6,257 matches
-
cuvântului, de semnalizare a unui avertisment (mărirea ușoară a ochilor, deschiderea gurii, ridicarea mâinii). Arta de a comunica eficient în relația educativă presupune cunoașterea regulilor comunicării și trăirea unei dispoziții emoționale tonice, capacitatea de a sesiza și descifra mesajele gestuale, adecvarea la tempoul mediu al elevilor. Competența nonverbală a cadrului didactic deține un rol important în comunicarea eficientă, indispensabilă pentru a fascina elevii. 1.11. Accepțiunea semiotică Rădăcinile semioticii au pornit de la perspectiva lingvistică a lui Ferdinand de Saussure și de la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
recomandă identificarea sensului în funcție de context); • utilizarea figurilor și procedeelor retorice deși elevii nu au capacitatea semio-cognitivă și lingvistică pentru a înțelege anumiți termeni. Un alt aspect esențial al dimensiunii semantice se referă la construirea unui discurs coerent, ceea ce presupune o adecvare semantico-pragmatică a comunicării (repertoriul comun de cunoștințe, impactul parametrilor paraverbali, ritualul sociolingvistic al actului de comunicare). c) Analiza pragmatică a discursului didactic Dacă aspectele legate de sintactică și semantică au fost îndelung studiate, astăzi capătă o importanță tot mai mare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
social etc. 2) Conținutul (ce?) se referă la: • definirea tipului de conținut (informativ, interpretativ, inovativ, relațional, evaluativ, pragmatic, emoțional etc); • identificarea unităților de învățare (teme principale și secundare, subteme) și realizarea conexiunilor dintre acestea; • referințe la alte conținuturi/tematici complementare; • adecvarea conținutului cu forma discursului. 3) Elevii (cui?) se descriu prin: • determinarea grupului de elevi (nivel de instruire, dinamica grupului de elevi); • definirea personalității elevilor pe baza parametrilor bio-psiho-sociali mai sus menționați; • identificarea blocajelor care împiedică decodarea mesajului de către elevi. 4
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
are, din start, șansa unei reușite, fiindcă despre acest eveniment s-au scris biblioteci Întregi. Altceva este dacă ne vom intitula studiul Participarea unor clujeni la Revoluția de la 1848, În lumina unor descoperiri recente de arhivă. c) Încadrarea În subiect, adecvarea conținutului la tema aleasă. Foarte multe texte, inclusiv științifice, nu corespund orizontului de așteptare al cititorului, În sensul că nu există o respectare a promisiunilor din titlu. d) Revizuirea textului. Se recomandă ca, după ce am finalizat o lucrare, să o
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Riturile funerare Îl uneau pe defunct cu lucrurile de „dincolo”, În timp ce riturile de naștere și de nuntă Îl integrau pe individ Într-o nouă condiție socială, făcându-l funcțional pentru polis. e) Mitul ritualizat: spațiu scenic și tragedie Procesul de adecvare al individului la interesele statului Întâlnește În drama antică poate una dintre cele mai subtile și rafinate operații ideologice și politico-religioase elaborate de lumea antică. Oricare ar fi fost originile ei, care rămân oricum nesigure, și tragedia aparținea spațiului competiției
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
împlinirea“ eului să fie confirmată), contestarea permanentă a limitelor interioare devine regula acestei lumi. Destinul meu se află mereu dincolo de mine, în actualizarea a ceva care deocamdată nu e decât posibil. De aceea împlinirea acestui destin presupune un raport de adecvare cu posibilul propriu. A nu rămâne sub posibilitățile tale - a depăși, așadar, limita care desparte ceea ce faci de ceea ce ai putea face mai bun - înseamnă a merge în întâmpinarea propriului tău destin. Ratarea apare deci prin întârzierea indefinită sub o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
artificială și plictisitoare și o adaptare care riscă uneori să denatureze intențiile autorului, dar este mult mai ...(de)gustată de publicul receptor. După părerea noastră, nu strategiile traducerii pot fi calificate ca fiind mai mult sau mai puțin inspirate, cât adecvarea acestora atât la profilul receptorului potențial precum și la scopul textului în cauză. În cazul nostru, un text informativ în esență, dar care este pus de către autorul său într-un tipar poetic inspirat, în care metaforele, jocurile de cuvinte, ironia sau
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
soluție unică”. Reforma, ca mijloc de atingerea a obiectivului dezvoltării, a fost centrată pe formularea soluțiilor care s-au prefigurat a fi utilizabile. Este tipică perioada anilor ’90 a tranziției în România. Fiecare program de schimbare, fără o examinare a adecvării lui și, cu atât mai puțin, căutarea unui pachet complex de măsuri de schimbare, este declarat a fi Reforma. Introducerea unor manuale școlare alternative, fără examinarea procedurii de selecție a acestora, a fost declarată drept simbol al Reformei, rezultatul fiind
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
venitului minim garantat în realizarea activităților menționate mai sus în cadrul celor 72 de ore pe care aceștia sunt obligați să le desfășoare în folosul comunității; Politica educațională propusă în strategia antisărăcie a Guvernului include și măsuri privind curriculumul școlar și adecvarea acestuia, încă din învățământul obligatoriu, la capacitățile și abilitățile elevilor. Astfel, direcțiile de acțiune din acest sector trebuie să vizeze, conform planului național: a) realizarea unui curriculum diversificat, adaptat cerințelor de pe piața locală, care să crească atractivitatea învățământului tehnic și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
FAO concentrează o multitudine de informații și cunoștiințe în domeniul îmbunătățirii agriculturii, a silviculturii sau a practicilor de pescuit, iar principalele activități se referă la: diseminarea expertizelor de politici, dezvoltarea cercetării, crearea unor structuri care să faciliteze dezbaterile între națiuni, adecvarea cunoștiițelor la realitățile concrete. Banca Mondială reprezintă principala forță de mobilizare a resurselor la nivel global pentru susținerea țărilor în curs de dezvoltare. Încă din 1973 documentele Băncii Mondiale subliniază faptul că sărăcia absolută este mult mai pronunțată în mediul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Aplicând această definiție la populația EU-25, aproximativ 57% din populație trăiește în regiuni rurale care acoperă peste 90% din teritoriu. Miezul forte al politicilor de dezvoltare rurală în cadrul Uniunii Europene îl reprezintă dezideratele promovate de Sistemul Națiunilor Unite, fiind, practic, adecvarea perceptelor de dezvoltare durabilă, integrată și multisectorială la realitățile Europei. Începând cu 1998 (Agenda de la Lisabona), ruralul este definit ca una dintre valorile fundamentale și definitorii pentru Europa, care trebuie prezervată, îngrijită și promovată. În iunie 2001, la Göteborg, Consiliul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reflectată insuficient de indicatorii selectați. Una dintre explicații ar putea fi faptul că măsurarea dezvoltării sociale se realizează pe baza datelor deja disponibile, și nu colectate în alte scop. Orientarea generalizată către măsurarea rezultatelor acțiunilor generează o presiune puternică pentru adecvarea mijloacelor, pentru planificarea atentă a programelor, pentru asumarea responsabilității proiectelor de dezvoltare. Totuși, măsurarea nu trebuie confundată cu scopul acțiunii. Caracterul radical inovativ al unor soluții poate fi afectat de cerința elaborării unor strategii în funcție de standardele măsurării, dacă mijloacele de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1.Numărul de subiecți (sau cazuri) necesari realizării unei analize factoriale este de minim cinci ori mai mare decît numărul de variabile observate analizate sau de minim 100 de subiecți (de regulă, sînt preferate loturi de peste 200 de subiecți). 2.Adecvarea variabilelor în modelul factorial. Această condiție se verifică prin trei metode: -Inspectarea vizuală a matricei corelațiilor dintre variabile; dacă nu există corelații (peste .30) între variabile sau anumite seturi de variabile, atunci analiza factorială nu este indicată. Ne așteptăm ca
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Testul Barlett verifică ipoteza conform căreia matricea de corelații este o matrice-identitate, iar un rezultat semnificativ la acest test conduce la concluzia că matricea de corelații diferă de o matrice-identitate (ceea ce este de dorit). -Testul KMO (Kaiser-Meyer-Olkin) de măsurare a adecvării eșantionului de itemi pentru modelul factorial: valorile acestuia trebuie să fie peste .50, în caz contrar nefiind indicată aplicarea analizei factoriale. De altfel, valorile între .50 și .70 sînt considerate ca mediocre, valorile între .70 și .80 bune, valorile între
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
între .50 și .70 sînt considerate ca mediocre, valorile între .70 și .80 bune, valorile între .80 și .90 foarte bune, iar valorile peste .90 superbe (Hutchenson și Sofroniou, 1999; apud Field, 2002). Testul KMO este calculat atît pentru verificarea adecvării tuturor variabilelor la model, cît și pentru verificarea adecvării fiecărei variabile (Field, 2002). În ultimul caz, valorile KMO sînt de fapt coeficienții de pe diagonala principală a matricei antiimagine a corelațiilor, iar aceștia trebuie să fie peste .50 (în caz contrar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
între .70 și .80 bune, valorile între .80 și .90 foarte bune, iar valorile peste .90 superbe (Hutchenson și Sofroniou, 1999; apud Field, 2002). Testul KMO este calculat atît pentru verificarea adecvării tuturor variabilelor la model, cît și pentru verificarea adecvării fiecărei variabile (Field, 2002). În ultimul caz, valorile KMO sînt de fapt coeficienții de pe diagonala principală a matricei antiimagine a corelațiilor, iar aceștia trebuie să fie peste .50 (în caz contrar, variabila respectivă trebuie înlăturată din modelul factorial și refăcută
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
permit verificarea condițiilor de aplicare ale analizei factoriale. În cîmpul Correlation Matrix bifăm opțiunile Coefficients (inspectăm matricea de corelații dintre variabile - condiția 2, metoda 1), Determinant (verificăm multicoliniaritatea și singularitatea - condiția 3), KMO and Barlett’s test of sphericity (verificăm adecvarea variabilelor pentru analiza factorială - condiția 2, metodele 2și 3), Reproduced (verificăm adecvarea modelului factorial teoretic la modelul empiric; altfel spus, cît de bine sînt reprezentate variabilele noastre de numărul de factori extrași) și Anti-image (verificăm adecvarea fiecărui item pentru analiza
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
bifăm opțiunile Coefficients (inspectăm matricea de corelații dintre variabile - condiția 2, metoda 1), Determinant (verificăm multicoliniaritatea și singularitatea - condiția 3), KMO and Barlett’s test of sphericity (verificăm adecvarea variabilelor pentru analiza factorială - condiția 2, metodele 2și 3), Reproduced (verificăm adecvarea modelului factorial teoretic la modelul empiric; altfel spus, cît de bine sînt reprezentate variabilele noastre de numărul de factori extrași) și Anti-image (verificăm adecvarea fiecărui item pentru analiza factorială, condiția 2, metoda 3), apoi clic Continue. Activăm butonul Extraction. În
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
test of sphericity (verificăm adecvarea variabilelor pentru analiza factorială - condiția 2, metodele 2și 3), Reproduced (verificăm adecvarea modelului factorial teoretic la modelul empiric; altfel spus, cît de bine sînt reprezentate variabilele noastre de numărul de factori extrași) și Anti-image (verificăm adecvarea fiecărui item pentru analiza factorială, condiția 2, metoda 3), apoi clic Continue. Activăm butonul Extraction. În cîmpul Method sînt prezentate diferite metode de extragere a factorilor, cele mai des utilizate fiind analiza în componente principale (Principal components analysis - PCA, opțiunea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
factorială (condiția 2, metoda 3). În tabelul Anti-image Matrices inspectăm jumătatea inferioară a tabelului, respectiv diagonala principală a cîmpului Anti-image Correlation; dacă pe această diagonală principală apar valori sub .50, atunci itemul căruia îi corespunde acea valoare are o slabă adecvare pentru modelul factorial și trebuie înlăturat (condiția 2, metoda 3). În cazul nostru, observăm că pentru itemul C1 coeficientul este .862, pentru C2 este .830 etc., iar, cu excepția itemului C8 (al cărui coeficient este .659), toți itemii au coeficienți de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pentru modelul factorial și trebuie înlăturat (condiția 2, metoda 3). În cazul nostru, observăm că pentru itemul C1 coeficientul este .862, pentru C2 este .830 etc., iar, cu excepția itemului C8 (al cărui coeficient este .659), toți itemii au coeficienți de adecvare la modelul factorial de peste .70, adică foarte buni. Tabelul Communalities prezintă în coloana Extraction comunalitățile corespunzătoare fiecărei variabile după extragerea celor trei factori. Comunalitatea unei variabile (notată h2) este pătratul coeficientului de corelație multiplă dintre variabilă și factori (R2 din
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
dimensiunea ideologică a acestui proces. Patru teorii majore utilizate în studiul relațiilor internaționale (RI) realismul, pluralismul, marxismul și socio-constructivismul vor alcătui instrumentarul necesar analizei. Teoriile au fost amintite în ordinea cronologică a importanței în ceea ce privește disciplina; din punct de vedere al adecvării lor la studierea materialului empiric, succesiunea va cunoaște, așa cum vom observa, schimbări notabile. Să vedem, în continuare, premisele și asumpțiile fundamentale ale fiecăreia dintre aceste teorii. 1.1. Realismul Având în spate o tradiție intelectuală veche de mii de ani
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și schimbări în funcție de executarea lor și de consecințele pozitive cu care se asociază. Credințele normative formează cea de-a doua serie de scheme cognitive cu rol central în reglementarea comportamentului agresiv. Credințele normative sunt cogniții ce au legătură directă cu adecvarea comportamentului agresiv. Huessmann și Guerra (1977 citat de Huessmann et al., 2001) consideră că credințele normative amorsează schemele utile pentru evaluarea comportamentelor celorlalți, orientează căutarea scenariilor sociale și permit separarea scenariilor de comportamentele inadecvate. Conform modelului unic, procesele continui și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mult mai complexă (uneori și mai greu de decelat), cu mai puține contururi clare și cu granițe mult mai permeabile la influențele venite din afară. În fapt, capătă chipul câmpului social pe care îl anticipează, ceea ce nu înseamnă deloc o adecvare a pregătirii elevilor la exigențele acestuia (aceste exigențe sunt ele însele vagi și contradictorii). Înseamnă mai degrabă că și învățământul este bântuit de "boala" crizei de identitate, având drept primă consecință criza de autoritate. Capitolul 2 Despre autoritate și putere
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de ce vin elevii la școală, varietatea motivelor fiind foarte mare), fapt care îl obligă pe profesor să înlocuiască rutina cu o strategie de captatio, de trezire a interesului, adică de creare a motivației. În acest caz, accentul se pune pe adecvarea strategiei motivaționale la nevoile și interesele elevilor (proces eminamente creativ), și nu pe impunerea unei rutine, considerată indispensabilă în transmiterea algoritmului împărțirii. Există cu siguranță un context (câmpul educativ școlar) care este indispensabil învățării și care are alte constante și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]