7,853 matches
-
cel mai pretențios cititor. România postdecembristă, în care „multe lucruri par firești doar pentru că se întâmplă“, pare a fi „complet demontabilă“, asemenea statuii Victoria, din Piața Victoriei, statuia cu brațul drept „îndreptat entuziast către viitor“, pe care îl fură un țigan șițl vinde la fier vechi. După ce țiganul fură și brațul stâng al statuii, „Primăria sța sesizat și ița comandat artistului patru mâini: două de pus în locul celor furate și două de rezervă. Sculptorul șița dat silința și, în numai trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
care „multe lucruri par firești doar pentru că se întâmplă“, pare a fi „complet demontabilă“, asemenea statuii Victoria, din Piața Victoriei, statuia cu brațul drept „îndreptat entuziast către viitor“, pe care îl fură un țigan șițl vinde la fier vechi. După ce țiganul fură și brațul stâng al statuii, „Primăria sța sesizat și ița comandat artistului patru mâini: două de pus în locul celor furate și două de rezervă. Sculptorul șița dat silința și, în numai trei săptămâni, cele patru mâini erau gata. Numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
talonul magic“, după promoții sau după afaceri care săți îmbogățească peste noapte. La un moment dat au început chiar să se închine „la Victoria demontabilă ca la o martiră“, făcânduțși semnul crucii când treceau pe lângă ea. Mai târziu, după moartea țiganului, urmașii săi au început să taie și ei cu bomfaierul bucăți din statuie, mutilândțo până ce turiștii străini au văzut în statuia Victoriei o operă abstractă. „Victoria complet demontabilă“ este doar una dintre Povestirile la cafeaua de dimineață ale lui Tudor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
am rămas în relație strânsă până la sfârșitul vieții sale, când era bolnav. Mergeam să-l văd pe el și pe soția lui. Nu era nici măcar prietenie, era „familia“. Așa cum trupa de aici de la Huchette e o familie de boemieni, de țigani, de tot felul de oameni, o familie bizară, poate, dar e familia „Ionesco“. Ne certăm unii cu alții, ne împăcăm, toată lumea vine, la o adică să apere teatrul. Când proprietarul teatrului a murit, în anii ‘80, fiul său a vrut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
stat ăla în magazin până l-a luat primarul, toată comuna a trecut pe acolo să se vadă la televizor. Ce ne-am mai distrat. Ne scălămbăiam toți acolo că, deh, eram la emisiune. În față la McDonald’s, doi țigani cu pălării de cowboy, o colorată cu fuste și un purandel. Uite, pe ăștia i-aș da eu de pământ. Nu mi-au plăcut niciodată, nici țiganii, nici McDonald’s-u’. La linia 5 un ceferist escaladează peronul. De când au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
toți acolo că, deh, eram la emisiune. În față la McDonald’s, doi țigani cu pălării de cowboy, o colorată cu fuste și un purandel. Uite, pe ăștia i-aș da eu de pământ. Nu mi-au plăcut niciodată, nici țiganii, nici McDonald’s-u’. La linia 5 un ceferist escaladează peronul. De când au făcut peroanele înalte, nu mai poți să treci peste linii. Da’ ceferistul, al dracului, poate. E din ăla care boncăne roțile cu ciocanul. Și mănâncă semințe. N-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
stat ăla în magazin până l-a luat primarul, toată comuna a trecut pe acolo să se vadă la televizor. Ce ne-am mai distrat. Ne scălămbăiam toți acolo că, deh, eram la emisiune. În față la McDonald’s, doi țigani cu pălării de cowboy, o colorată cu fuste și un purandel. Uite, pe ăștia i-aș da eu de pământ. Nu mi-au plăcut niciodată, nici țiganii, nici McDonald’s-u’. La linia 5 un ceferist escaladează peronul. De când au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
toți acolo că, deh, eram la emisiune. În față la McDonald’s, doi țigani cu pălării de cowboy, o colorată cu fuste și un purandel. Uite, pe ăștia i-aș da eu de pământ. Nu mi-au plăcut niciodată, nici țiganii, nici McDonald’s-u’. La linia 5 un ceferist escaladează peronul. De când au făcut peroanele înalte, nu mai poți să treci peste linii. Da’ ceferistul, al dracului, poate. E din ăla care boncăne roțile cu ciocanul. Și mănâncă semințe. N-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
am făcut contractul pentru Morți și vii a fost senzațional! Benoât este un om fenomenal, are câteodată niște propuneri la care nici nu mă aștept. Cât de mult iubește el urbea asta! Și iubește și zona aia, Baș Ceauș, iubește țiganii de acolo, se duce printre ei. El este totuși mult mai avansat în ceea ce privește libertatea, egalitatea și fraternitatea - cele trei principii de care nu ținem cont niciodată. Ateneul a creat dezbatere, acesta este rolul său cel mai important? A creat viață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Serile în cătunul de lângă Dikanka. Tocmai ajuns la Petersburg, fuge înapoi în Malorusia (Ucrainaă, pentru a găsi poveștile, povestirile pe care să le spună la Petersburg. Le găsește, le scrie, redescoperă un întreg amestec de folclor cu muzici, cu naratori, țigani, cazaci, superstiții etc. numai bine de povestit în capitala imperiului țarist, unde prea „mirosea“ a germani și francezi. Practic, Gogol vine cu ceva foarte rusesc, suficient de uitat încât să arate ca nou și foarte bine construit și ambalat. Publică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Șuto Orizari (Republică Macedonia); minoritara recunoscută oficial: Germania, Suedia / N România, Slovacia, Cehia, Bulgaria, Ungaria, Spania, Albania, Grecia, Macedonia, Șerbia, Turcia; răspîndită în întreaga lume, dar concentrată în Europa Centrală și de Est; provine din prakrită (limba populară indiană antică); țiganii sînt originari din zona actualei granițe dintre India și Pakistan, de unde au migrat masiv spre vest în jurul anului 1000; au rămas aproximativ 300 de ani in Sultanatul Rum (Anatolia, Turcia de astăzi), perioadă în care limba s-a îmbogățit cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
domnul era considerat stăpânul întregii țări. Vechimea satelor din comună (Vatra, Hudești și Mlenăuți) este confirmată și de existența unor denumiri de locuri folosite din cele mai vechi timpuri până-n prezent cum sunt: Dealul Izvorului, Dealul Morii, Dealul Crucii, Dealul Țiganului, Iezărie, Iazul Dracului, Poiana, Băltoaia, Puturoasa etc. Totodată, pe meleagurile hudeștene au existat de-a lungul veacurilor vechi familii de țărani cum ar fi: Pintrijăl, Fasolă, Bostan, Păpușoi, Brumă, Chițac, Ciobanu, Ciubotariu, Horeanu, Irimia, Jacotă, Minciună, Mirăuță, Sofronescu, țului, Macovei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Vatra. Denumirea vine de la paleoslavul krasne care înseamnă frumusețe și în adevăr, locul este frumos. Cuzoaia-teren agricol cu o mare suprafață, ușor înclinată spre sud, situat la nord de fostul sat Bobești. Numele probabil vine de la cuvântul cuzoc care înseamnă țigan mânăstiresc, iar cuzoaia însemnând probabil țigancă. De fapt, nu departe se află și locul numit Dealul țiganului și putem considera părerea plauzibilă. Dealul-cot din satul Vatra, situat în partea de sudest a satului. Locuitorilor din această parte a satului li
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu o mare suprafață, ușor înclinată spre sud, situat la nord de fostul sat Bobești. Numele probabil vine de la cuvântul cuzoc care înseamnă țigan mânăstiresc, iar cuzoaia însemnând probabil țigancă. De fapt, nu departe se află și locul numit Dealul țiganului și putem considera părerea plauzibilă. Dealul-cot din satul Vatra, situat în partea de sudest a satului. Locuitorilor din această parte a satului li se spune deleni. Peste Deal-alt cot al satului Vatra, situat după un pinten de deal. în partea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care cu timpul a fost distrusă. Dealul țiganului-deal situat la sud-est de iazul Calu Alb și care se cultivă cu cereale. Apare și în Dicționarul geografic al județului Dorohoi din 1891 sub denumirea de Dealul Higanului. Numele îi vine de la țiganul pus paznic de către boier și care avea bordeiul pe vârful acestui deal pentru a păzi moșia boierească. Dobreanu (La Dobreanu)-casă din centrul satului Lupeni în care o mare perioadă de timp a funcționat o cârciumă, având vânzător pe Calistru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
trecut se mai numea Balta Dracului. Toponimul este de origine latină. Pădurea din apropiere are o înclinație spre sud - vest cu pante accentuate și eroziuni puternice și se numește în Fața iazului Dracului. Iepărie-teren ușor înclinat spre sud, situat între Dealul țiganului și Iazul Calu Alb. Parțial se folosește pentru pășunatul vitelor. Aici a fost o crescătorie de cai a moșierilor din familia Boldur-Lățescu. Iezăr-lac natural mic, situat lângă locul numit La Pâșcov. Datorită terenului sărăturos și mlăștinos multe vite s-au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Unii localnici susțin ideea că ar fi și de la mulțimea de porci mistreți care ieșeau din păduri și stricau recoltele oamenilor. Prisacă (La Prisacă)-locuri unde mai demult se creșteau albinele. La Vatra, locul este situat lângă Iepărie și Dealul țiganului, expus la soare și ferit de vânturi, având o vegetație bogată. La Baranca, locul este între Pâdurea Pușcașu și Cetățuie. Terenul a fost defrișat de pădure și este folosit ca arabil. Prutul-râu ce constituie hotarul natural dintre comuna Hudești și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la unele case fântâna din care se scotea apa cu frânghia sau cu cârligul dacă era mai în față. Loznița pentru uscat prune. Diferitele obiecte de uz casnic cum ar fi linguri, coveți, polonice, căușele pentru făină erau confecționate de țiganii de la Baranca care le vindeau pe făină sau pe alte alimente necesare consumului zilnic. Cofele și donițele, putinile și ciuberele erau cumpărate de la bucovineni care veneau prin sate cu marfă. Oalele pentru pus laptele la prins, cele pentru înfundat și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la sfârșit de săptămână. Satul Hudești (Lupeni) are următoarele coturi: Dealul Carierii, în țigănime, în țelină, Di Vale, La Velniță, Livada. O discuție aparte ar merita cotul numit în țigănime, cot în care, în vremurile mai de demult trăiau doar țiganii. Aceștia erau mai mult meseriași, în special fierari și muzicanți. Nu exista casă în care să nu fie câte un muzicant. De aici s-au ridicat membrii familiei Costandache care cântau pe la restaurantele din Darabani și Dorohoi. Mai erau și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
doilea război mondial, fierăriile din această parte a satului erau destul de dese, dar în timpul colectivului încetîncet au dispărut. Era fierăria lui Gheorghe a lui Niță, a lui Irimița, a lui Alecu Drescanu, a lui Taradaciuc etc. în documente sunt amintiți țiganii ca breslași aduși special pe moșia boierească. Dintre familiile mai vechi amintite în Catagrafia de la 1774 amintim pe: Gândac, Micu, Ganea, Costandache. Pe moșia Hudeștii-Mari au mai fost aduși de prin Polonia sau de prin Bucovina o serie de familii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
normală în care pe lângă altele, să se învețe și muzica vocală bisericească. Școala aceasta să se numească Costăcheasca, ea să se înființeze și să se ție întotdeauna în bună stare, atât din banii ce mi se cuvin de la guvern pentru țiganii emancipați, cât și din anuala dare de trei sute de galbeni, las spre înzestrarea ei și vor fi asigurați pentru totdeauna din fondul moșiei Hudești. Fondația aceasta să fie veșnică, pentru pomenirea mea și a neamului meu. Primăria Hudeștii-Mari luând îndatoririle
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în Franța, Belgia, Germania, Italia, Grecia, Iugoslavia, Bulgaria, Cehoslovacia și URSS. Cu opera italiană din Milano a efectuat timp de 3 ani turnee în întreaga Europă, interpretând rolurile Scearone din „Tosca și generalul Tom din „Bal mascat, Fernando și conducătorul țiganilor din „Trubadurul. în turneele de la Viena și Palermo, efectuate cu Corala Patriarhiei Ortodoxe Române a interpretat muzică bizantină și românească clasică. Posedând frumoase însușiri muzicale și trăind cu intensitate rolurile, cu un glas pătrunzător pe întreaga sa întindere a reușit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a fost modernizat. în sat există mai mulți cetățeni care dețin telefoane fixe. Din discuțiile cu oameni mai în vârstă din comună a reieșit că în timpurile cele mai vechi boierul Iordache Costache Boldur Lățescu a adus pentru lucratul moșiei țigani care în timpul iernii locuiau într-o parte a satului în bordeie, iar vara erau duși la lucru pe moșie. în altă parte a satului (La Ivășteni) există mai multe familii de români care s-ar fi așezat aici, având în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
moșie. în altă parte a satului (La Ivășteni) există mai multe familii de români care s-ar fi așezat aici, având în vedere că satul era în curs de înființare și asemenea sate erau scutite de plata birului. Familiile de țigani sunt în general numeroase. La ultimul recensământ al populației toți țiganii din Baranca s-au declarat români în afară de un singur caz. Toți vorbesc numai românește. Există și câteva familii de țigani buni gospodari, de exemplu familiile Strună, Prodan, Lăzărescu. După
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
familii de români care s-ar fi așezat aici, având în vedere că satul era în curs de înființare și asemenea sate erau scutite de plata birului. Familiile de țigani sunt în general numeroase. La ultimul recensământ al populației toți țiganii din Baranca s-au declarat români în afară de un singur caz. Toți vorbesc numai românește. Există și câteva familii de țigani buni gospodari, de exemplu familiile Strună, Prodan, Lăzărescu. După revoluția din 1989 satul Baranca s-a înfrățit cu localitatea Capdenac-Gare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]