27,712 matches
-
lucrează ca muncitor (1975-1976), merceolog (1976-1978), iar după absolvire e profesor de limba română în satul dâmbovițean Vizurești (1980-1985). Corector la Tipografia „Informația” (1986) și la revistele „Contemporanul” și „România literară” (1987-1989), devine redactor la „România literară” (1989-2001), redactor-șef adjunct la „Cotidianul” (1991, 1995-1996), redactor-șef la „Zig-zag” (1993-1995) și la revista „Avantaje” (1996-1998), comentator politic, șef al Biroului din București al postului de radio Europa Liberă. Debutează la „Tribuna” în 1981. Mai scrie la „Ateneu”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Tribuna” ș.a.
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
Outopos” (1997). Prima carte, romanul Cu puțin timp înaintea coborârii extratereștrilor printre noi, îi apare în 1999. După un an asociația autodizolvându-se, T. își continuă activitatea la revista „Timpul”, unde e, pe rând, redactor, secretar de redacție și redactor-șef adjunct. Din 2002 devine redactor-șef al Editurii Polirom. Colaborează la „Observator cultural”, „Dilema”, „Cultura”, „Familia”, „ArtPanorama”, „Discobolul”, „Hyperion”, dar publică și în „Wienzeile” (Viena) sau în „Au Sud de l’Ouest” (Paris). A obținut Premiul revistei „ArtPanorama” (1998), Premiul revistei
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
politică și cultură apărut la Iași, săptămânal între 13 ianuarie 1990 și decembrie 1992, bilunar între ianuarie și mai 1993, apoi lunar din august 1993. Din prima echipă redacțională fac parte Cassian Maria Spiridon (redactor-șef), Dorin Popa (redactor-șef adjunct), Nicolae Panaite (secretar general de redacție); de la numărul 23/1990 redactor-șef adjunct este Petru Bejan. Pe parcursul primului an de apariție în colegiul de redacție mai figurează, pentru scurte perioade de timp, Leonida Lari, Grigore Vieru, Radu Petrescu, Mihai Ursachi
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
1992, bilunar între ianuarie și mai 1993, apoi lunar din august 1993. Din prima echipă redacțională fac parte Cassian Maria Spiridon (redactor-șef), Dorin Popa (redactor-șef adjunct), Nicolae Panaite (secretar general de redacție); de la numărul 23/1990 redactor-șef adjunct este Petru Bejan. Pe parcursul primului an de apariție în colegiul de redacție mai figurează, pentru scurte perioade de timp, Leonida Lari, Grigore Vieru, Radu Petrescu, Mihai Ursachi. De la numărul 1-2/1991, când hebdomadarul apare în serie nouă, dintre foștii conducători
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
des Hautes Études. Deși își susține doctoratul în filologie în 1978, cu lucrarea Cyrano de Bergerac - un model al barocului, va fi promovată ca lector abia în martie 1990. Conferențiar în 1993, avansează profesor în 1997, tot acum devenind director adjunct al Școlii Doctorale a Agenției Universitare pentru Studierea Limbii Franceze (AUPELF*UREF) pentru Europa Centrală și de Est, iar în 2003 director al Școlii Doctorale în Științe Sociale a Universității din București și a Agenției Universitare a Francofoniei. Invitată în
TOMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
s-o-ncurci cu noi!” Unguru’ ăsta, locotenent-major Nagy Wilhelm, doar m-a amenințat, da’, cum n-a putut scoate de la mine aproape nimic, l-au schimbat și mi l-a’ pus pe unu’, tot un ungur, care era comandant adjunct al Securității. Ăsta era ceva mai cizelat puțin, mai psiholog, știa să se comporte altfel cu mine. Și mi-a spus: „Știu că n-ai vrut să recunoști nimic la ăla”... Da’ zice: „Uite-aicea-s dosarele voastre”... Și le deschide și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ianuarie, am fost arestat din nou, de pe patinoarul din Târgu Mureș. Eram la antrenament și de-acolo m-a luat. Un fost coleg de-al meu de liceu a devenit ofițer de Securitate și el a fost unul dintre comandanții adjuncți ai Securității din Târgu Mureș până acuma În ’90... Tiberiu Bățagă. El m-a arestat de pe patinoar. A zis: „Tre’ să vii să dai o declarație”. „Las’ că știu!” Eu, de altfel, aflasem cu două zile Înainte de la soțul doamnei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-lea an... Întâmplarea a făcut ca, după vreo două luni, să mă facă șef de serviciu la Agevacop. Și, după aia, s-a desființat regiunile... În ’67 sau nu mai știu... Și-atuncea Ion Ceaușescu, fratele lu’ Ceaușescu, care era adjunct la Ministeru’ Agriculturii, a venit să Înființeze Întreprinderi județene de legume și fructe În fosta regiune Oltenia. Eu, Înainte, am fost la o consfătuire la Sinaia, și-acolo am luat cuvântul. Ce-oi fi vorbit sau cum..., da’ probabil lui
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ameliorărilor și vindecărilor. Mai era, apoi, și ideea, niciodată formulată expres, că trupul trebuie să rămînă întreg și după moarte. Teama pentru tata era, desigur, și teama ei. Am solicitat, în scris, să nu i se facă autopsie, dar directorul adjunct al spitalului n-a vrut sub nici un chip să țină seama de această dorință. Avusese, în urmă cu nici o săptămînă, nu știu ce reclamație și a trebuit să procedeze la deshumarea unui mort. Și din familia aceluia cineva spusese că nu va
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
săptămîni în mapele redacției, azi mi-am retras recenzia la Vladia lui Eugen Uricaru. „Mă voi mai gîndi dacă o să colaborez sau nu la gazetă”, am spus la plecare. În loc să-mi ofere o explicație asupra amînărilor, Toma Jămneală, redactorul-șef adjunct, a făcut gestul pipăirii unor bancnote, aluzie la cei „doi poli” ce-i primesc ca „onorariu”: mi-ar conveni să nu-i mai iau?! El nu pricepe că scriu pentru a-mi întreține reflexul de critic, nici că, uneori, suma
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ascundă total invidia față de ei. Eu chiar îl suspectez că trage cu ochiul spre „sosul” care-i provoacă atîta dezgust. Dacă i s-ar oferi, n-ar da cu piciorul, cred, unui post mai bun decît cel de redactor-șef adjunct pe care îl are aci, acum. Însă deocamdată nu pare pîndit de vreo schimbare. Prozator cu succese de critică, e totuși departe de a fi „popular”. *Trebuie să notezi imediat ori să amîni? însemnările mele au, adesea, un aspect critic
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
redacție”, îmi explică ea. Își aduce aminte „cît de tînără era”, „ce minunată rochie roșie” avea, cum „au făcut toți coadă” s-o vadă, defilînd, sub diverse pretexte, prin fața ei, cît de ostil a primit-o unul Leob, redactorul-șef adjunct al publicației, cum era vremea la prima ieșire „pe teren”, în care a însoțit-o „Mitică” Fînaru. Tot ce-mi spune nu-mi pare deloc o romanță, ci primul capitol al unei nuvele sau al unui roman. Aproape întotdeauna și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acceptat?”, m-am mirat eu. „N-am avut încotro”, mi-a răspuns. „Mi-a fost teamă că au să-mi spună: «Nu vrei unde te trimitem noi, mergi atunci la Luizi-Călugăra ori la Traian, unde sînt libere posturile de secretar adjunct. Sau în producție!»” Spre surprinderea mea, se consolează (mult prea repede) că la școala de Partid va avea un plus la leafă și că, acolo, va beneficia de avantajul aprovizionării cu alimente. Vorba unuia aflat lîngă mine la o coadă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu același subiect. 891 Dv. (Ă), vă voi trimite completarea celor ce vă lipsesc. În acest scop vă anexez lista cu ultimele lucrări. Vă trimit și 2 fotografii. Cea mai bună e la Liceul „N. Gane” trimisă la cererea directorului adjunct dl. Ilioaia (prin d. prof. Aurel Stino, pe care aș dori să-l cunoașteți și să lucrați Împreună 467. E fostul meu elev și fiul fostului meu bun coleg, prof. Gh. Stino. Cu el scot Împreună Monografia Dragoslav). Vă trimit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
organizației de tineret, el știe că de fapt acesta o va conduce. Făcându-și cumnatul, pe Nicolae Agachi, ministru al Metalurgiei, el vrea să aibă o cale mai directă de transmitere a propriilor sale idei. Avându-și sora doar ministru adjunct la învățământ, el știe că ministrul plin va fi în realitate un subaltern al... subalternei sale. Aducându-l pe cumnatul său Ilie Bărbulescu de la Scornicești în fruntea secției agrare a partidului, el urmărește subjugarea întregii agriculturi, peste capul ministrului și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ofițeri și agenți nu ajută deloc la aflarea a ceea ce trebuie. De pildă, prin anii 58-59, când a fost devalizată mașina băncii din Giulești, doar insistența sâcâitoare a maiorului de miliție, ce făcea parte din bandă, pe lângă un director adjunct al Direcției Contrarevoluției i-a atras ascultarea telefonului său de acasă și o singură convorbire în care i se cerea să ia și 100.000 de lei a provocat căderea întregului grup. Autorii furtului milionului încasat în seara revelionului de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
probleme cu sănătatea și curând avea să se întoarcă la București. Puțin după aceea am fost chemat de urgență în țară, ca urmare a arestării a doi ofițeri de Securitate români în Germania Federală. În primăvara anului 1965, în calitate de director adjunct al serviciilor române de Securitate, am aflat de la șeful de stat de atunci, grav bolnav de cancer, că intenționează să-l recomande ca succesor pe primul ministru Ion Gheorghe Maurer. Îndată după moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Maurer a declarat că
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Abia sosise la Paris, și Sergiu Manoliu a scăpat de o tentativă de asasinat a unui român, în timp ce se afla într-o stație de metrou din apropierea clădirii Națiunilor Unite. La sfârșitul lui noiembrie 1977, Nicolae Pleșiță, care era pe atunci adjunct al ministrului de Interne, mi-a spus că din ordinul președintelui l-a amenințat pe Paul Goma, cu câteva ore înainte de eliberarea autorizației de emigrare, cu următoarele cuvinte: Ajuns la Paris, să fii cuminte, Paul Goma, și să nu uiți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
gândit mult la coincidența că și mie, cu puțin Înainte de a veni Dumneavoastră În Costinești, această localitate mi-a fost neprietenoasă - nu prin tigrul lichid pe care Îl ține În lesă, ci prin unul uman, o biată bătrână femeie, vânzătoare adjunctă la chioșcul de ziare de lângă plajă, ai cărei ochi șterși m-au impresionat atât de neplăcut, Încât la nici două zile după ce venisem din București, a trebuit să mă Întorc, bolnav de nervi, și să mă Încui două săptămâni În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din setul de scrisori primite de la el decât ilustrata pe care o anexez. Este, din fericire, În laconismul ei sarcastic, Întru totul semnificativă, cred, pentru omul și scriitorul Radu Enescu. Aparține unei perioade de mari necazuri pentru fostul redactor-șef adjunct al Familiei, provocate de publicarea de către revista pe care, pentru scurtă vreme, o condusese (În lipsa lui Al. Andrițoiu, redactorul-șef) a „scandalosului” interviu pe care i-l acordasem lui Gh. Grigurcu. Pentru cititorul neavizat, ar putea să fie amuzantă, poate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lucru, erau valorificate de ei ... Situații similare erau și la celelalte lagăre. Se foloseau abuzuri, samavolnicii, oamenii erau terorizați nu educați.” „în legătură cu bătaia, când am început să analizez lucrurile, a rezultat că pe timpul lui Marin Jianu (fost ministru de interne adjunct) care conducea lagărele, apăruse o indicație ca să fie bătuți deținuții.” în legătură cu această afirmație făcută de fostul ministru de interne Pavel Ștefan, ea dovedește, o data în plus, că indicațiile, ordinele și H.C.M. nr. 729/1951 au ținut loc de lege în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Crăciun vroia neapărat ca și Petrașcu să treacă prin el. În 5 iulie 1961 el se găsește încă la Jilava, căci există un document în Dosar 14.900, prin care i se dă aprobarea căpitanului Marinescu Ion, chiar de ministrul adjunct de interne să-l ancheteze în incinta închisorii Jilava, la secția specială (Cazimca). Acest lucru ne dovedește secretul maxim în care era ținută „existența” lui. La Aiud se știa de toți deținuții că el murise și trebuia să rămână așa
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fondatorii revistei „Almanahul literar”. Timp de un an, în 1950-1951, frecventează cursurile Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București. Revine la Cluj și lucrează ca „redactor tehnic” la „Almanahul literar”, apoi la „Steaua” până în 1971, când trece, în calitate de redactor-șef adjunct, la revista „Tribuna”, de unde a fost pensionat în 1985. A debutat la „Gazeta de la Turda pentru tineret” (1941), cu studiul Natura în poezia lui Eminescu. Primele poezii, apărute tot acum în aceeași revistă, sunt semnate cu pseudonimul V. Nicolin; cu
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
lui Nicolae Florescu, profesor. Absolvent al Facultății de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1966), debutează publicistic încă din vremea studenției, la „Iașul literar” (1962). Funcționează ca redactor la Radiodifuziunea Română (1966-1970), secretar de redacție și redactor-șef adjunct la revista „Manuscriptum” (1971-1980), apoi ca redactor-șef la „Revista de istorie și teorie literară” (1983-1991), iar din 1990 la „Jurnalul literar”. Începând din 1983 este cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. A colaborat mai
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
ca activist și e numit prefect în județul Rădăuți. În 1946 fondează la Suceava, împreună cu alții, ziarul „Lupta poporului”. Între 1947 și 1950 e redactor la „Scânteia”, răspunzând de secția agrară și editând „Scânteia satelor”. Ulterior va fi redactor-șef adjunct la „Albina”, „Flacăra” și la „Contemporanul”. Face parte (1955-1957) din comitetul de redacție al revistei „Tânărul scriitor”. A fost, de asemenea, secretar al Uniunii Scriitorilor și director al Editurii Tineretului. A colaborat la multe dintre revistele și ziarele din primele
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]