi. "Ai venit să rămâi?" l-a întrebat. "Am venit să plec." i-a răspuns prompt Profesorul Tohăneanu. Când au ajuns pe strada Vasile Pârvan, cocenii de cucuruz uscați și Bega mâloasă după o secetă prelungită au șocat privirea tânărului Profesor. Clădirea comunistă, gri, de numai trei etaje era camuflată de lanul de cucuruz în degradare. "I se și spune Sorbona din cucuruz" încercă să închege o conversație Achim Dragomir. "Dar ce-i cu apa asta puturoasă??" "E râul
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
o noblețe la care nu mersul fizic ajunge, ci înălțarea modelului uman. Mereu lângă el, solista Stela Enache, dar nu numai ea, edifica cel mai concludent forma prieteniei care e contradicție în termeni, dacă nu e manifestată prin înțelegerea din privire și din gesturi afective. Căldura prieteniei, fără izvor de foc, ce arde, ci izvor de sentimente care nu regresează și nu distrug, ci însuflețesc, a caracterizat întreagă ambianță a evenimentului, a oglindit conformitatea sublimități sufletești cu sublimitatea umană, în ochii
ALEXANDRU JULA, ULTIMUL ROMANTIC , O NOUĂ CARTE SCRISĂ DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347248_a_348577]
-
te asigur că mă voi ține de promisiune! Mă bucur că te-am descoperit, frumoasă împărăție a visurilor mele! Pătru Valdescu admiră minute în șir acest spectacol măreț oferit de mama natură. În cele din urmă mai aruncă o ultimă privire acestor priveliști de o minunăție mirifică, își luă calul de căpăstru și coborî încet și îngândurat printre stânci, brazi și micile cascade până ajunse la ieșirea din munți. Era miezul zilei și ceva parcă îi șoptea că în visul său
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
nici un tril de păsărele. În jurul său plutea o atmosferă apăsătoare. De după un abrupt stâncos îi apăru în fața ochilor masivul sterp, rece și amenințător. Câțiva fiori îl cutremurară, întrebându-se ce caută pe aceste meleaguri lipsite de orice urmă de viață. Privirea îi coborî lent de pe crestele amețitoare care se adunau în jurul său ca o uriașă căldare. Undeva, sub povârniș, observă o stâncă cu o pată neagră. - Vai de mine! - exclamă surprins. Asta-i zona neclară care îmi apărea în vis și
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
fi acolo? Să dezleg misterul dacă tot am ajuns până aici! Și Valdescu, care niciodată nu dăduse dovadă de teamă, își lasă murgul lângă abrupt și se cațără cu grijă până sub stânca cu pricina. Când ajunse sus și ridică privirea, descoperi că de fapt acea pată mare și neagră era o grotă în munte. - Măi să fie! - exclamă stupefiat. Atâta muncă pentru o cavernă!... Dar dacă aici sălășluiește vreun moș Martin Carpatin uitat de Dumnezeu? Vai de pielicica mea! Fuga
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
Atâta muncă pentru o cavernă!... Dar dacă aici sălășluiește vreun moș Martin Carpatin uitat de Dumnezeu? Vai de pielicica mea! Fuga înapoi până nu se trezește domnia sa! Dar înainte să pună în practică planul de refugiu, aruncă instinctiv încă o privire de ansamblu și observă cu surprindere că în peretele stâncos erau săpate câteva litere. Citi cu atenție: „Zona duhurilor rele”. - Eheee!... Asta înseamnă că a mai fost careva pe aici!... Sau să fie de sute de ani?... Imposibil! Doar nu
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
falnic, acesta îți redă din forța și puterea sa”. Așa că îi luă pe rând în brațe. Deodată îl cuprinse o amețeală ciudată. Cei doi stejari parcă se rotiră în jurul său împreună cu pădurea și iazul cel înverzit de alge. Ridică instinctiv privirea către bolta cerului și printre coroanele copacilor observă cu uimire că și soarele își schimbase poziția. Deși astrul zilei era aproape la apus, părea că acum răsare. Pierdu controlul punctelor cardinale, nordul deveni sud și invers, iar răsăritul și apusul
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
părea sincer că regretă situația în care se găsea. Îl priveam și eram adânc mișcat, în fața mea stătea un om matur ce plângea că un copil. Oamenii treceau pe lângă noi unii foarte grăbiți, alții mergând normal și aruncând câte o privire acelui om ce plângea că un copil rugându-se de mine să-l primesc în apartamenul cel aveam pe atunci închiriat. Vedeam mașinile ce treceau cu zgomot vuind pe Avenida General Aviles, soarele strălucea pe cerul senin de toamnă încălzind
LIMITE UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347239_a_348568]
-
te asigur că mă voi ține de promisiune! Mă bucur că te-am descoperit, frumoasă împărăție a visurilor mele! Pătru Valdescu admiră minute în șir acest spectacol măreț oferit de mama natură. În cele din urmă mai aruncă o ultimă privire acestor priveliști de o minunăție mirifică, își luă calul de căpăstru și coborî încet și îngândurat printre stânci, brazi și micile cascade până ajunse la ieșirea din munți. Era miezul zilei și ceva parcă îi șoptea că în visul său
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
nici un tril de păsărele. În jurul său plutea o atmosferă apăsătoare. De după un abrupt stâncos îi apăru în fața ochilor masivul sterp, rece și amenințător. Câțiva fiori îl cutremurară, întrebându-se ce caută pe aceste meleaguri lipsite de orice urmă de viață. Privirea îi coborî lent de pe crestele amețitoare care se adunau în jurul său ca o uriașă căldare. Undeva, sub povârniș, observă o stâncă cu o pată neagră. - Vai de mine! - exclamă surprins. Asta-i zona neclară care îmi apărea în vis și
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
fi acolo? Să dezleg misterul dacă tot am ajuns până aici! Și Valdescu, care niciodată nu dăduse dovadă de teamă, își lasă murgul lângă abrupt și se cațără cu grijă până sub stânca cu pricina. Când ajunse sus și ridică privirea, descoperi că de fapt acea pată mare și neagră era o grotă în munte. - Măi să fie! - exclamă stupefiat. Atâta muncă pentru o cavernă!... Dar dacă aici sălășluiește vreun moș Martin Carpatin uitat de Dumnezeu? Vai de pielicica mea! Fuga
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
Atâta muncă pentru o cavernă!... Dar dacă aici sălășluiește vreun moș Martin Carpatin uitat de Dumnezeu? Vai de pielicica mea! Fuga înapoi până nu se trezește domnia sa! Dar înainte să pună în practică planul de refugiu, aruncă instinctiv încă o privire de ansamblu și observă cu surprindere că în peretele stâncos erau săpate câteva litere. Citi cu atenție: „Zona duhurilor rele”. - Eheee!... Asta înseamnă că a mai fost careva pe aici!... Sau să fie de sute de ani?... Imposibil! Doar nu
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
falnic, acesta îți redă din forța și puterea sa”. Așa că îi luă pe rând în brațe. Deodată îl cuprinse o amețeală ciudată. Cei doi stejari parcă se rotiră în jurul său împreună cu pădurea și iazul cel înverzit de alge. Ridică instinctiv privirea către bolta cerului și printre coroanele copacilor observă cu uimire că și soarele își schimbase poziția. Deși astrul zilei era aproape la apus, părea că acum răsare. Pierdu controlul punctelor cardinale, nordul deveni sud și invers, iar răsăritul și apusul
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > NOLI ME TANGERE Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ceva mă împinge să întorc privirea spre țărmul acela unde stă galionul pregătit de plecare, te deslușesc din ce în ce mai greu și poate mă voi întoarce la tine, amintindu-mi-te ca un Kafka al sfîrșitului de secol într-un moment de amărăciune extremă și totuși cînd mă
NOLI ME TANGERE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347283_a_348612]
-
mintea noastră tot atît de halucinant și straniu ca și cea a somnului, atît de autentic cum si moartea încă mă așteaptă printre plăpînde flori de prun am harul să mă desprind de cuvinte într-un soi de născocire a privirii întoarse înapoi pe cele mai groase ziduri de unde nu putem lipsi prea mult rîvnind absolutul pasării Phoenix ori rugul pe care se mistuie unicul ei drept la dragoste. Noli me tangere, singurul meandru de care mă tem. Referință Bibliografică: Noli
NOLI ME TANGERE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347283_a_348612]