59,818 matches
-
pus în libertate în 13 aprilie 1964, grațiat prin Decretul nr. 411/1964. După eliberare, a fost angajat ca magazioner la întreprinderea de panificație Spicul, până la pensionare. După evenimentele din decembrie 1989, a fost înaintat la gradul de colonel în retragere. În iulie 1999, Mariana Conovici și Octavian Silivestru, de la Societatea Română de Radiodifuziune au realizat un interviu cu Traian Borcescu, în care acesta precizează anumite amănunte privind distanțarea sa de politica mareșalului Ion Antonescu: Arhivele CNSAS conțin numeroase documente privind
Traian Borcescu () [Corola-website/Science/333277_a_334606]
-
în urmă 150 de tunuri. Ofensiva rusă din estul Europei începuse bine, Armata I (Armata Nemanului) a generalului obligându-i pe germani să se retragă spre vest de la graniță, către Königsberg. Între timp, se apropia dinspre sud, sperând să taie retragerea germanilor în zona din jurul orașului. Colonelul a pus însă la cale un plan de atac împotriva Armatei a II-a în timp ce aceasta încerca să manevreze spre nord pe un teren deosebit de deluros. Planul lui Hoffman a fost pus în aplicare
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
puteau acoperi rapid distanța cu rețeaua feroviară extinsă din zonă. La 31 august, cu Tannenbergul pierdut, Rennenkampf primise ordine să reziste în caz de atac german. Realizând că forțele lui sunt prea răspândite pentru a fi eficiente, a ordonat o retragere pe o linie de la fortificațiile Königsbergului din nord, până la de lângă Angerburg (astăzi, Węgorzewo) la sud, ancorată pe . Forțele sale erau susținute de nou-înființatul Corp XXVI, pe care l-a plus în fața Königsbergului, deplasând armata mai experimentată spre sud pe linia
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
turnură decisivă în favoarea germanilor. La 11 septembrie, rușii fuseseră respinși până la o linie de la Insterburg la Angerburg în nord, germanii dezvoltând o uriașă manevră de flancare dinspre sud. În acest moment, pericolul încercuirii a devenit posibil. Rennenkampf a ordonat o retragere generală către granița ruso-germană, care a avut loc rapid, sub protecția puternicei ariergarde. Această viteză a permis trupelor rusești să scape din capcana pe care le-o întindea Hindenburg. Comandantul german ordonase flancurilor sale să-și grăbească marșul pe cât posibil
Prima bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333255_a_334584]
-
Carlo din Napoli are loc moartea celebrei cântărețe de operă Stilla în românul "Castelul din Carpați" (1892) al lui Jules Verne. Ea interpreta rolul Angélica din opera ficționala "Orlando" a compozitorului Arconati, aceasta fiind ultima să reprezentație înainte de plănuita să retragere datorată viitoarei căsătorii cu contele român Frâncu Teleac. Ajunsă la versurile ""Innamorata, mio cuore, tremante,/Voglio morire..."" (în traducere "Îndrăgostită, cu inima fremătând,/Vreau să mor"), Stilla se oprește, duce la gură o mană care i se înroșește de sânge
Teatrul San Carlo din Napoli () [Corola-website/Science/333321_a_334650]
-
După retragerea în Moldova, în perioada ianuarie-iulie 1917 s-a desfășurat procesul de reorganizare a Armatei României, sub conducerea nemijlocită a Marelui Cartier General. Acest proces a beneficiat de un sprijin substanțial din partea Aliaților, în special a Franței, prin intermediul Misiunii Militare Franceze
Ordinea de bătaie a Armatei României (1917) () [Corola-website/Science/333322_a_334651]
-
fost în conducerea mai multor companii americane, precum , , și într-un ONG care promovează tinere talente, în special, și le aduce împreună. El este de asemenea membru onorific al Yale Organization. În luna martie a anului 2013 și-a anunțat retragerea din activitatea medicală, spunând: „Prefer să mă retrag atunci când sunt la vârful capacităților mele, fiind o mulțime de alte lucruri care ar putea fi făcute.” Retragerea sa a fost oficializată pe data de 1 iulie, el declarând că lasă decizia
Ben Carson () [Corola-website/Science/333397_a_334726]
-
membru onorific al Yale Organization. În luna martie a anului 2013 și-a anunțat retragerea din activitatea medicală, spunând: „Prefer să mă retrag atunci când sunt la vârful capacităților mele, fiind o mulțime de alte lucruri care ar putea fi făcute.” Retragerea sa a fost oficializată pe data de 1 iulie, el declarând că lasă decizia de a intra în politică: „în mâinile lui Dumnezeu, dar multe lucruri pot fi făcute în afara ariei politice.” Carson este membru al și . În 2000 a
Ben Carson () [Corola-website/Science/333397_a_334726]
-
Europeană de Scrimă și director tehnic al Federației Română de Scrimă. După ce Dan Podeanu și-a dat demisia în urmă Jocurilor Olimpice de la Londra Zidaru a fost ales antrenor al lotului național de spadă feminin, care a fost foarte remaniată după retragerile Loredanei Dinu, Ancai Măroiu și Simonei Gherman. Zidaru a selecționat pe Simona Pop și Maria Udrea ca membri titulari. Le-a condus până o medalie de argint la Campionatul European din 2013 de la Zagreb și o medalie de bronz la
Octavian Zidaru () [Corola-website/Science/333405_a_334734]
-
proiectul de lege promovat de către comuniști, care vizează aprobarea „neutralității permanente” a Republicii Moldova. Pe 19 mai 2015, consilierii comuniști din Consiliul municipal Chișinău au anunțat în cadrul conferințe de presă că vor cere ajutorul colegilor din fracțiunea parlamentară a PCRM pentru retragerea imunității parlamentare a deputaților Anatolie Labuneț, Grigore Novac, Ion Ceban, Vasile Bolea și Marina Radvan, după ce aceștia împreună cu câțiva consilieri și aleși PSRM au provocat bătăi la ședința Primăriei Municipiului Chișinău și pe un șantier de construcții din Chișinău.
Vasile Bolea () [Corola-website/Science/334542_a_335871]
-
Normandia, "Wehrmachtul" german a suferit în perioada iulie-august o serie de înfrângeri grele, printre cele mai importante fiind cea din punga Falaise. După aceste înfrângeri, defensiva germană și nordul și vestul Franței s-a prăbușit, ceea ce a dus la o retragere grăbită spre teritoriul național. Înaintarea rapidă pe frontul de vest și victoriile de pe frontul de est ale Armatei Roșii au făcut ca Înaltul comandament aliat să creadă că Wehrmachtul se află în pragul colapsului, iar victoria poate fi obținută până la
Operațiunea Queen () [Corola-website/Science/334480_a_335809]
-
Ferdinand I în lupta împotriva turcilor în Asediul de la Buda (1541). El a comandat o armată de trupele austriece, maghiare, germane, italiene, boemiene și dalmate, însă Electorul nu era un războinic experimentat și în cele din urmă a bătut în retragere. El a fost învins din nou de către otomani în Asediul de Pesta în 1542. În 1545 Joachim a celebrat o nuntă dublă pentru doi dintre copii săi, Johann Georg și Barbara. Ei s-au căsătorit cu Sofia și Georg, ambii
Joachim al II-lea Hector, Elector de Brandenburg () [Corola-website/Science/334562_a_335891]
-
de nord a zidurilor fortificațiilor. Regimentul al 60-lea de infanterie era însărcinat cu apărarea orașului vechi. Cea mai importantă construcție defensivă a frontului lor era formată dintr-un canal și, datorită faptului că germanii nu au acționat rapid după retragerea britanicilor, aceștia din urmă au avut suficient timp pentru fortificarea podurilor și caselor de pe mal. Retragerea acestui regiment a lăsat Brigada de infanterie din cealaltă parte a portului într-o poziție mai puțin bine apărată. Brigada ocupa poziții defensive pe
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
vechi. Cea mai importantă construcție defensivă a frontului lor era formată dintr-un canal și, datorită faptului că germanii nu au acționat rapid după retragerea britanicilor, aceștia din urmă au avut suficient timp pentru fortificarea podurilor și caselor de pe mal. Retragerea acestui regiment a lăsat Brigada de infanterie din cealaltă parte a portului într-o poziție mai puțin bine apărată. Brigada ocupa poziții defensive pe malul canalului du Marck, expuse atacului inamic de pe trei direcții. Nicholson și-a mutat cartierul general
Asediul orașului Calais (1940) () [Corola-website/Science/334579_a_335908]
-
f) coordonează procesul de elaborare a reglementărilor în domeniul energiei electrice, al gazelor naturale, al produselor petroliere, al investițiilor și calității serviciilor prestate în domeniile respective; g) coordonează procesul de pregătire a materialelor ce țin de eliberarea, modificarea, suspendarea și retragerea licențelor și aprobă planurile de investiții; h) asigură monitorizarea respectării de către titularii de licențe a condițiilor stipulate în licențe, a calității serviciilor prestate, precum și a reglementărilor cu privire la protecția consumatorilor; i) asigură colaborarea agenției cu organizațiile neguvernamentale în vederea elaborării strategiilor și
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică () [Corola-website/Science/334649_a_335978]
-
asediu care a durat 52 de zile. Acest lucru a fost ordonat de la Madrid și împotriva voinței Prințului Georg Ludwig. După război a fost onorat în Spania și daruit gradul de cavaler al Ordinului Lânii de Aur în 1697. După retragerea francezilor, el a devenit vicerege al Cataluniei, fiind înregistrat în evidențele oficiale spaniole ca Jorge de Darmstadt. El a învățat puțin catalana și a inițiat unele reforme, acest lucru făcându-l destul de popular în regiune. În 1699 a fost numit
Georg de Hesse-Darmstadt () [Corola-website/Science/334740_a_336069]
-
ordonat lui Dembiński să se retragă înspre Arad deoarece se dorea ca lupta să se poarte acolo. Această poziție avea multe avantaje: Dembiński s-a retras însă către Timișoara, în timp ce legiunea italiană, aflată sub comanda lui Alessandro Monti, a acoperit retragerea armatei maghiare. Ungurii erau obosiți și demoralizați când au ajuns la Timișoara la 9 august. Lajos Kossuth l-a numit la conducerea armatei maghiare pe generalul József Bem, care se afla deja acolo. Poziția armatei maghiare a fost una nefericită
Bătălia de la Timișoara () [Corola-website/Science/334805_a_336134]
-
anglo-franceze în valea Ohio. După bătălie, Washington s-a retras, stabilindu-se la Fort Necessity.La 3 iulie, francezii, însoțiți de războinici Shawnee, Delaware și Mingo l-au atacat și l-au forțat pe Washington să se predea, negociind o retragere. În anul următor, guvernul ducelui Newcastle a decis să trimită o expediție militară în America de Nord, alegându-l drept comandant pe maiorul general Edward Braddock. Ca răspuns, regele francez Ludovic al XV-lea a trimis șase regimente către Nouă Franța sub
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
de militari și miliții provinciale într-o expediție din iunie pentru a captura Fort Duquesne. Expediția s-a dovedit a fi dezastruoasă, acesta fiind atacat de soldați francezi și de indienii ce i-au pregătit o ambuscadă. Braddock a ordonat retragerea, dar a fost ucis. Aproximativ 1000 de soldați britanici au fost uciși sau răniți. Cei 500 de soldați rămași s-au retras în Virginia sub comanda lui Washington și Thomas Gage. Francezii au obținut planurile de război ale britanicilor, inclusiv
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
În februarie au lansat un raid pe lacul înghețat George, distrugând clădirile britanice. La începutul lunii august, Montcalm și cei 7000 de soldați francezi au asediat fortul care a capitulat, iar soldații britanici s-au retras condiționat. Când a început retragerea, unii dintre aliații indieni ai lui Montcalm, înfuriat de dispută în privința prăzii, a atacat coloana britanică, ucigând și capturând sute de bărbați, femei, copii și sclavi. Între timp, variola s-a răspândit la populații indiene îndepărtate. Vaudreuil și Montcalm au
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
fiul cuiva, „al doilea fiu”, „al treilea fiu” al cuiva, și așa mai departe. Conform studentului și biografului său, Marek Kac, Steinhaus i-a spus că cea mai fericită zi din viața lui au fost cele douăzeci și patru de ore dintre retragerea germanilor din Polonia ocupată și sosirea sovieticilor ("Ei plecaseră, și ceilalți încă nu veniseră”). În ultimele zile ale celui de al Doilea Război Mondial, încă ascuns, Steinhaus a auzit zvonul că Universitatea din Lwów urma să fie transferată în orașul
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
Meuse. Aici, în timpul Bătăliei de la Sedan, germanii au înfrânt și pus pe fugă armatele a 2-a și a 9-a franceze. În condițiile în care Grupul de Armate B se afla în imediata lor apropiere, trupele aliate au început retragerea spre râul Escaut, pe frontiera franceză. Înaintarea Grupului de Armate A spre vest combinată cu atacul Grupului de Armate B din Olanda au dus la încercuirea pe trei laturi a BEF și a tăiat legătura cu depozitele de aprovizionare a
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
Canalul Mânecii erau amenințate înainterea germanilor. Trupe de rezervă au fost transportate în grabă din Anglia pentru apărarea orașelor Bolougne și Calais, dar porturile au fost cucerite după lupte grele de către germani până pe 26 mai. Gort a ordonat BEF începerea unei retrageri spre Dunkerque, ultimul port funcțional, care mai putea fi folosit pentru evacuarea trupelor. BEF a suferit pierderi foarte mari în timpul înaintării germanilor și luptelor pentru asigurarea decurității evacuații și a evacuării efective. Aproximativ 198.229 britanici, 139.997 francezi plus
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
3-a mecanizată a lui Montgomery, care se reîntorsese de la Dunkerque, să fie trecută sub comanda sa. Divizia a 51-a lupta alături de Armata a 3-a franceză pentru apărarea pozițiile de pe râul Bresle, la est de Rouen. Decizia de retragere a diviziei britanice spre Le Havre pe 10 iunie a fost luată prea târziu și doar două dintre brigăzile diviziei, așa-numita „Arkforce”, au reușit să ajungă în port pentru ca să fie evacuată prin Operațiunea Cycle. Restul diviziei a ajuns pe
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
al Statului Major al Armatei Terestre, vicepreședinte al Consiliului Suprem de Război și inspector al forțelor terestre. Weygand a fost ales membru al Academiei (fotoliul 35). El a păstrat funcțiile militare, mai puțin cea de inspector al forțelor terestre, până la retragerea din 1935, la vârsta de 68 de ani. Primul ministrul Édouard Daladier l-a reactivat în august 1939, fiind numit comandant al teatrului de operațiuni din Orient. Situația disperată în care se afla Franța după declanșarea invaziei de către Germania la
Maxime Weygand () [Corola-website/Science/332401_a_333730]